marți, 19 mai 2015

Doua emisiuni minunate cu P. Cezar Axinte despre comunitate si comuniune si despre Sfantul Potir



Prof. Mihail Chircor: - Astazi va propunem o tema care sigur este si actuala si, din punctul nostru de vedere, foarte importanta. Vrem sa discutam despre comunitate si comuniune. Sunt doi termeni legati intre ei, adica una o implica pe cealalta, cealalta nu [asa cum] discutam inainte de emisiune, cum spunea Parintele, ca: nu poti sa ai comuniune fara comunitate, dar poti sa ai comunitate fara comuniune. Deci, noi, ca indivizi, am fost creati, si nu suntem singuri. Bunul Dumnezeu dupa ce l-a facut pe Adam a facut-o si pe Eva si de aici a inceput, s-a structurat familia. Daca iesim din sfera familiei, prima familie largita, sa spunem, prima comunitate mai maricica este parohia. Suntem cei care mergem la aceeasi biserica, si care, din cand in cand, suntem si in comuniune. Nu tot timpul, dar din cand in cand suntem si in comuniune. Bine, acuma ce se intampla? Sunt si grupuri de indivizi care sunt in comuniune fara sa fie in aceeasi parohie. Ei pot alcatui o alta comunitate. De exemplu sunt grupuri de rugaciune, gen Candela rugaciunii, care sunt un grup, sunt o comunitate care, chiar daca nu stau fata catre fata tot timpul, se roaga impreuna unii pentru altii, si de fapt acei oameni sunt in comuniune.

Pr. Cezar Axinte: - De fapt aici este invers. Nu sunt o comunitate dar sunt in comuniune.

Prof. Mihail Chircor: - Sunt, ca daca fortam putin sunt niste elemente de comunitate. Ei sunt clar in comuniune, si clar sunt din mai multe parohii, dar alcatuiesc intr-un fel si o comunitate. Bun! Deci avem neaparta nevoie de comunitate si de comuniune. Avem nevoie de comunitate pentru ca noi nu suntem singuri, si problemele lumii acesteia sunt din ce in ce mai complexe si nu mai pot fi rezolvate de catre fiecare in parte, si [in plus] e proverbul ala romanesc, vechi: "unde-i unul nu-i putere, unde-s doi puterea creste...". Deci, in momentul in care sunt mai mult oameni care se inhama la acelasi proiect, pentru rezolvarea aceleiasi probleme, sansele sunt altele. Si avem, la fel, datorita complexitatii situatiei lumii contemporane, avem foarte mare nevoie, mai mare decat alta data, sa fim in comuniune, pentru ca una este rugaciunea noastra, una este gandul nostru care se duce catre bunul Dumnezeu, si alta este rugaciunea a 10, 100, 1000 de oameni, care, la un moment dat, sunt in comuniune. Si, e foarte important sa fim si in comunitate, si in comuniune. Sigur, mai important este sa fim in comuniune. Dar, am vrea sa discutam despre aceste doua notiuni, si sa vedem cum sa facem, ca noi ca indivizi, o data, si doi, tara asta, avem nevoie si de comunitati si de comuniune, de fapt e nevoie de comunitati in comuniune. Ca pot exista foarte multe comunitati cu scopuri, sa spunem curate, dar nu in comuniune. Deci, cum sa facem ca sa avem mai multe comunitati in comuniune? Deci, o comunitate este un grup de oameni care sunt grupati intr-o zona, locuiesc intr-o anumita zona si care au anumite interese comune, interesele zonei respective, lupta sa apere niste interese, niste principii, sa promoveze niste principii. Asta ar fi sa spunem prima strigare, prima incercare de a defini o comunitate. Comuniunea deja e o treapta mult, mult mai inalta. Un grup de oameni sunt in comuniune in momentul in care ei au un crez comun, o credinta comuna, in momentul in care ei se roaga pentru acelasi lucru. Nu e vorba de un militantism. Practic comuniunea, sa ma iertati daca gresesc, eu nu o vad in dimensiunea materiala, comuniunea o vad Sus, la dimnesiunea spirituala.

Pr. Cezar Axinte: - Asa si este. 

