luni, 20 mai 2013

Parintele Justin Parvu trecand prin suferinte mucenicesti in urma unei boli nemiloase (grupaj de articole)


Cotidianul: "În cazul părintelui Iustin Pârvu poate fi şi crimă cu premeditare!"


- Cum aţi ajuns în preajma părintelui Iustin Pârvu?

- Acolo m-am cununat cu soţia mea, acolo i-am cerut părintelui sfaturi, cu binecuvântarea lui mi-am depus dosarul pentru a deveni preot, deci am mers ca un creştin care vrea mai mult şi vrea să-l găsească pe Dumnezeu. M-am ataşat de părintele Iustin şi am stat o vreme în preajma lui. Multe lucruri la noi în casă nu s-au făcut fără a avea binecuvântarea părintelui.

- Ce simţiţi atunci când staţi faţă-n faţă cu părintele?

- Părintele Iustin este purtător de Dumnezeu. În momentul în care mergi la un asemenea om, ştii că te duci în faţa Domnului şi ceea ce-ţi spune părintele ştii că-ţi spune Dumnezeu.

- Părintele e acum într-o situaţie critică şi din cauza vârstei înaintate, şi din cauza - spuneţi dumneavoastră - a unor întâmplări destul de ciudate. Despre ce este vorba?

- Când am aflat că părintele este bolnav, am sunat o cunoştinţă, pe asistenta profesorului Iancu, ştiind că lucrează la una dintre clinicile renumite din Cluj, crezând că părintele va fi internat acolo. Dânsa mi-a spus că nu ştie nimic. Această persoană îl mai tratase pe părintele Iustin la mânăstire, stătea câte-o săptămână, câte zece zile la mânăstire şi-i mai făcea câte-un calciu, câte-un tratament, vă daţi seama, dorea să ajute. Şi nu ştia acum nimic, o vreme nici nu s-a ştiut la ce spital este internat. S-a mai aflat că părintele era internat la spitalul Clujeana şi, potrivit unor informaţii pe care dânsa le-a primit, părintele avea o tumoare la stomac, un carcinom care trebuia operat. Şi nimeni nu mai ştia nimic. În Cluj nu era de găsit, la mânăstire la Petru Vodă nu ajunsese. Apoi am aflat că era la mânăstire la Căşiel, lângă Dej, pentru a se linişti înainte de operaţie. Toată lumea ştie că profesorul Iancu este cel mai bun medic gastroenterolog şi nici nu ne gândeam să nu fie el cel care-l operează pe părinte.

- Şi unde-a ajuns până la urmă?

- La doctorul Eniu, un foarte bun oncolog - ginecolog! Dar nu gastroenterolog... Şi ne-am gândit „măi ce se-ntâmplă?”. M-a sunat doamna asistentă plângând şi mi-a zis: ”Părinte, mergeţi şi vedeţi ori dânşii nu sunt informaţi, ori nu ştiu ce se-ntâmplă, pentru că eu nu mai înţeleg nimic”. Am mers la părintele Serafim la Căşiel, la duhovnicul mânăstirii, şi i-am spus că nu este în regulă ca părintele Iustin Pârvu să fie operat de un ginecolog. Dânsul, cu lacrimi în ochi, mi-a spus: „Dragul meu, nu pe mine trebuie să mă convingi! Eu te cred, dar trebuie să-i convingi pe cei care-l însoţesc pe părintele Iustin”.

- Cine erau însoţitorii?

- Maica Iustina, un părinte Iustinel şi câteva călugăriţe şi câţiva fraţi. I-am spus şi părintelui Iustinel că poate doctorul Eniu este credincios, că poate s-a spovedit la părintele Iustin, că poate fi un specialist desăvârşit, dar totuşi, este un ginecolog-oncolog. Mi-a răspuns că Dumnezeu poate lucra prin el, pentru că este un om credincios. Şi l-am rugat să mă lase la părintele Iustin preţ de trei minute să-i spun ceea ce ştiam. Bineînţeles că n-am fost lăsat, iar apoi mi-a transmis că a vorbit în acest sens cu părintele Iustin, că l-a informat şi că părintele a optat pentru doctorul Eniu. Nu ştiu dacă s-a întâmplat aşa sau a vrut să scape de mine!? Mai târziu am aflat că la operaţia părintelui a venit să asiste şi un medic care-a operat prin America, un neurochirurg... Am vorbit şi cu dânsul şi am ajuns la concluzia că nu are ce opera, doar să fie acolo în cazul unui accident cerebral, pentru că părintele are totuşi o vârstă. Mi-a şi spus că nu-şi poate asuma această operaţie.

