miercuri, 11 noiembrie 2015

Cuvinte spre luare-aminte in urma tragediei Colective (II)



(se actualizeaza)
 

CONTINUARE DE LA Cuvinte spre luare-aminte in urma tragediei Colective 

Despre revoltele din ultimele zile au vorbit mulți, mai ales dintre cei plătiți să aibă o opinie pe orice subiect.

Iată însă că vine o voce care avertizează că momentele prin care trece România sunt mult mai grave decât cele din anii' 90. Este vorba despre vocea părinților români din Schitul Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos.
Schitul Prodromul (adică al Înaintemergătorului) este cel mai cunoscut loc de nevoinţă al monahilor români din Sfântul Munte Athos. Aşezământul se află la capătul răsăritean al peninsulei Athos, în zona pusnicească numită Vigla, între Marea Egee la răsărit şi vârful Athonului la apus. Despre acest lăcaș puteți afla mai multe, accesând acest link.

Aceștia au trimis o scrisoare deschisă către poporul român cel dreptcredincios, având ca temă evenimentele din ultimele zile.

[...]


Iată textul integral al scrisorii,

primit pe adresa ActiveNews:

Părinții români din Sfântul Munte Athos,
Către poporul dreptcredincios român

Iubiți frați întru Hristos, cu multă întristare vă adresăm aceste cuvinte, văzând pericolul și durerea prin care trece poporul român în aceste zile. Deși cu trupul departe de țară, cu rugăciunile noastre nu ne-am despărțit niciodată de neamul în mijlocul căruia ne-am născut, încât acum nu putem să tăcem și să rămânem nepăsători în fața momentului de răscruce prin care iarăși trece poporul român în istoria sa.
Ne referim la mișcările stradale în care revolta oamenilor faţă de decăderea la care a ajuns din multe puncte de vedere societatea românească este dirijată de forțe ostile țării împotriva stăpânirii statului și a Bisericii noastre. Desigur, că nu Dumnezeu este în spatele acestora, ci mai curând oameni care urăsc poporul român și credința sa creștin ortodoxă și se folosesc de acest moment pentru a produce mai multă tulburare și a găsi astfel prilejul instituirii unei noi ordini antihristice în lumea românească, cum a fost cea din perioada de glorie a bolșevismului în România. Căci numai atunci s-a mai întâmplat ca provocatori să ațâțe mulțimea împotriva Bisericii lui Hristos, cum am auzit că s-a petrecut în ultimele zile. Așadar, nenorocirile în urma cărora au murit mai mulți oameni, iar alții sunt încă între viață și moarte, sunt folosite astăzi, în chip murdar, ca pretext, pentru a aduce alte suferințe, dureri și întristări peste neamul nostru cel atât de necăjit.
Poate nu este deloc întâmplătoare asemănarea revoltei din aceste zile din București cu revoltele care în ultimii ani au condus la vărsări de sânge, războaie, sărăcie și refugiați în mai multe țări ale lumii chiar în unele state învecinate nouă cum este Ucraina. Cei care ies acum în stradă, trebuie să aibă în vedere că este destul de probabil ca acolo să ajungem și noi în aceste vremuri în care orice scânteie este suficientă pentru a aprinde focul ce mocnește astăzi în lume.
Am nădăjduit cu toții după 1990 la o înnoire a lumii românești, la o schimbare în bine a tuturor așezămintelor statului român, însă ce schimbări au adus toate mișcările stradale adesea manipulate de unii și de alții. Am spune că am devenit din ce în ce mai săraci, milioane de români au luat drumul pribegiei, căutând să-și câștige existența în alte părți ale lumii, sute de mii de copii au rămas fără părinți, cu suferința sufletească specifică orfanilor, bolile grave fac ravagii, iar moralitatea poporului a scăzut din ce în ce mai mult.