Prof. Mihail Chircor: - Deci sa nuantam, sa o definim putin, sa incercam sa creionam, sa tragem niste tuse, niste linii, pornind de la cele doua defintii.

Pr. Cezar Axinte: - De fapt, am pornit de la a asocia acesti doi termeni legati de faptul ca toata istoria moderna ne vorbeste despre realizarea de comunitati, mari comunitati de oameni, ca ideal, chiar ca scop ideologic, doctrinal. Iata, vorbim de Comunitatea Europeana! Si, sigur ca da! Cat s-a lucrat, cat se lucreaza, cat efort: o uniune vamala, teritoriala, monetara si toate celelalte... Ei bine, iata insa ca fara sa ne gandim prea mult la consecintele si valentele pe care le dezvolta o discutie de tipul acesta, ajungem [aici], daca este sa vorbim despre comunitati din acestea ideologice, politice... Iata, vedem ca oamenii pot trai impreuna intr-o asemena schema pe hartie, si practic cumva, dar exista tot felul de sincope, tot felul de nepotriviri, fiindca comunitatile nu reusesc sa armonizeze identitatile. Vedem, iata, ce se intampla in Uniunea noastra, in care suntem si noi acuma cu totii participanti si parteneri tributari, cu totii suntem intr-o comuniune de contribuabili, si, de asemenea, stiu eu, beneficiem de niste drepturi. Sa ma pot aciua, daca vreau, eu stiu, la poala unei paduri in Elvetia, daca respect legile cantonului respectiv... Dar, iata, de exemplu ca avem Grecia, care este in Comunitate, dar care nu e in comuniune!

Prof. Mihail Chircor: - Grecia este prima tara a Comunitatii Europene ortodoxa!    

Pr. Cezar Axinte: - Asa, da, de la infiintare. De unde rezulta ca comunitatea nu inseamna in mod necesar si comuniune, sau nu implica si comuniune. Si, mai departe, de aici ne dam seama ca iata, comunitatile sunt imperfecte daca nu exista o comuniune. Si aici, iata, trebuie sa definim cumva, caci comuniunea transcede simplelor demarcatii ideologice, alcaturilor acestora pur omenesti, sau numai omenesti. Fiindca, daca este sa vorbesti de comuniune, in mod necesar, chiar si semantic pana la urma, in mod necesar rezulta ca participa si divinitatea, si Dumnezeu

Prof. Mihail Chircor: - Deci, in mod clar exista comunitati care il au pe Dumnezeu si comunitati care nu-L au pe Dumnezeu.  

Pr. Cezar Axinte: - Exact! Deci comunitatile care il au pe Dumnezeu pot fi in comuniune.

Prof. Mihail Chircor: - Aa, pot fi in comuniune, nu in mod necesar!

Pr. Cezar Axinte: - Pot fi in comuniune! Celelalte nu pot fi clar! De aceea foarte interesant, vedeti! Nici nu ne-am propus, dar lucrurile vin de la sine. In noua paradigma sociopolitica a Uniunii Europene, identitatea crestina, sau radacinile comune crestine ale Europei sunt cumva ocultate, sunt lasate la alt capitol, la capitolul acela in care ni-l amintim pe Sfantul Apostol Pavel vorbind in piata cu filozofii greci, cand le vorbea despre Dumnezeul necunoscut, caruia grecii ii rezervasera un loc acolo in panteonul lor, si cand au zis despre Inviere, le-a spus Sfantul Apostol Pavel, "ei, despre aceasta vom vorbi alta data". Asa si acum, vedem cum Comunitatea acesta care este in chinurile facerii, este intr-un travaliu, sa se nasca. Ea s-a nascut cumva, dar, in sfarsit, nu-i taiat cordonul ombilical, e si un invelis placentar...

Prof. Mihail Chircor: - E si ca un prematur. 

Pr. Cezar Axinte: - Da! Ei, desi este putin prematur, iata ca se dovedeste ca este neviabila.