Apoi, după Paşti, împreună cu doamna asistentă şi în prezenţa părintelui Serafim, am discutat la mânăstire cu însoţitorii părintelui Iustin. Am aflat că nu i-au dat să mănânce cu două zile [inainte] de operaţie [care a avut loc pe 9 mai], chipurile pentru a nu i se agrava tumoarea. Am rămas interzişi! Apoi au acceptat să mergem şi la profesorul Iancu să purtăm o discuţie pe tema operaţiei. Între timp, am înţeles că maica Iustina a intrat la părintele şi i-ar fi spus părintelui Iustin că doctorul Iancu este catolic şi că ar fi declarat – doctorul - că „ce să-i mai facă boşorogului ăstuia?. Ei împrăştiau zvonuri şi când erau la mânăstire la Petru Vodă. Păi, măi, fraţii mei? Doamna asistentă l-a sunat pe profesorul Iancu de faţă cu ei, iar profesorul a rămas uimit că nu ştia nimic de cazul părintelui. Aşadar, n-avea cum să declare ceea ce spunea maica Iustina, iar profesorul am aflat că este credincios şi este ortodox! Stimate domn, ortodox, neortodox, dacă omul este profesionist, mai contează dacă este catolic sau evreu? Este cel mai bun specialist.

- Şi ce a urmat?

- Până la urmă l-au hrănit pe părintele, pentru că, fiind în vârstă, trebuia să aibă forţă să reziste unei anestezii generale şi să fie capabil să poată să se refacă după operaţie. Au luat numărul doamnei asistente spunând că vom vorbi, apoi, noaptea, l-au luat pe părintele şi l-au dus. Brusc, ne-am trezit că era la oncologie pe terapie intensivă sub perfuzii, pregătit pentru operaţie, fără a se mai ţine cont de părerea doamnei asistente, care le-a demonstrat ştiinţific că nu e bine ce fac. S-a refuzat şi prezenţa profesorului Iancu în operaţie. N-a fost nimeni lăsat să meargă acolo, deşi au intervenit toţi ucenicii şi oamenii de bine. Şi doamna ne-a spus că doar o să-l „deschidă” şi-o să-l „închidă”, că dacă nu e specialist nu are ce să-i facă. Şi-am aflat că exact asta s-a întâmplat, spunând că nu mai au ce să-i facă. Ceea ce m-a frapat a fost faptul că, în Petru Vodă, maica Iustina le-a spus tuturor că, a doua zi după operaţie, părintele Iustin mânca sarmale! La terapie intensivă? Mi se pare o inepţie şi le-am spus: „Măi fraţilor, nu fiţi proşti, cum să mănânce cineva la terapie intensivă sarmale?. Nu poţi face asta nici dacă te operezi de apendicită.

- De ce acest zvon?

- Pentru că din Petru Vodă ar fi vrut mulţi oameni să vină să stea lângă părintele, dar li s-a spus că este bine, că operaţia a reuşit. Şi am mai aflat ceva. A venit şi o doamnă doctor de la Bucureşti care şi-a croit drum în interior, a mers la pat, a luat foaia de observaţie a părintelui şi a exclamat: Abdomenul părintelui este roşu şi, pentru Dumnezeu, omul ăsta a făcut septicemie. Ce faceţi, domnii mei, de ce-i administraţi doar un singur antibiotic, când în astfel de situaţii se dă un coctail de două antibiotice?”. Mai spunea că tăietura supura şi că părintele urla de durere. Din patru în patru ore i se administra morfină, dar bineînţeles că nu avea niciun efect din cauza infecţiei. A intrat apoi părintele din nou în sala de operaţie, unde l-au mai curăţat o dată şi-apoi s-a liniştit şi a apucat să doarmă câteva ore. Ultima informaţie pe care-o am este că mitropolitul Moldovei Teofan a fost la părintele să-i facă o dezlegare. Apoi acum două zile a apărut vestea - tot de la maica Iustina - că părintele este în metastază, că este bine să se pregătească cele pentru înveşnicirea lui, însă nu există o confirmare oficială. După ce a mâncat sarmale intră la metastază, ştiţi?

- Sunt cam neclare lucrurile. Cum am putea cataloga toată această înşiruire de evenimente? Prostie, rea voinţă, rea intenţie?

- Se poate cataloga din toate punctele de vedere... Dar ascultaţi-mă şi eu îmi asum ceea ce vă spun, poate fi şi crimă cu premeditare, iertaţi-mă. Dar sunt lucruri care sfidează bunul-simţ. Cred că ceea ce s-a întâmplat nu a fost dorinţa părintelui şi nici nu i s-a comunicat diagnosticul real.

- De ce vă luptaţi atâta, părinte, că ar spune unii: „Domnule, şi-aşa este în vârstă, şi-aşa era bolnav, ce să-i mai faci?”.

- Stimate domn, o astfel de personalitate, o oră, o zi, o lună, un an, este mai valoroasă să fie prezentă în viaţa românilor decât oricine altcineva. Ştiu că din cer părintele se va ruga pentru neamul românesc, dar părintele este un făcător de conştiinţe, un lider de opinie în viaţa asta pe care-o trăim aşa cum o trăim. Toate acţiunile patriotice, toate lucrurile frumoase au fost făcute sub îndrumarea părintelui Iustin Pârvu, inclusiv şi marşul împotriva „crotalierii” românilor cu cipuri. Vedeţi că nimeni n-a avut verticalitatea să-şi asume îndemnul: „Măi români, mergeţi acolo, nu vă lăsaţi crotaliaţi”. Şi alte şi alte acţiuni în beneficiul societăţii noastre. Avem nevoie de părintele Iustin aşa cum am avut nevoie de Înaltul Bartolomeu, de Prea Fericitul - Dumnezeu să-l odihnească! - Patriarh Teoctist şi de alţi români adevăraţi.