Din păcate, schimbarea la care ne-am așteptat atunci cu multă nădejde și entuziasm nu a venit și nici nu putea veni prin ieșiri în stradă și proteste de acest fel, cât timp nu am înțeles că nimic nu se poate schimba în bine în lume, dacă nu se realizează o înnoire sufletească a fiecăruia dintre noi, schimbarea lăuntrică a noastră prin lepădarea omului vechi, a omului care a slujit prin patimile sale stăpânitorului lumii acesteia, tatălui fărădelegii. Cum poate birui Dumnezeu și lumea să fie mai bună, atâta timp cât noi nu devenim mai asemenea cu Mântuitorului nostru Iisus Hristos care s-a jertfit pentru noi, ci, prin faptele noastre, ne asemănăm mai mult cu vrăjmașul lui Dumnezeu, cel care a adus și aduce tot răul în lume, căci este urâtor și ucigător de oameni dintru început (Ioan 8, 44).
Milioanele de avorturi, desfrânările de tot felul, minciunile și hoțiile, dar mai ales necredința care au pătruns în popor cu concursul celei mai mari părți a mass-mediei, îndeosebi a televiziunilor, nu ne îngăduie să avem o soartă mai bună, și nici nu ar trebui să o așteptăm, cât timp continuăm la fel. Ceea ce se întâmplă astăzi, ieșirea în stradă a unora pentru a arăta cu degetul pe ceilalți, fără să vadă sau să-și asume fiecare propriile greșeli pentru starea de fapt la care am ajuns ca popor, este o încununare a întregului rău în care s-a cufundat lumea românească în anii care au trecut.
Având în vedere toate acestea ne îngăduim să adresăm acest cuvânt către poporul român, cu gândul că dacă vom tăcea acum și pietrele vor striga, iar noi nu vrem să ne facem părtași astfel, prin tăcerea noastră, la urgiile care ar putea să vină peste neamul nostru, peste poporul dreptcredincios român.
În primul rând, sfințiilor voastre, preoții Domnului, ne adresăm, rugându-vă să înmulțiți întreaga lucrarea liturgică, prin mai multe Sfinte Liturghii, prin slujirea a cât mai multe Sfinte Taine și ierurgii, căci acestea atrag și înmulțesc lucrarea harului Sfântului Duh în lume. Dar trebuie să avem în vedere că la fel de important este să ne curățim conștiințele prin pocăință și prin spovedanie sinceră și așa să aducem Jertfa nesângeroasă a Sfintei Liturghii, căci Dumnezeu nu primește jertfe din mâini necurate.
De asemenea, este foarte important să spovedim credincioșii cu mult mai des, şi nu numai în perioada posturilor, căci oamenii împovărați de păcate se îndepărtează tot mai mult de Dumnezeu în răstimpurile dintre posturi, suficient cât viața lor creștină să devină tot mai formală.
Să ne rugăm cu conștiința că noi cei din cinul preoțesc și monahal suntem primii vinovați pentru că mulți din poporul nostru s-au înstrăinat atât de mult de Dumnezeu astăzi. Viața lor a ajuns suficient de secularizată, încât cu greu ar mai putea fi deosebită de viața unui ateu sau a unui păgân. Poate că dacă noi am fi luminat mai mult în lume prin slujirea Domnului, printr-o viață de evlavie și rugăciune, mult mai mulți dintre români nu s-ar fi adâncit într-o măsură atât de mare pe o cale care îi îndepărtează de Bunul Dumnezeu.
Creștinilor care umpleți locașurile sfintelor biserici de-a lungul anului și aveți conștiința că din mâna Domnului vine tot binele, vă îndemnăm să întăriți postul și rugăciunea, să înmulțiți faptele de milostenie și pocăința, să vă spovediți mai des și cu frică și cutremur să vă apropiați de Dumnezeieștile Taine, împărtășindu-vă cu Trupul și Sângele lui Hristos, căci fără El nu putem să facem nimic (Ioan 15, 5).
Pentru voi cei care în anii din urmă v-ați adâncit în păcate grele, ne rugăm Bunului Dumnezeu ca să vă lumineze conștiința, încredințându-vă sufletește că toate aceste păcate, prin spovedanie și prin urmarea unui canon de pocăință, El Însuși le va șterge pentru jertfa Fiului Său Iisus Hristos. Ne gândim mai ales la cei care ați făcut fapte care atrag mult mânia și pedeapsa lui Dumnezeu asupra poporului cum sunt avorturile și crimele, desfrânările dobitocești, și nedreptățile care aduc multă suferință aproapelui, copiilor, celor săraci și în strâmtorări de tot felul. Domnul, cel îndelung răbdător ne așteaptă, numai să găsim doctorul sufletului nostru, preotul căruia să-i mărturisim aceste păcate și prin mâna căruia să primim iertarea de la Hristos.