Prof. Mihail Chircor: -E foarte interesant. Eu nu m-am gandit la inceput sa fac aceasta paralela: comunitate-comuniune, Comuniune Europeana, pentru ca Comunitatea Europeana are aproape toate dimensiunile, mai mult sau mai putin creionate, dar mai putin dimensiunea spirituala. Deci Comunitatea Europeana, acest grup - de cati sunt? 400-500 de milioane de oameni -, nu are o identiate spirituala. Sunt ortodocsi, sunt catolici, sunt protestanti, sunt neoprotestanti, musulmani, evrei si atei s.a.m.d. Si, din cauza asta, cei care au creionat acest proiect putem sa-i acuzam de orice dar numai de prostie nu! Ei sunt niste oameni care vor aceste lucruri din anumite rationamente, pe care nu le discutam acuma.Acei oameni, si-au dat seama ca nu poate sa exista o Comunitate puternica fara comuniune, ca trebuie sa defineasca la un moment dat o dimensiune spirituala a acestei Comunitati, si, prima idee care le-a venit, nefericita din pacate, este cea de ecumenism. Sa incerce sa faca o ciorba, - nici macar varza! - in care sa amestece, sa puna din toate si sa iasa ceva. Ei, intr-o oala, cand pui mai multe lucruri iese ceva gustos, dar daca incerci sa pui in acelasi spatiu spiritual Ortodoxia cu catolicismul, cu protestantismul, cu neoprotestantismul, n-o sa-ti iasa niciodata nimic. E ca si cum ai incerca sa pui intr-un cuptor otelul si mercurul, sa le topesti impreuna ca sa faci un aliaj. N-ai sa faci niciodata aliaj! Or sa ramana intotdeauna separate. Bine, ei persevereaza, pentru ca ei stiu ca constructia nu este viabila fara dimensiunea spirituala. Asta le este foarte clar, si forteaza, din pacate, pe aceasta directie care este nesanatoasa, care este incorecta. Cu toate ca eu, practic, manifest toleranta fata de altii, adica nu am nimic impotriva ca la o suta de metri de o biserica ortodoxa e o biserica catolica. Foarte bine, sa fie, dar nu se poate ca preotul catolic si preotul ortodox sa slujeasca Sfanta Liturghie - poate sa faca o rugaciune comuna la un moment dat, asta este altceva - dar nu poate sa slujeasca Sfanta Liturghie nici la catolici, nici la.... Si fara Sfanta Liturghie ce fel de biserica este aia? Ce fel de comuniune este, cand nu ai Trupul si Sangele? Si, din pacate, fac o predictie. Acest proiect nu va avea nici o sansa de reusita - proiectul acesta al Comunitatii Europene - decat intr-o singura situatie - fereasca Dumnezeu! -: daca cei care au gandit acest lucru - si sunt semne ca acest lucru se intampla - daca acesti oameni vor incerca sa creeze un nou tip de om, care sa nu fie nici ortodox, nici catolic, nici ateu, ci un ceva... 

Avem un telefon. Hristos a inviat! Sunteti in direct.

Tiberiu: - Adevarat a inviat! Vroiam sa spun ca noi, aicea, in America traim in comunitati: romaneasca, greceasca, ... dar traim si in comuniune in acelasi timp, si poate intr-o comuniune chiar mai stransa ca in Romania, ca sa zic asa, pentru ca ne cunoastem intre noi. Stiti cum e aici, in Occident, altcumva. Si, a propos de asta, putem sa zicem ca crestem - cei din comunitate -, in comuniune, iubindu-i pe ceilalti si odihnindu-i in noi. Adica, nu conteaza ce lucrezi sau ce esti s.a.m.d., daca el se odihneste in tine si tu il odihnesti pe el, in orice fel de situatie. Atunci practic el chiar te intreaba: de unde esti? ce esti? Vede ca ai accent. Dar la asta ma gandesc: ca odihnindui pe ceilalti, chiar in familia noastra, nu neaparat pe cei de alte neamuri, atunci asta de fapt este un mod de a vedea Ortodoxia si iubirea. Si chiar comunitatile intre ele pot sa se odihneasca. Adica, daca o comunitate are nevoie de ceva - se intampla, Doamne fereste! o calamitate, sau are nevoie de a zidi o biserica sau de ajutoruri sociale, - tot la asta ma refer, ca ei se odihnesc in tine, si atuncea ei vad practic iubirea ta fata de ei si cred ca practic asta va creste comuniunea intre noi oamenii. Atata voiam sa spun. 