***

Petru Voda: Drept la replică adresat redacţiei ziarului Cotidianul

duminică, 19 mai 2013

Hristos a înviat!

Stimate Domnule Nistorescu şi stimate Domnule Bărbătei,

Vă mulţumim pentru atenţia pe care o acordaţi stării de sănătate a Părintelui nostru Justin Pârvu, ctitorul, stareţul şi duhovnicul Mănăstirilor Petru Vodă şi Paltin.

În interesul opiniei publice şi al adevărului vă solicităm să publicaţi, în cadrul aceluiaşi articol care redă interviul acordat de preotul Ion Mihai Pop din Ciochiş-Bistriţa, şi punctul nostru de vedere, conform normelor jurnalismului profesionist.

În legătură cu acuzele nefondate formulate de preotul Ion Mihai Pop din Ciochiş-Bistriţa în interviul acordat publicaţiei online Cotidianul (Duminică, 19 mai, orele 18.00) ţinem să informăm drept-credincioşii că, în cazul operaţiei efectuate asupra Părintelui Justin Pârvu, nu s-a întreprins nimic fără dorinţa sa expresă. Cine îl cunoaşte pe duhovnicul nostru, de la vlădică pînă la simplul credincios, ştie că niciodată nu s-ar putea face ceva în ce priveşte persoana sa, împotriva propriei voinţe a sfinţiei sale.

În vederea înştiinţării celor care îl iubesc pe Părintele Justin Pârvu, am informat regulat, prin comunicate oficiale publicate de portalul mănăstirii, PetruVoda.Ro, atît înainte, cît şi după intervenţiile chirurgicale, toate datele legate de operaţii, inclusiv rugămintea personală a Părintelui Justin către credincioşi.

Aşa cum a afirmat însuşi părintele stareţ înainte de operaţie, la Mănăstirea Căşiel, în faţa ucenicilor săi, operaţia va fi urmată de complicaţii, dar apoi starea sa de sănătate se va îmbunătăţi, spre bucuria drept-credincioşilor şi spre slava Sfintei Treimi.

În legătură cu acuzele de “înfometare” a Părintelui, e bine să se ştie că, de cînd a intrat frate la Mănăstirea Durău, Părintele Justin a ţinut întotdeauna post negru în Vinerea Mare a Săptămînii Patimilor, şi nimic, niciodată, nici chiar lipsurile din temniţă în care a pătimit 16 ani sau operaţia care urma în acele zile, nu l-au putut determina să-şi schimbe rînduiala ţinută de 77 de ani pentru Jertfa pe Cruce a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos.

În privinţa acuzaţiilor calomnioase cu referire la medicul Dan Tudor Eniu, doctor în ştiinţe medicale şi fiu duhovnicesc al părintelui nostru stareţ şi duhovnic, ales de Părintele Justin Pârvu pentru a i se efectua operaţia, e bine să se ştie că este medic primar cu specializare chirurgie generală, avînd ca supra-specializare atît chirurgie oncologică cît şi chirurgie onco-ginecologică, cea din urmă neexcluzînd-o pe prima (!), titlul tezei sale de doctorat fiind “Chirurgia plastică – reconstructivă în oncologie. Studiul diverselor procedee de exereză şi reconstrucţie la pacienţii cu tumori ale ţesuturilor moi somatice” (vedeţi şi http://www.oncosurg.ro/cv.html). Profesionalismul echipei sale medicale iese în evidenţă şi prin faptul că, la vîrsta de 94 de ani, graţie medicilor care l-au operat, şi mai ales cu ajutorul lui Dumnezeu, Părintele Justin a trecut cu bine de două anestezii generale.

De asemenea, însuşi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înalt Prea Sfinţitul Teofan, s-a bucurat să-l viziteze pe Părintele Justin imediat după aceste intervenţii, aducîndu-i binecuvîntarea sa.

Acuza de “crimă cu premeditare” lansată, din păcate, prin intermediul publicaţiei Cotidianul cu o prea mare uşurinţă, nu face cinste unui preot, slujitor al Domnului, al Adevărului, generînd ispite ce nu pot fi biruite decît printr-o cu mult mai mare aplecare asupra rugăciunii.

Aşadar, să urmăm şi să amintim rugămintea Părintelui Justin, care, personal, va adresa un mesaj credincioşilor cînd va reveni la mănăstire: “Părintele Justin îi roagă pe toţi cei ce i-au trecut pragul să îl pomenească la rugăciune, îndemnîndu-ne să fim uniţi în rugăciunile noastre către Dumnezeu, cerînd mijlocirile Prea-sfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Arhangheli, ale Sfinţilor închisorilor, ale Sfîntului Haralambie şi ale Sfinţilor tămăduitori, doctorii-fără-de-arginţi ai Bisericii Ortodoxe. Părintele Justin le mulţumeşte tuturor credincioşilor pentru dragostea ce i-au arătat în ultimele săptămîni, şi mai ales pentru împărăteasa faptelor bune, rugăciunea cea cu inimă smerită şi zdrobită.”