Celor care, ca şi noi, vă trageți din aceiași rădăcină creștină a poporului român, botezați în numele Sfintei Treimi, dar prin care astăzi se lucrează această tulburare ce vine asupra neamului nostru și a Bisericii, vă amintim că orice păcat i se iartă omului după cuvântul Mântuitorului, numai cel împotriva Duhului Sfânt nu se va ierta nici aici pe pământ și nici în cer (Matei 12, 31). Nu vă gândiți la plata pe care o veți primi pentru că v-ați luptat împotriva lui Hristos și a poporului dreptcredincios român, căci degrabă vă va ajunge pedeapsa Domnului, nu altfel, decât prin faptul că vă va părăsi în mâinile celui căruia îi slujiți, diavolul, care este ucigător de oameni dintru început. El nu răsplătește altfel decât prin tulburări sufletești și mentale, prin divorțuri și necazuri, prin boli necruțătoare și moartea fără nădejdea învierii. După ce vă va folosi, pe alții îi va lua în locul vostru ca să-i slujească amăgindu-i ca și pe voi cu banii, cu puterea sau cu satisfacerea cine știe cărei patimi. Nu vă amăgiți, căci nimeni din cei care s-au luptat împotriva adevărului lui Dumnezeu, nu a avut viața frumoasă pe care o aștepta. Domnul vă așteaptă să vă întoarceți la El cu pocăință, cum L-a așteptat pe Iuda Iscarioteanul, cel care l-a vândut. Acesta nu a înțeles marea milostivire a lui Dumnezeu şi din mândrie, s-a supus încă o dată celui rău, sinucigându-se, fără să se folosească de cei 30 de arginți, pe care i-a primit pentru fărădelegea sa.
De asemenea, tuturor celor care în aceste zile din neștiință, dar cu bune intenții, vă alăturați celor care produc atâta tulburare, trebuie să vă spunem că fără să vreți vă faceți părtași la toate păcatele lor, împărtășind același blestem al fărădelegii. Mai degrabă, dacă chiar vreți mai mult bine pentru neamul nostru, căutați cu discernământ la cele ce se petrec, și stați deoparte, dacă nu puteți să împiedicați provocările şi manipulările celor plătiți pentru a face aceasta sau sunt, pur şi simplu, înșelați de cel rău.
Iubiți dreptcredincioși ortodocși români, la un sfert de veac de la căderea regimului comunist, deși atunci am crezut că o soartă mai bună va aștepta poporul român, ne aflăm într-un moment de răscruce poate cu mult mai grav decât la anul 1990. Nu am fi părăsit pacea rugăciunilor noastre, dacă nu am realiza pericolul prin care trece astăzi lumea românească. Este din păcate un moment de criză ca rezultat al păcatelor în care ne-am adâncit ca neam în toți acești ani, păcate pentru care fiecare dintre noi poartă partea lui de vină. Dacă vom pleca cu gândul că noi suntem vinovați, și nu alții, cu siguranță mai este o șansă de a ne putea izbăvi făcând pocăință.
Să încercăm, așadar, fiecare după putință să participăm cât mai des la Sfânta Liturghie, căci nu este rugăciune a Bisericii care să atragă mai mult mila lui Dumnezeu decât o face jertfa cea nesângeroasă a Lui Hristos. Să nu uităm însă să aducem prescura noastră ca semn văzut al jerfirii vieţii noastre lui Dumnezeu. Să prelungim apoi orele de rugăciune, cititul la psaltire, să adâncim mai mult postul și să ne păzim conștiința și limba de la judecata aproapelui, căci avem nădejde că toate acestea împlinindu-le cu mărime de suflet, alături de cele amintite anterior, pentru rugăciunile Maicii Domnului, a tuturor Sfinților Lui, dar și a Sfinților și Mărturisitorilor neamului nostru, Domnul ne va mântui din aceste încercări prin care trece astăzi poporul nostru
Să ne dea Bunul Dumnezeu discernământ ca să înțelegem că lupta noastră nu este împotriva aproapelui nostru, nici a stăpânirilor, după cum ne învață Evanghelia, ci împotriva duhurilor răutății, a patimilor prin care cel rău spurcă lumea și ne trage în jos. Să ne ajute Hristos ca aceste evenimente triste care premerg postul Nașterii Domnului, să fie pricină pentru trezvie și pocăință, acum în al doisprezecelea ceas, iar tot răul pe care vrăjmașii lui Hristos vor să-l aducă peste țara noastră să se transforme astfel cu harul lui Dumnezeu într-un început al unei reale schimbări ale neamului nostru aflat în fața judecății istoriei, dar mai cu seamă a Domnului și Dumnezeului nostru Iisus Hristos.