Prof. Mihail Chircor: - Multumim Tiberiu! Doamne ajuta! Deci ca si un individ, comunitatea trebuie sa aibe o identitate, comunitatea trebuie sa-si defineasca o identiate. Si nu-si poate defini aceasta identiate fara sa aibe o identiate spirituala. Comunitatea nu va fi viabila la un moment dat, daca nu va fi in comuniune. Ea poate sa existe acolo. Forta unei comunitati o da comuniunea. 

Pr. Cezar Axinte: - Da, cuvantul ascultatorului Tiberiu este foarte frumos, numai ca aici se margineste, ca a-l odihni pe celalalt tine de dimensiunea comunitatii. A-i face tu binele, a-l odihni pe celalalt prin felul tau de a te purta intareste comunitatea. Adica este un multiculturalism; acolo sunt negrii, albi, rosi, verzi, cu ochii oblici, si tu ai o dimensiune din aceea, o purtare din aceasta, in care toti din cartierul tau, de alte neamuri, vor spune: acesta este un vecin foarte valoros, foarte odihnitor, foarte placut, nu ma deranjeaza nicoidata. Si, intr-adevar, asta poate sa-i puna o intrebare. Insa, comuniunea, asa cum o definim noi in Ortodoxie, in credinta noastra - ca vorbeati de identitate - identitatea mea, inainte de toate, este de crestin-ortodox. Dupa aceea ma intreaba unde m-am nascut, cam din ce neam sunt, ce limba vorbesc... Ei, bine, cand am spus care este identitatea mea, am spus asa: provin dintr-o comunitate de credinta, o identitate eventual regionala sau traditionala, de neam, dar sunt in comuniune cu Dumnezeul cel Viu si cu cei care intra in comuniune cu Dumnezeul cel Viu prin Sfintele Taine. Si asta deja este dimensiunea superioara sau, daca vreti, desavarsita chiar social, pentru ca noi traim in acesta viata a comuniunii. De aceea, neintelegerea acestui fenomen, a acestui adevar - foarte bine ati spus! - duce la convulsii. Deci Europa, lumea, nu este un creuzet, o oala, cu un pistil din acela urias, un piston, in care se pune persoane, unice, irepetabile si vesnice, - in creuzetul acela-, se piseaza si face un amestec, o faina. Aceea nu este nici comunitate, nici comuniune, macar ca poate sa fie un amestec deja indisolubil, nu mai stii care-i. Ei, aici vrea sa se ajunga! Este o mecanica care zdrobeste identitatea.

Prof. Mihail Chircor: - O zdrobeste, o atomizeaza, face o pulbere dar aia e o pulbere care nu se va lega niciodata.

Pr. Cezar Axinte: - Nu polarizeaza pentru ca nu au identitate. Si asta inseamna pierderea si a comunitatii, si nu mai vorbim de comuniune!

Prof. Mihail Chircor: - Avem un mesaj, Parinte: "Este curios cum Europa creeaza tot felul de comuniuni si comunitati, iar oamenii sunt tot mai dezbinati. Sa fie asta oare din cauza lipsei lui Dumnezeu din cadrul acestor comuniuni? Oare comuniunea[uniunea n.n.] consensuala intre doi barbati sa fie pe placul lui Dumnzeu? Fratilor, orice comuniune fara Dumnezeu in centrul ei nu este comuniune!"