M. Justina, Stareţa Mănăstirii Paltin

 ***

Îndemn la rugăciune pentru Părintele Justin Pârvu

marti 30 aprilie 2013

Iubiţi credincioşi,

În ultimele săptamîni starea de sănătate a părintelui nostru stareţ Justin, care a slujit cu multă osârdie pe credincioşi în fiecare zi a Marelui Post, s-a şubrezit, se pare în urma unei mai vechi afecţiuni căpătate în temniţa suferită pentru dreapta credinţă şi iubirea de neam.

Zilele acestea Cuvioşia Sa primeşte o deosebit de atentă şi de profesionistă asistenţă medicală, însa cea mai de pret purtare de grijă şi tămăduire este harul pe care Dumnezeu îl trimite totdeauna pentru cei ce, unindu-se întru Numele Lui, îl cer pentru aproapele lor, căci scris este: “Orice veţi cere întru Numele Meu, aceea voi face” (Ioann 14:23), şi “Cereţi şi veti lua, ca bucuria voastră să fie deplină” (Ioann 16:24).

Să ne aducem aminte că Părintele Justin ne-a îndemnat cu vreme şi fără de vreme să nu lipsească de la noi citirea Psaltirii, a Paraclisului Maicii Domnului şi a celorlalte Canoane şi Acatiste ale Sfintei Biserici, şi mai ales rugăciunea neîncetată: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”.

Îndreptarea vieţii noastre şi rugăciunea pentru duhovnicul nostru va revărsa degrabă mila dumnezeiască; pentru aceea noi să nu încetăm să strigăm către Domnul şi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos, către Preacurata Maica Sa şi către toţi Sfinţii Săi pentru dobîndirea cererii noastre, pentru ca Dumnezeu să-i dăruiască sănătate şi zile îndelungate Părintelui Justin, pentru care cea mai mare bucurie şi cel mai mare sprijin este să ne iubim unii pe alţii precum Hristos ne-a iubit pe noi.

UPDATE 1:
Azi dimineaţă, Joi, 9 Mai 2013, între orele 8-11, Părintele Arhimandrit Justin Pârvu a trecut printr-o intervenţie chirurgicală. Îi roagă pe toţi cei ce i-au trecut pragul să îl pomenească la rugăciune, îndemnîndu-ne să fim uniţi în rugăciunile noastre către Dumnezeu, cerînd mijlocirile Prea-sfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Arhangheli, ale Sfinţilor închisorilor, ale Sfîntului Haralambie şi ale Sfinţilor tămăduitori, doctorii-fără-de-arginţi ai Bisericii Ortodoxe. Părintele Justin le mulţumeşte tuturor credincioşilor pentru dragostea ce i-au arătat în ultimele săptămîni, şi mai ales pentru împărăteasa faptelor bune, rugăciunea cea cu inimă smerită şi zdrobită.

UPDATE2 (Joi, 9 Mai, ora 18):
Părintele Justin a trecut cu bine prin intervenţia chirurgicală. Momentan starea sa este stabilă şi s-a trezit din anestezie, deşi efectele acesteia vor trece abia peste 24 de ore. În numele sfinţiei sale vă mulţumim pentru rugăciuni, care se cuvine să nu înceteze, pentru uşurarea suferinţei, pînă la stabilizarea completă a sănătăţii părintelui.

Vom reveni cu informaţii privind starea de sănătate a Părintelui Justin. Hristos a înviat!

Obştile Mănăstirilor Petru Vodă şi Paltin

***

Despre starea de sănătate şi despre nevoia de rugăciune pentru Părintele Justin Pârvu

luni, 13 mai 2013


Părintele nostru stareţ, Arhimandritul Justin Pârvu, ne-a fost şi ne este tuturor pildă de viaţă în Hristos şi de neîncetată părtăşie cu Dumnezeu şi cu Sfinţii. Ani de zile ne-a dăruit necondiţionat dragostea sa şi numai cei ce i-au fost alături clipă de clipă ştiu ce program de nevoinţe supra-omeneşti şi-a impus pentru a mîngîia, a alina şi a tămădui suferinţele sufleteşti şi trupeşti ale celor ce i-au trecut pragul şi pentru a cîştiga pentru Hristos şi Împărăţia cerurilor pe toţi cei depărtaţi de Dumnezeu.