Aceasta este mărturia părinților români din Schitul Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos la anul mântuirii 2015 ziua a 8, a lunii lui noiembrie, la prăznuirea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril pe calendarul nou și a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir pe calendarul neîndreptat ținut în Sfântul Munte.

Stareţ Arhim. Athanasie Prodromitul
***


Cateva extrase:
Dimensiunea tragică a evenimentelor l-a marcat pe oricare român de calitate. Tinerii au fost condamnați la o moarte dublă, una subită, și alta în timp, agonică. Si acum, în timp ce vorbim, acești tineri sunt în proximitatea morții, iar lucrul acesta te face, nu numai să gândești altfel, ci și să simți altfel, așa că, - ce pot zice? - încă o tragedie pentru poporul român.
De ce este nevoie întotdeauna de un eveniment tragic pentru ca romanul să poată reacționa? Eu aș vedea un pic altfel. Accidentul acesta pare întâmplător, dar îl simt din ce în ce mai mult ca o mână criminală. Se folosește “spray-ul paralizant” al ironizării scenaritei. Seamănă enorm de mult, ceea ce se întâmplă, cu revoluţiile care au fost deja premeditate.
Poporul român nu aglutinează niciodată imbecil în jurul unei idei sau al unei doctrine politice, ci întotdeauna, acest popor din care cu mândrie fac parte, coagulează în jurul unei stări de spirit. Această stare de spirit a fost creată. Poporul român s-a resimțit fantastic, pentru că e vorba de un lucru tragic, şi se speculează asta, se instrumentalizează. De aici s-au ars etapele. S-a ajuns foarte repede de la un eveniment tragic la o demonstrație stradală. Lucrul acesta mă face să mă gândesc că se încearcă un fel de primăvară arabă pe spatele poporului român.

În Piaţa Universităţii sunt și au fost întotdeauna oameni de mare calitate, care sunt bruiați de cârtița asta a serviciilor, care sunt deturnați. De la cerinţele lor legitime și adevărate de la început, de a se schimba guvernul, s-a ajuns în câteva zile la cereri de genul locurilor de veci gratuite. Încep să apară lucruri colaterale care rup linia de forță a acestei revolte. Nu poţi să rezolvi destinul unei țări cu temperatura străzii. Nu revoluțiile de stradă au schimbat lucrurile, ci revoluțiile de palat.
Ca monarhie constituţională, țara asta ar avea un destin și o demnitate. Una este să fi regat și alta este să fi o regiune europeană. Eu m-am născut într-o patrie și vreau să mor într-o patrie, nu într-o regiune și o colonie. Monarhia asigură identitate şi demnitate.
Băieţii de la putere care au căzut acum, au căzut pentru că au fost puţin cam neascultători: trebuia dată și Roşia Montana, şi Chevron-ul, ceea ce e un criminal economic - trebuia să-şi facă treaba- , şi ceea ce s-a găsit în Marea Neagră… Ţara trebuie devastată de prădătorii din jurul nostru, există o ocultă internațională.
Gândiţi-vă că niciodată până acum în istoria acestui popor, nici pe vremea comunismului, nu a fost atacată Biserica făţiş! În clipa în care se cere o şcoală laică şi un stat laic, se luptă împotriva imunităţii şi identităţii neamului românesc. Au scos o generaţie de tineri care atacă fiziologic această imunitate. Ei înşişi nici nu-şi dau seama ce ne-a ţinut pe noi în viaţă. Ne-a ţinut societatea civilă mii de ani, sau Biserica, credinţa? Copiii aceştia care sunt îngropaţi acum sunt îngropaţi de Biserică!

Îți cunoști dușmanul și după procedeu. Bine, sunt destul de primitivi, dar confuzia știu să o creeze. Vă amintiţi că prin 1993 s-a făcut un sondaj și propuneri cine să fie lider. Şi au pus un fotbalist, un tenisman, un moderator de televiziune şi Regele Mihai. Adică l-au băgat în mijloc, l-au încolonat pe Rege. Vă amintiţi de emisiunea Cel mai mare român? Erau Constantin Noica, Adrian Copilul Minune, Lucian Blaga, Vali Vijelie… Ca să se facă această confuzie! România are nevoie de oameni de un anumit calibru. În ţara asta există oameni de mare valoare care trebuie să-şi asume vocaţional condiţia de român! Deocamdată s-a dat cu un spray paralizant ca să se creadă că, dacă eşti naţionalist, înseamnă că eşti xenofob, şovin, antisemit şi te paralizează în mișcări. Băieții și-au făcut foarte bine lucrarea. Acuma vorbesc de oculta internaționalistă. Nu mai ai voie să-ţi iubeşti România! Uitați-vă ca tot ce e românesc miroase!
In primul rând noi trebuie să ieşim din provizorat istoric. Noi ne-am pierdut demnitatea, deşi suntem neam voievodal. Ce avem noi acum sunt chestii de împrumut. Președintelui Iohannis i se va da doar să cosmetizeze această tragedie. In spatele lui e o caracatiță şi el trebuie să facă jocurile. Clasa politică e degenerată. Nu se poate schimba în întregime, pentru că sunt aceiaşi. Societatea civilă are reflexe când mature, când imature. In Piaţă totul e mozaicat, e împânzită de securiști.