Pr. Cezar Axinte: - De ce a fost definita asa, [comuniune consensuala intre doi barbati]? Pentru ca, de multe ori, pentru a introduce un neadevar in mentalul colectiv, asa functioneaza logica demonica. Asa a inceput de la Facere. Diavolul zice Evei: "A zis El, oare, Dumnezeu sa nu mancati din toti pomii raiului?". Adica incepe asa, dialogul la inceput, foarte dezinteresat, ca o persoana care vrea sa intre intr-o comuniune cu tine, intr-o comuniune dialogica, dar, de fapt, este o incercare de cucerire. Ei bine, iata ca termenul de comuniune consensuala intre doi barbati e un sofism. Nu e nici macar comunitate, dar comuniune [nici atat]! Pentru ca comuniune presupune ca esti in legatura intreolata oamenii si cu Dumnezeu. Nu poti sa fi in comuniune numai cu oamenii, pentru ca nu existi numai de sine. Ori, cine poate sa spuna ca exista numai de sine, ca este rodul hazardului, ca lumea aceasta este tinuta asa, printr-o ruleta cosmica care se organizaza clipa de clipa singura? Si atunci, cand vorbesti de comuniune, in mod necesar trebuie sa-L introduci pe Dumnezeu! Ca fiecare crede ca dumnezeul lui este dumnezeul cel adevarat, asa este o alta discutie, dar nu putem porni de la definitia comuniunii, excluzandu-L pe Dumnezeu din aceasta relatie, caci comuniunea inseamna relatie in primul rand. Ei, bine, cand introduci acest cuvant pentru a defini...

Prof. Mihail Chircor: - Aici este o scapare!

Pr. Cezar Axinte: - Nu, dar a zis foarte bine, pentru ca legea asa consacra termenul.

Prof. Mihail Chircor: - De fapt e o incercare de a deturna sensul notiunii.

Pr. Cezar Axinte: - Exact! Si de a modifica mentalul colectiv. Spuneati de un nou om care acum se naste in creuzetul ala...

Prof. Mihail Chircor: - Vor sa se nasca, deci trebuie sa ingaduie Dumnezeu.

Pr. Cezar Axinte: - Da, trebuie sa ingaduie Dumnezeu, dar aicea, sa stiti, ca avem si noi un rol.

Prof. Mihail Chircor: - Pai Dumnezeu ingaduie daca vede ca noi suntem ticalosi, dezinteresati, lenesi... ca pacatosi suntem!


Pr. Cezar Axinte: - Asa, ca rolul nostru, pana la urma, este sa marturisim despre Adevar, sa marturisim Adevarul! Ei, asa cum exita acuma sintagma - si pentru cei interesati sa verfice, parca articolul 201 (6) din Codul Penal, - avortul se efectueaza in interesul fatului. Vedeti! Deci e o dracarie aici!

Prof. Mihail Chircor: - Adica il omori pe el in interesul lui!

Pr. Cezar Axinte: - Asa, iar comuniunea dintre doi barbati intr-o asa zisa casatorie este un sofism, in termeni verbali, asa, si este o lipsa de comuniune, este impotriva comuniunii.

Deci revenind la comunitati fara comuniune, atunci cand vrei sa anulezi identitatea unui om - prin acesta intelegand si identitatea sa religioasa-, practic, tu nu vei reusi nicidata sa realizezi nici macar o comunitate. Uitati, in ideologia bolsevica, motorul revolutiei era ura de clasa. Deci, noi vrem sa facem o comunitate dar pe dezbinare. Este corect? Unii impotriva altora! Pana la exterminare! Si revolutia continua atat timp cat combustibilul ei este...

Prof. Mihail Chircor: - Da', Parinte, dar ce se intampla? Ca primul lucru care trebuie sa-l facem noi este sa avem proprietatea termenilor, sa definim foarte bine notiunile. Ca din cauza asta sunt situatii cand copiii mici, pana la 3-4 ani, asa, intreaba: "Tati, ce e aia?". "Pai, cum ce e aia?".  Si te pune pe tine intr-o postura foarte ingrata de a defini ceva, un obiect, pe care tu il folosesti uzual, dar tu nu ti-ai pus problema sa-l definesti.

Pr. Cezar Axinte: - Bine, ne intreaba: "de ce infloresc pomii?"

Prof. Mihail Chircor: - Da, dar cand discuti de concepte mult mai avansate este din ce in ce mai greu. Si oamenii de astazi nu-si mai pun aceasta problema, sa-si defineasca acesti termenii. Si vine perfidia asta, care modifica incet-incet continutul notiunilor, si le duce undeva la... ati spus sofisme, dar de fapt e un oximoron, e o contradictie in termeni, sa spui ca exista comuniune [cu valente familiale] intre doi barbati. Clar! Deci e o contradictie in termeni!

Pr. Cezar Axinte: - Ii spui prietenie...

Prof. Mihail Chircor: - Poti sa-i spui tovarasie, asociere dar nu comuniune.