Unii dintre noi i-am cunoscut personal pe Părinţii Cleopa Ilie, Arsenie Papacioc, Sofian Boghiu şi Adrian Făgeţeanu şi ştim că nici unul dintre ei nu a avut o nevoinţă atît de mare pe cît şi-a luat Părintele Justin. Ani de zile şi-a oprit pentru sine doar 2-3 ore de somn pe zi, renunţînd de multe ori şi la acelea dacă vreun pelerin se rătăcea sub fereastra chiliei sale tocmai cînd sfinţia sa ar fi trebuit să se odihnească. De multe ori i-am fost alături 16 pînă la 20 de ore pe zi, încercînd să ne jertfim tinereţile şi ostenindu-ne alături de Părintele Justin, dar fără a putea să ţinem pasul cu inima sa cea rîvnitoare după Dumnezeu. Nici unul dintre noi nu poate să spună că a reuşit să se ridice la înălţimea dragostei şi jertfelniciei părintelui stareţ. De aceea nici unul dintre noi, cei ce i-am fost şi îi sîntem încă alături zi şi noapte nu va putea să pretindă că am înţeles legătura sa cu Dumnezeu şi am făcut îndeajuns pentru a-i dărui Părintelui Justin fie cîtuşi de puţin ca să îi uşurăm crucea pe care singur şi-a luat-o pentru mîntuirea noastră. Rîvna sa minunată este cea care ne-a chemat la Hristos, la nevoinţele pentru despătimire şi pentru cîştigarea Împărăţiei cerurilor.

Sute şi uneori mii de oameni i-au trecut zilnic pragul şi îi poartă în suflet cuvintele şi puterea rugăciunii sale. E foarte firesc, pentru aceea, ca atenţia tuturor celor ce l-au cunoscut să fie îndreptată zilele acestea spre starea de sănătate a Părintelui Justin. Şi noi ne-am dori să ştim mai mult, şi noi ne-am dori să înţelegem ce se petrece cu sănătatea sa. Cu siguranţă, este vorba de o altă cruce pe care părintele stareţ şi-a asumat-o. Din vieţile şi nevoinţele Sfinţilor Părinţi şi chiar din cele ale duhovnicilor mai sus menţionaţi putem spune că mulţi dintre ei, şi mai ales cei ce au iubit omul cu toate neputinţele sale şi au empatizat cu suferinţa umană au suferit de felurite boli ale traiectului digestiv. Părintele stareţ Justin Pârvu nu a făcut nici sfinţia sa excepţie, chiar dacă putem da mărturie că raţia sa de hrană a fost ani de zile cu mult mai mică decît ar fi fost minim necesară traiului zilnic al unui om. Toate acestea ne îndeamnă să cinstim nevoinţele şi dragostea sa pentru neamul omenesc, într-o vreme în care dragostea unuia pentru altul s-a răcit mult şi atenţia multora dintre noi s-a mutat dinspre folosul şi odihna aproapelui înspre propriul folos şi propria odihnă, sau, din păcate, înspre senzaţionalul pătimaş al trusturilor de presă. Acum cîteva mii de ani Sfîntul Proroc David a scris aceste cuvinte profetice despre Pătimirile Domnului nostru Iisus Hristos şi despre tragedia firii umane aflată în suferinţă, valabile şi astăzi pentru toţi Creştinii: Ocară a aşteptat sufletul meu şi ticăloşie, şi am aşteptat pe cel ce s-ar mîhni cu mine, şi nu era, şi pe cel ce m-ar mîngîia, şi nu am aflat. (Psalmi 68:21)

Toţi ucenicii Părintelui Justin Pârvu ştim de afecţiunile gastrice şi de celelalte boli cu care a ieşit din închisoare. Chiar dacă o parte dintre ele s-au tămăduit în chip minunat, pe unele purtarea de grijă dumnezeiască ni le-a lăsat şi nouă, celor mai mici, în grijă. Acum este momentul în care, şi pentru încercarea dragostei noastre, una din ele a recidivat.

După intervenţia chirurgicală suferită Joi, 9 Mai a.c., Părintele Arhimandrit Justin Pârvu se află în continuare sub atenţia profesionistă a medicilor. Starea sa este relativ stabilă, aflîndu-se acum în recuperare. Este cu mult mai bine decît înainte de operaţie, deoarece acum poate să mănînce, iar alimentaţia este un aliat puternic în lupta organismului pentru sănătate. Medicii care l-au operat nu au eliberat nici un diagnostic privitor la starea de sănătate a sfinţiei sale şi nu este de competenţa nimănui să treacă peste responsabilitatea lor privitoare la diagnostic. Părintele Justin, care s-a rugat ani întregi, zi şi noapte, pentru noi toţi, are acum nevoie de odihna şi mîngîierea rugăciunilor noastre şi astfel putem să îl ajutăm. Diagnosticele medicale ale altcuiva decît ale medicilor direct implicaţi nu vor aduce nici un bine nici Părintelui Justin Pârvu, nici fiilor săi duhovniceşti, cu atît mai puţin cu cît ele sînt depărtate de adevăr[?].