- Domnule Puric, eu n-aș pune semnul egal între Biserică și credința omului. 
Păi și ce faci? Credința o faci în fața frigiderului? Credinţa ne-a ţinut de mii de ani în picioare în faţa barbarilor. Ierarhii au fost mai mult sau mai puţin reprezentativi, însă nu l-a făcut pe român să slăbească chestia asta. Biserica şi credinţa nu le putem disocia. În ultimii ani s-a întețit lupta împotriva Bisericii într-un mod instituționalizat, s-a înteţit lupta împotriva modelelor culturale, s-a votat o lege antiromânească, se atacă valorile tradiţionale, se atacă istoria. Mioriţa se învaţă juridic, trăim epoca cu drepturile hoţului, toţi derbedeii pot să aibă cerinţe în Piaţa Universităţii pe lângă oamenii de calitate. Peștele de la cap se împute și se curaţă de la coadă. România a ajuns fără cap, e într-o improvizație cumplită şi la mâna tuturor piraţilor din afară. Presiunile din afară sunt pentru avuţie, vor să ne transforme într-o colonie nenorocită.
Eu aicea încă intuiesc că este o mană criminală, pentru că prea s-au legat una după alta.

- Dar pe ce va bazați? Ca altfel este periculos mesajul dumneavoastră?