Pr. Cezar Axinte: - In sensul de familie.

Prof. Mihail Chircor: - Da. Ca cine isi mai pune astazi problema sa stea sa defineasca notiunea de comunitate sau de comuniune. In general, am pierdut acest obicei de a sta sa definim lucrurile. Este esential sa definim lucrurile, pentru ca toate lucruile, in afara de definitia acesta au si un duh al lor.

Pr. Cezar Axinte: - Oamenii din vechime foloseau sfatul batranilor, aveau sfatul batranilor sau vatra satului. A fost proiectat mai de curand, "Poiana lui Iocan" a lui Preda, stiti, acolo unde erau exat aceste chestiuni dezbatute. "Mai, ce vrea sa zica? Ia uite!" La ziar, la gazeta era acolo o noutate. Ei comunitatile de astazi practic sunt marile aglomerari urbane unde oamenii isi traiesc singuratatile singur, individual.

Prof. Mihail Chircor: - Da, isi traiesc singuratatea in comunitate. Niciodata in comuniune! In comuniune nu esti niciodata singur.

Pr. Cezar Axinte: - Ei, si atunci avem mari aglomerari urbane, megalopolisuri si chiar aglomerari de state - iata, cum este cu Comunitatea Europeana-, in care oamenii sunt foarte dezbinati.

Prof. Mihail Chircor: - Oamenii in primiul rand sunt foarte insingurati.

Pr. Cezar Axinte: - Foarte insingurati pentru ca ei nu mai sunt in comuniune. Sunt comunitati  - asa cum spunea Tiberiu, comunitatea aia. Noi stim foarte bine ca exista o lucrare de dezbinare. De fapt asta este si lucrarea cea mai de efect a duhurilor cazute: sa dezbine oamenii, sa-i izoleze. Pentru ca o persoana - ar fi si un pleonasm, pentru ca persoana inseamna comuniune, o stiinta de sine si dorinta de tensiune dupa comuniune - ori, o persoana izolata deja inseamna o situatie in care omul devine foarte vulnerabil.

Prof. Mihail Chircor: - Daca vrei sa distrugi, sa ataci o persoana, sa frangi o persoana, primul lucru care trebuie sa-l faci este sa-l izolezi de restul comunitatii, cu care, eventual, se afla in comuniune. Ca el, daca se afla in comuniune cu ceilalti si tu il ataci pe el, toata comunitatea care e in comuniune cu el, il apara. Dar, in momentul in care l-ai rupt din comuniunea cu ceilalti, el chiar daca este acolo intre ceilalti este izolat, si-l poti ataca cu succes. Ei asta se practica acum si aici - deci, inca o data, nu neaparat in tara asa - in epoca asta, in care lucruile sunt globale. Si aicea as vrea sa subliniez un aspect, ca exista o batalie din asta, care e nedeclarata, dar care e crunta, impotriva Ortodoxiei, impotriva spatiului ortodox, impotriva principiilor ortodoxe...

Pr. Cezar Axinte: - Impotriva familiei.

Prof. Mihail Chircor: - Pentru ca, spre deosebire de celealte confesiuni, pe de o parte, Ortodoxia iti da o forta extraordinara, si este foarte greu sa lupti impotriva unei comunitati ortodoxe care este in comuniune.

Pr. Cezar Axinte: - Exact, pentru ca dai cu piciorul in tepusa.

Prof. Mihail Chircor: - Da, si e foarte greu, si atuncea, incet-incet, lovesti la baza, la familie, la principii, la moralitate, si incepi sa destructurezi aceasta comunitate care e ortodoxa si sa o faci orice alt ceva numai ortodoxa nu. Ca poate sa fie o comunitate romaneasca... Cu toate ca si aici e o contradictie in termeni, pentru ca eu daca spun ca sunt roman, nouazeci si.. la suta sunt ortodocsi, dar daca tu esti roman si ramai roman, dar nu esti ortodox nu mai ai aceeasi forta.

Pr. Cezar Axinte: - In primul rand daca te rupi de comuniune. Exact cum spuneati. Adica noi avem declarati 91% ortodocsi, adica o comunitate de 90%, care este in comuniune de...? Si aici este de fapt problema, aici este miezul discutiei! 