Cu toţii ni-l dorim aproape, cît mai aproape şi mai la îndemînă, şi cu toţii ni-l dorim mijlocitor şi povăţuitor spre mîntuire. Acum este momentul cel mai bun în care putem să-i răsplătim duhovnicului nostru bunătatea şi dragostea ce ne-a arătat-o întreaga sa viaţă, iar această răsplată nu se poate da decît prin rugăciune. Acum este momentul unei rugăciuni sincere şi curate pentru cel care neîncetat se roagă pentru noi, ca să iasă biruitor din această încercare ce i s-a dat tot pentru noi, fiii săi duhovniceşti.

Părintele Justin le mulţumeşte personal tuturor celor ce îl pomenesc în rugăciuni şi încă îl vor mai pomeni. Arhiereii şi preoţii pot să săvîrşească zilnic Sfînta Liturghie şi Taina Sfîntului Maslu, iar monahii şi mirenii pot să stăruie în citirea Psaltirii şi lucrarea rugăciunii neîncetate a minţii. Toate acestea îşi vor dobîndi cuvenita răsplătire de la Domnul nostru Iisus Hristos, către Care spunem de fiecare dată cînd ne pregătim de Sfînta Împărtăşanie: Nu se ascunde înaintea Ta, Doamne, Dumnezeul meu, Făcătorul şi Izbăvitorul meu, nici picătura de lacrimi, nici din picătură vreo parte. Vă rugăm, aşadar, în numele iubirii de aproapele a Părintelui Justin Pârvu, să stăruim în rugăciune în aceste zile aflate sub lumina şi puterea Sfintei Învieri, ca să putem să cîntăm cu toţii, împreună cu Prorocul David: După mulţimea durerilor mele în inima mea, mîngîerile Tale au veselit sufletul meu. (Psalmi 93:19)

***

Starea sănătăţii Părintelui Justin este bună

joi, 16 mai 2013


Părintele Arhimandrit Justin Pârvu a trecut cu bine prin a doua intervenţie chirurgicală, care a avut loc ieri, 15 Mai a.c. Părintele nostru stareţ şi duhovnic este bine, este conştient, comunică şi, pentru prima dată în ultimele trei săptămîni, nu mai acuză dureri. Chiar dacă momentan este încă la terapie intensivă, starea sănătăţii sale este stabilă şi respiră normal, fără mască de oxigen, iar noi socotim aceasta ca pe o primă biruinţă asupra bolii şi nădăjduim în grabnica sa întremare. Cerînd mai departe rugăciunile tuturor Sfinţilor şi ale tuturor celor ce îl preţuiesc, ne dorim ca în următoarele săptămîni să putem să îl avem din nou în mijlocul nostru. Slavă Ţie, Doamne, pentru mila Ta cea mare ce ai făcut cu noi, păcătoşii!
Hristos a înviat!

***

UPDATE 1: Părintele Justin s-a întors în mănăstire

21 mai 2013

Cu ajutorul lui Dumnezeu, astăzi, 21 Mai a.c., de praznicul Sfinţilor împăraţi întocmai-cu-Apostolii Constantin şi Elena, Părintele Justin Pârvu s-a întors în mănăstire, după o călătorie de puţin peste o oră pe deasupra Munţilor Carpaţi. Piloţii îi comunicau prin căşti permanent locaţia unde se află, şi ne-au relatat că la trecerea pe lîngă Muntele Ceahlău, părintele a cerut să fie ridicat puţin ca să vadă Muntele Schimbării la Faţă al Moldovei. La aterizare, la ora 11:15 (ora locală), Părintele Justin a fost primit într-o atmosferă foarte emoţionantă pentru toţi cei de faţă, cîntîndu-i-se “Hristos a înviat” printre lacrimi de bucurie şi de milosîrdie.

Starea sănătăţii sale este relativ stabilă, deşi este foarte slăbit de boala prin care a trecut şi cu care încă se luptă. De astăzi înainte lupta sfinţiei sale, a preoţilor, a călugărilor, a maicilor şi a mirenilor rămîne să fie dată cu rugăciunea. Este de datoria noastră să strigăm către Prea-sfînta Maică a Domnului, Sfinţii Arhangheli, Sfinţii Doctori-fără-de-arginţi, Sfinţii închisorilor şi către toţi Sfinţii către care avem evlavie ca să înduplece pe Dumnezeu să-Şi reverse mila Sa cea mare asupra duhovnicului nostru, care ne-a povăţuit cu cuvîntul şi ne călăuzeşte şi ne ocroteşte cu rugăciunea sa pe fiecare dintre noi. Avem nădejde şi ştim că la Dumnezeu nu va fi trecută cu vederea nici o lacrimă şi nici un suspin.

Mulţumim tuturor celor ce s-au rugat şi se roagă pentru sănătatea Părintelui Justin Pârvu şi îndemnăm să nu înceteze această rugăciune pînă cînd starea sănătăţii sale se va îmbunătăţi şi părintele va reuşi să iasă biruitor în lupta cu boala, pe care o poartă pentru noi, fiii săi duhovniceşti.