Lăsați-l să fie periculos, că numai în preajma pericolului ne putem trezi. Nu băgam panică în populație, dar, ce să fac, știrile totuși pe mine mă fac. Uitați-vă la marea lor majoritate ce calitate scăzută au! Se mahalagește și se manelizează suferinţa oamenilor, e instrumentalizată, e manipulată. Nu va dați seama?! Există două Românii: cea strivită, mutilată, ordinărită și cea profundă – cei care au dat sânge, doctorii excepţionali, cei de la SMURD, jandarmii, poliţia, preoţii. Hai să ne axăm pe România profundă. Dar fără cap nu putem merge înainte.
Cei care nu vor să plece din ţară trebuie să facă din ţara asta ceva! Neamul nu este numai ce a fost, ci şi ce faci tu din el acum. Există o lipsă de cultură politică, există o lipsă de cunoaştere a istoriei acestui neam, tinerii nu ştiu la ce să se racordeze, nici nu au cu cine să aibă dialog. Cu cine sa aibe dialog? Cu structuri criminale care mai bine de douăzeci de ani au distrus țara? Cei cu cele mai bune intenţii vor fi sacrificaţi. Nu e pesimism. Eu am trecut prin asa ceva. 
Dom'le, la mine la Teatru Național nu poate să joace Hamlet mașinistul, că n-are date. Eu îl respect pe mașinist, dar trebuie sa fie un actor de calitate, de rasă, aristocrat.  Ţara are o aristocraţie în ea şi tinerilor trebuie să li se dea valoarea sufletească şi meritul. Tinerii au potenţial genial, dar câmpul de manifestare este nul.
În două săptămâni se va termina această revoluție [s-a terminat chiar cu mult mai repede – n.n.]. Va rămâne trauma în suflete şi România va rămâne la mâna ocultei internaționale și a derbedeilor. Eu ma fac ca vorbesc cu tine în Piața Universității și îmi fac jocurile. Trebuie maturitate politică, conştiinţă și decizie. Ţara e în mâinile celor care au adus-o în acest stadiu în ultimii 25 de ani, ţara e într-o catastrofă economică, morală şi socială. Ei au și pepiniere de exersat revolta. Eu nu mă îndoiesc de credința tinerilor, eu mă îndoiesc de credința lor. Sunt sigur de infidelitatea lor. Cei care instrumentalizează protestele sunt pregătiţi pentru orice scenariu ar apărea în stradă. Problema celor care reuşesc să se ridice de jos e cum să rămână în picioare! La noi ne-au ridicat ăștia de jos în '89 și ne-au făcut patrupezi. Nu se poate așa ceva! Gândiți-vă puțin înalt! Nu se poate fără o concepţie, fără o structură, chiar dacă energia este bună. E nevoie de o schimbare radicală, oamenii să devină responsabili, corecţi, cinstiţi și români! Fiecare să-şi facă partea lui!
Citiţi istorie! V-au scos și v-au făcut o istorie falsă. Vă schilodesc limba romana; se vorbește româno-americană. Va schilodesc comportamentele!  Este o lupta împotriva identității și imunității acestui popor. Respectați-vă identitatea! Asta ne va da un sens. În memorialistică găsim modele. Trebuie citită memorialistica perioadei comuniste, pentru că în manualele de istorie nu se prezintă o istorie cinstită. Interesaţi-vă! Cei care ne conduc ne-au văduvit de valori, ne-au făcut să ne fie frică de condiţia de român. Trebuie să învăţăm să fim români. Nu este nicio rușine, în treaba asta. Nu trebuie să fii exacerbat, să-ți pui tricolorul pe chiloți. Există mândria de a fi rus, de a fi german, de a fi evreu, nu e nevoie nici să fim exageraţi, dar să avem o identitate, o demnitate! Românilor le e ruşine să vorbească româneşte în străinătate.
Nu contează că preşedintele vine în mulţime, asta nu rezolvă situaţia. Eu vorbesc de idei capitale. El că coboară, că nu coboară în mulțime nu schimbă mare lucru. Cârtiţa stă dedesubt. Așteaptă ca tinerii care au ieșit în stradă să își termine suflul, pe urmă o să-și facă firme căpușă, ii chinuie, le dau salarii mici, ii duc la sistem pavlovian, ei fug, săracii, în străinătate și ajung slugi, sau se întorc în România să fie slugi la cine? Nu ma interesează dacă coboară în mulțime președintele tarii. Chiar nu mă interesează deloc! Nu asta îmi rezolva mie situația! Noi avem nevoie de o strategie de lungă durată şi să existe oameni care să ţină la țara asta. Nu vedeți circoteca justiției? Ii arestează și brusc au venit la legislative. 
A scris un Părinte să se scoată sărbătoarea asta cretinoidă de import, Halloweenul, care a intrat pe teritoriul României. Si știți care este răspunsul halucinant al Ministerului Educației și Învățământului? Ca ei nu au lege pentru asa ceva! Pai, bine mai, dar există o profilaxie, o chestie preventivă în cultură. De ce lași vectorul de infecție să ajungă? Să ajungă unii să se satanizeze, alții să se piardă - vai de capul lor! In educație este și chestia asta de prevenție. Manualele din România sunt distruse, tradiţia românească e ţinta bătăii de joc. Intelectualii sunt datori să participe la o structură şi la o educaţie sănătoasă. Trăim prezentul, dar nu cunoaştem trecutul! Trebuie să ştim și ce s-a întâmplat înainte de 1990. România aceasta a fost distrusă de când a intrat comunismul. Să cunoaştem calitatea oamenilor care s-au jertfit pentru ţară, nu subcalitatea celor care au furat-o.
Știți că în teatru există indicații pe care poți să le dai pentru scena de acuma și pentru o viaţă întreagă. Cel care iți dă pentru o viață întreagă, ăla e marele maestru. Categoric că pentru aceste semne pe care la dă Occidentul asupra noastră, clasa politică va găsi forme de camuflaj, se vor petici, vor face joc dublu. Dar eu îmi văd copilul, care are 24 de ani, într-o colonie penitenciara bine organizată. Si știți cum ii spun? Măi băiatule, dacă nu te trezești și începi să-ți conștientizezi condiția, o să porți și tu ca taică-tu un număr! Eu sunt un număr în această țară!

Eu nu o să stau în amenzile pe care mi le trage Occidentul si Statele Unite. Occidentul sau SUA oricum sunt responsabili, că ei ne-au dat pe mână bolşevicilor. Pe mine nu mă interesează avertismentele lor, avertismentele celor care au adus țara în ruină. Pe mine mă interesează soarta țării, pe mine mă interesează ca acești copii să gândească altfel. Copiii trebuie să aibă un trecut ca să se poată proiecta în viitor. 
Ceea ce se întâmplă acum este un dezastru bine organizat, premeditat - se şi aşteapta asta, pentru că ţara, cu cât este mai degenerată, cu atât este mai uşor guvernabilă. Dar există și replica dată de Bunul Dumnezeu, pe care ei nu o ştiu. Acest popor are o tărie a lui şi el nu se va lăsa păcălit. E un moment de cotitură în care clasa politică la noi s-a compromis vizibil şi ceva se va întâmpla, dar pe alte trepte istorice.