Prof. Mihail Chircor: - Pai ar trebui ca comuniunea aia, comuniunea acestei mari comunitati, sa se faca prin Sfantul Potir (emisiunea precedenta).

Pr. Cezar Axinte: - Exact.

Prof. Mihail Chircor: - Nu avem Sfantul Potir, nu avem comuniune! Si, inainte ca sa ajungi la Sfantul Potir trebuie sa treci prin Sfanta Spovedanie, care presupune existenta duhovnicului. Ei, aicea incearca sa loveasca! Deci loveste in Biserica, loveste in duhovnic.

Pr. Cezar Axinte: - Exact!

Prof. Mihail Chircor: - Iti spun: lasa, bai, ce-ti trebuie tie...!

Pr. Cezar Axinte: - Da, este o continuare a emisiunii de data trecuta.

Prof. Mihail Chircor: - Si pana la urma unde se ajunge?

Pr. Cezar Axinte: - La izolarea persoanei.  

Prof. Mihail Chircor: - Izolarea ei, instrainarea ei, reconfigurarea ei. Ca nu e vorba de convertire, ca-l convertesti de ceva la alt ceva. Nu! E vorba de o reconfigurare, il faci un altceva care, dupa mine, nu mai e omul acela creat de Dumnezeu, e un ceva, e un mutant.

Pr. Cezar Axinte: - De fapt, vedeti ca de fiecare data, cand auzim de programele acestea in educatie, in sistemele mari, in sistemul medical, cand vorbim de programele acestea pe care am fost obligati sa le primim, se vorbeste de implementare de program. Implementare inseamna inlocurie. Se inlocuieste un program...

Prof. Mihail Chircor: - Nu, ca poti sa implementezi si ceva nou. De exemplu cu cardul [de sanatate].

Pr. Cezar Axinte: - Pai da, dar este o inlocuire de sistem!

Prof. Mihail Chircor: - Cu cardurile e o implementare, o statutare de sistem, care poate sa fie sau nou, sau inlocuiesti un sistem vechi cu un sistem nou dar tot sistem este.

Pr. Cezar Axinte: - Cuvantul cheie este inlocuire. Cum spuneati foarte bine: se inlocuieste tipula acesta de personalitate cu identiatea aceasta bine defininta, cu o alta persoana care devine iata, ca si la bolile autoimune, crestini care batjocoresc Biserica. In bolile autoimune trupul acesta atat de minunat, sistemele puse de Dumnezeu in el, incep sa lucreze impotriva lor. Astea sunt bolile autoimune.

Prof. Mihail Chircor: - Deci, fratilor!, sa ramanem in continuare o comunitate si sa fim in comuniune.

Pr. Cezar Axinte: - Sa fim in comuniune ca sa avem si comunitate.

Prof. Mihail Chircor: - Si comuniunea aia trece duminica...

Pr. Cezar Axinte: - Pe la Sfanta si dumnezeiasca Liturghie.

Prof. Mihail Chircor: - Doamne, ajuta!  

            

*** 
                

Despre Potir

                            

Un comentariu:

  1. Suntem un grup care plecam - ca in fiecare an de altfel - in circuit/pelerinaj in Grecia, intre 4 – 12 nov. 2015 , cu prilejul praznicului Sf. Nectarie, dar nu numai (pt. ca ajungem si la Sf. Efrem cel Nou, Sf.Spiridon, Sf. Ioan Rusu, Sf. Dimitrie Izvoratorul de Mir, Sf. Grigore Palama, Sf. Vasile cel Nou, Sf. Anisia, Sf. Paraskevi, Sf. Efrem Sirul si Sf. Irina, M-rea Paleokastrita, M-rea Braul Maicii Domnului, Acropole, Meteora si multe altele, care nu incap intr-un simplu anunt). Mai avem 5 locuri, 299 euro/pers. Sunt asigurate: transportul cu autocarul, cazarea, micul- dejun, calatoriile intre insule cu ferry- boat- ul. Daca este cineva interesat, pentru mai multe detalii traseu si obiective turistice, istorice si religioase, contactati pe d-na Cristina: 0722722845.

    RăspundețiȘtergere