În numele Părintelui Arhimandrit Justin Pârvu, mulţumim doctorului Dan Tudor Eniu şi întregului personal al spitalului de oncologie “Dr. Ioan Chiricuţă” din Cluj, pentru tot sprijinul şi asistenţa profesională acordată zi şi noapte în ultimele trei săptămîni. Mulţumim, de asemenea, domnului Dorinel Umbrărescu pentru că a pus gratuit la dispoziţie elicopterul cu care Părintele Justin a fost adus de la spitalul din Cluj (după ce solicitările noastre s-au lovit din partea S.M.U.R.D.-ului de cel mai vehement refuz, la toate nivelurile la care s-a intervenit), piloţilor, pentru profesionalismul lor, şi echipajului de ambulanţă care a vegheat ca părintele să ajungă cu bine la chilie.

De aici înainte se va săvîrşi zilnic Taina Sfîntului Maslu în Mănăstirea Paltin, unde se află duhovnicul şi stareţul nostru, şi nădăjduim că Dumnezeu îi va da sănătate, putere şi zile îndelungate. În următoarele zile şi săptămîni nu va putea primi pe nimeni altcineva în afară de preoţii care vor veni să-i facă Sfîntul Maslu. Vă rugăm să ne ajutaţi ca să-i putem oferi liniştea necesară recuperării medicale. Starea sănătăţii sale depinde acum doar de rugăciunile tuturor şi de liniştea ce i-o putem oferi. Vă mulţumim, în numele sfinţiei sale.

Primul Sfînt Maslu va fi făcut mîine seară, Miercuri, 22 Mai, ora 18 (ora Bucureştiului), şi sînt aşteptaţi să slujească toţi preoţii care i-au trecut pragul Părintelui Justin de-a lungul acestor binecuvîntaţi ani.


***

UPDATE 2 Ceahlaul:  Lacrimi și rugăciune la Mănăstirea Petru Vodă: O inimă imensă pentru părintele Iustin (FOTO)

 

 Aproximativ 700-800 de credincioși (din care vreo 200 erau preoți și diaconi din țară și străinătate) s-au rugat, au plâns, au invocat sprijinul dumnezeiesc pentru cel considerat un martir și sfânt în viață.
Caz unic în tipicul slujbelor ortodoxe, preoții prezenți au desenat efectiv din trupurile lor forma unei inimi umane, restul călugărilor și mirenilor prezenți îngroșând practic acest contur.

[...]
***

Petru Voda: Pentru adevăr: starea sănătăţii Părintelui Justin Pârvu este stabil

 Actualizare 3 (Vineri, 24 Mai 2013, ora 23:00):
Astăzi dimineaţă, în jurul orei 11, obştea de călugări a Mănăstirii Petru Vodă a fost primită de părintele stareţ, care, deşi slăbit, s-a bucurat să îi vadă pe ucenicii săi. Începînd cu ora 17, Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Teofan al Moldovei, sosit la Mănăstirea Paltin, a săvîrşit Taina Sfîntului Maslu împreună cu cîţiva preoţi şi diaconi, pentru Părintele Arhimandrit Justin Pârvu. La sfîrşit a ţinut un scurt cuvînt de îmbărbătare pentru maicile şi mirenii care erau de faţă.

Fiecare avem gandul nostru, insa Domnul zice: gandurile Mele nu sunt gandurile voastre. Singurul gand care este purtator total de adevar, este singur cuvantul Domnului.  Incat, rugaciunea dumneavoastra, sa se faca pentru Parintele, asa, dupa gandul fiecaruia, dar la urma sa ziceti: faca-se voia Ta, Doamne. Eu doresc sa fie bine, eu doresc sa fie sanatos, eu doresc sa revina asa cum a fost, dar daca Domnul Hristos in Ghetsimani, El, Dumnezeu adevarat si Om adevarat a zis: si nu voia Mea sa se faca Doamne, ci voia Ta sa se implineasca, asa si rugaciunea dumneavoastra, acest gand sa-l aiva. Sa va daruiasca Dumnezeu gandul cel bun!

***

UPDATE3: Părintele Justin s-a întors la chilia sa din Mănăstirea Petru Vodă, azi, Miercuri, 29 Mai 2013


Ieri dimineaţă, Marţi, 28 Mai a.c., Părintele Justin s-a împărtăşit cu Sfintele Taine şi a fost foarte liniştit şi tăcut pe tot parcursul zilei. Pe la orele amiezei a cerut să fie dus la Mănăstirea Petru Vodă, de călugări. Şi-a întărit dorinţa şi în faţa cîtorva maici din Mănăstirea Paltin, încă o dată, seara, spunînd că vrea să îi mîngîie cu prezenţa sa şi pe părinţi, iar cei de faţă i-au cerut un pic de răgaz ca să îi poată pregăti chilia.


Azi dimineaţă, Miercuri, 29 Mai 2013, a fost întrebat încă o dată dacă vrea să meargă şi a confirmat: “Păi da, măi, să mergem! În scurtă vreme aparatura medicală necesară a fost dusă la Mănăstirea Petru Vodă şi pe la orele 10-11 dimineaţa, într-o atmosferă emoţionantă, înconjurat de toate maicile Mănăstirii Paltin, care au început să cînte încet “Hristos a înviat!”, părintele a plecat la prima sa chilie, construită aici în anul 1992.