UPDATE 12 noiembrie:


BISERICI vs SPITALE! Oricât de ciudat o să vi se pară nu pot să nu-i „felicit” pe cei care au reușit să creeze acest brand aaa și mai există unul: BISERICI vs ȘCOLI (dar acesta este folosit mai mult în luna septembrie, sau cu ocazia altor evenimente școlare majore). DE CE? Pentru că mesajul este pervers de simplu și diabolic. Este precum ciocolata cu ardei iute, zăpăcește creierul, te enerveză, nu-i înțelegi gustul și atunci consumi ca PROSTUL.
Care este SCOPUL? Este simplu: „Divide et impera, adică reușește să încaiere o comunitate, să-i abată atenția de la fondul problemei, s-o abată de la ADEVĂR!
Dar care este ADEVĂRUL ????
Auzim că în Romania se construiesc BISERICI în detrimentul SPITALELOR !
FALS, FALS, FALS !!!
1. In primul rând NU EXISTĂ O COMPETIȚIE între cele două, AMBELE SUNT PENTRU OAMENI, nu împotriva oamenilor (Eu mă tratez într-un SPITAL și mă rog într-o Biserică, am nevoie atât de MEDIC cât și de PREOT).
2. Dacă Bisericile ar fi nefolositoare, de ce sunt pline? Simplu: pentru că prezența lor este cerută de comunitatea respectivă.
3. Biserica construiește biserici pentru că asta este menirea ei, dar asta nu înseamnă că nu construiește și spitale sau școli (de exemplu în Bucuresti avem spitalul Sfântul Nectarie (pentru tratament paliativ), școlile Sf. Sofia sau Sf. Macrina (în ambele se pregătesc în jur de 200 de copii).  La Mărgineni există o școală construită de Biserică ce are o capacitate de 150 de locuri. Lista exemplelor e lungă, dar o putem detalia oricând dacă este cazul. De multe ori se întâmplă și invers, adică Spitalele construiesc capele în incinta lor!
4. APROPO! Aveți idee cât sânge a fost colectat prin campania BISERICII „DONEAZĂ SÂNGE SALVEAZĂ O VIAȚĂ”? Cel puțin 7 TONE de SÂNGE! (Părintele Ciprian Gradinaru a dat startul încă de săptămâna trecută pentru cea de-a noua campanie iar sângele care a fost folosit pentru victimele de la Colectiv, de acolo fusese colectat – ce ironie, nu-i așa? (apropo, acolo tot Biserica a dat autorizațiile de funcționare? Mă gândeam eu că NU !)
5. De ce s-au închis ȘCOLILE și SPITALELE? Simplu: pentru că de 25 de ani suntem conduși de bolnavi mintal și analfabeți (pe care, în aparență, tot noi i-am votat). Pentru că în cei 25 de ani, de la Revoluție urmașii comuniștilor nu aveau nevoie de un popor sănătos și inteligent, ci de niște oi care să poată fi manipulate la urna de vot ! Faceți un calcul simplu: costă mai puțin un cozonac, o sticlă de țuică și un pui recongelat, o data la 4 ani, decăt școlarizarea unui elev timp de 16 ani.
6. Cine a închis spitalele? Un număr de 67 de spitale au fost închise la 1 aprilie 2011!!! DE CE? DE CE? DE CE? Cine le-a închis? Biserica? NUUU! GUVERNUL, POLITICIENII!!! (la indicațiile primite de la FMI. n.red.)
7. De ce nu se construiesc SPITALE? Pentru că tot „ei” le-au închis! Pentru că dacă am avea SPITALE moderne n-am mai avea bolnavi, dacă nu avem bolnavi nu mai cumpără nimeni medicamente !!!Ups!!! Mi-e frică să continui …
8. Când se construiește o BISERICĂ este nevoie de un preot care deservește cel puțin 200 de credincioși. Tot ei în mare masură îi asigură salarizarea. Apropo de salariul popilor: Preotul primește de la buget o parte din bani  vreo 5-6 mil) iar de la parohie își completează veniturile. Atunci când plătește impozitele o face pe toată suma, adică platește Statului, mai mult decât primește!
9. Când se construiește un SPITAL (dacă se construiește) e nevoie de cel puțin 50-100 de medici și asistente (păi oamenii aceștia trebuie școlarizați, plătiți … dacă cheltuim banii de la buget pe ei, n-or să ne mai rămână pentru autostrăzile fictive, sau alea care pleaca singure la vale, pentru borduri și panseluțe …)
10. Apropo de medici … aproape toți prietenii doctori (și nu sunt puțini) au plecat sau sunt pe punctul de a pleca din țară (iar motivul nu este BISERICA! Este tratamentul jegos pe care STATUL îl are față de ei!)
11 NU sunt bani pentru SĂNĂTATE! BA DA sunt fooooarte muuuulți bani, dar ATENȚIE cine îi împarte și cum!
12. Nu BISERICA ține posturile blocate în SĂNĂTATE ci … stilourile cu „cerneală magică” ale …(ați ghicit !!!) acelorași politicieni influenți și ale „funcționarilor de casă”.