La sosire, părinţii din mănăstire l-au înconjurat şi ei cu multă emoţie, împreună cu cei cîţiva mireni care se aflau de faţă. Cu toţii sîntem bucuroşi şi recunoscători pentru această mare binecuvîntare ce ni s-a dat.


Starea sănătăţii sale nu a suferit modificări majore în ultimele două zile. Există, însă, şi cîteva foarte mici semne de îmbunătăţire. Momentan Părintele Justin are nevoie de rugăciuni, de linişte şi de înţelegere, pentru a putea să-şi recupereze sănătatea pe care cu toţii i-o dorim. Pînă cînd voia şi pronia lui Dumnezeu va hotărî nişte schimbări majore în bine, îi rugăm pe toţi cei ce vor să-l vadă pe duhovnicul nostru să-şi amîne vizita propusă; părintele stareţ va hotărî singur cu privire la fiii duhovniceşti ce doresc să îl vadă, dacă şi cînd se va simţi în putere pentru a-i primi.[...]


PAGINI WEB:

6 comentarii:

  1. Dupa cum vezi cei de la Cotidianul au scos acel articol plin de neadevaruri la cererea chiar a preotului intervievat, care si-a dat seama ca a fost victima unor dezinformari si regreta foarte mult ca a facut aceasta sminteala.
    E bine sa stergeti acel articol, ca sa va faceti partas la imprastirea de acuze grave, ce sunt numite in Sf. ScripturaȘ marturie mincinoasa impotriva aproapelui.
    Gandul cel bun.

    RăspundețiȘtergere
  2. @ Anonim
    Nu a negat nimeni informatiile continute in articolul din Cotidianul, nici macar "obstea" Parintelui Iustin. Deci nu exista nici un motiv sa fie considerate drept marturie mincinoasa. Chiar daca ar dezminti acum, e cu mult prea tarziu. De fapt, totul este prea adevarat; si inca mult mai multe.

    RăspundețiȘtergere
  3. fie ca Bunul Dumnezeu sa aseze lucrurile la locul lor adevar sau minciuna ,Parintele sa fie bine,si citi mai multi oameni ca Umbrarescu

    RăspundețiȘtergere
  4. Se incearca mutarea parintelui Iustin inapoi la manstirea de maici pentru a fi ingropat acolo. Lupta pentru bani a inceput.

    RăspundețiȘtergere
  5. pr a fost dus la vale din pacate obstea nu a putut face nimic pr a zis sa stea cuminti cei care cititi sa nu mai aveti incredere in site apologeticum si site manastiri pentru ca sunt mincinosi gabriel si fotini niste ipocriti si filoteu la fel de ipocrit se ocup de aceste site-uri pr a fost dus ca o carpa la vale de iustina si iustin criminali pr iustin la ce concluzie ajungeti cand pr 3 zile la rand ia batut la sa vina acasa la el pentru ca stia ca moare iar ei din nou lau batut la cap sa mearga la vale fara ca el sa vrea cineva va da raspuns dar ei ar merita si batuti putin dar pana atunci cei care tin la pr sa scoata particele la toti preoti ca sa ii termine Domnul

    RăspundețiȘtergere
  6. Maica Iustina a terminat medicina. Oare chiar nu stia ca anestezicullaovarsta asa de inaintata este periculos? Doua operatii in 5 zile nu e prea mult? Cu tehnica ce o avem azi nu se putea sti ce este in interiorul trupului sau fara a il deschide si inchide inapoi. La prima operatie doar l-a deschis si inchis fara sa i faca nimic. A ramas o infectie si a fost necesara a doua operatie. Ne-ar putea da un raspuns "ucenici" parintelui la aceasta dilema?

    Un lucru nu se spune de nimeni: Obstea nu este informata de starea parintelui Iustin si de ceea ce apare pe siteul manastiri. Obstea nu are dreptul sa intre la pr Iustin in timp ce unii mireni care nu fac parte din obste (pilele lui Filoteu si Iustina) pot intra de oricate ori doresc. Daca ii intrebi pe monahii din obste de siteul manastirii, multi nici macar nu stiu ca exista. Totul e manipulat de Filoteu care se pretinde cu de la sine putere purtatorul de cuvant al manastiri. Acest Filoteu e un tip arogant si misterios care sta in preajma parintelui dar nu asculta cuvintele parintelui.

    Cand parintele Iustin si-a lasat testamentul mon. Filoteu s-a intristat foarte mult deoarece spera sa fie ales altcineva. Unii din abste contesta decizia parintelui Iustin de a lasa urmas pe pr. Hariton dar spun ca il iubesc pe parintele. Cat fariseism!!! Ei ascund decizia referitoare la urmas si o tainuiesc in speranta ca parintele Iustin se va razgandi... Unde e dragostea lor despre care scriu pe internet ca o au fata de parintele????
    Pentru acesti "ucenici" e o durere ca parintele Iustin nu a avut incredere in ei, alegand urmas din afara manastirii.

    RăspundețiȘtergere