EPILOG
1. Concluziile vă rog să le trageți fiecare. Este clar cine sunt păpușarii din spatele acestei piese triste, cei care servesc de fiecare dată la “timpul potrivit” melodia pe care încep să țopăie diferiții “formatori” …
2. Am o curiozitate: de ce aceste suflete active ale societății care sunt deranjate de construirea bisericilor nu-și canalizează energia construind de exemplu un spital??? E simplu: din IPOCRIZIE, scopul lor nu este sa creeze SOLUȚII ci CONFUZII … iar acest lucru le iese foarte bine!
3. AȘADAR, dragilor deschideti ochii și gândiți cu mintea voastră! Avea dreptate Mark Twain încă de acum 200 de ani: „Dacă nu citeşti ziarele eşti neinformat, dacă le citeşti eşti dezinformat” …
Cunoașteți Adevărul iar Acesta vă va face LIBERI !

UPDATE 13 noiembrie: 

În zilele puține care au trecut am avut cu toții ocazia să învățăm niște lucruri importante despre alcătuirea Bisericii și mesajul nostru în lume. Am văzut ce înseamnă să fii mare și bogat, dar să nu poți răspunde la întrebările mulțimii. Dacă puterea de stat ar fi permis, gloata ar fi putut intra fără reținere în palatul patriarhal și și-ar fi putut instala un patriarh în pantaloni de piele, iar televiziunile ar fi făcut din el în cîteva zile un ”sfînt”.
Televiziunea și feisbucul au devenit arme colosale. Complexul originalității despre care am scris zece ani în urmă, complexul libertății închipuite i-a făcut pe oameni mai vulnerabili decît robii de altă dată. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă să scandeze și alte sute de mii i-au aplaudat de acasă, fiecare închipuindu-și în capul său ceva. Nici nu a fost nevoie să li se formuleze un scop clar, le-au dat drumul pe străzi ca unei ape care spală totul în cale. Doar că apa n-a spălat chiar totul, a spălat doar Guvernul și primăria. Acum supărați-vă în continuare în pace, zburliți feisbucul, revoltați-vă, oricum nu se mai întîmplă nimic, căci libertatea voastră este de fapt libertatea LOR.
Strașnică în toată această taraveră a fost situația Bisericii. Efortul de a institui ”verticala puterii” după modelul Patriarhiei Ruse, a adus predica în criză, a anulat-o pur și simplu. Aparatul patriarhal a făcut eforturi colosale, estimate în bani și resurse umane, de a uniformiza discursul public, de a instaura acea ”poziție unică și oficială a Bisericii”. Televiziune patriarhală, radio cu 26 de frecvențe cumpărate, gazetă patriarhală, zeci de site-uri eparhiale, școli de teologie și conferințe în fiecare săptămînă din post – toate acestea nu au fost capabile să dea răspuns la o simplă întrebare: ”Ce faceți cu banii!” Vorba românului: practica bate gramatica! Dați foc la toate cursurile de omiletică și închideți Trinitas TV!
Biserica trebuie să se întoarcă la tradiția învățămîntului apostolic și patriastic, să-și construiască școala în jurul Sfintei Scripturi nu a doctrinelor sociale. Dacă am fi citit Scriptura, am fi știut că Biserica nu poate avea Birou și secretari de presă, am fi știut că răspunsurile pe care trebuie să le dăm nu se ”elaborează”, ci ne sînt ”date” de Hristos.Nu vă gîndiți dinainte ce veți răsunde, căci Eu vă voi da gură şi înţelepciune, căreia nu-i vor putea sta împotrivă, nici să-i răspundă toţi potrivnicii voştri” (Luca 21, 14-15). Am fi știut de la apostolul Pavel că ”nu toți sînt apostoli, nu toți învățători” (1 Corinteni 12, 29), și că darurile acestea nu se dau la pachet cu hirotonia, cu atît mai mult cu postul de purtător de cuvînt. Uneori o babă din mulțime poate descoperi adevăruri pe care nici patriarhul nu le vede, așa cum a fost cazul femeii care a prorocit la auzul cuvintelor lui Hristos: ”Fericite brațele care te-au legănat și țîțele la care ai supt!
Sper din tot sufletul ca această lecție să determine aparatul patriarhal să revină la atmosfera conferințelor de la începutul anilor 2000, cînd tinerii ortodocși umpleau casele de cultură și amfiteatrele universităților pentru a asculta tîlcuirile Scripturii. Duhul suflă unde voiește și iubește sufletele libere. Nu stingeți rîvna tinerilor de a cunoaște, de a propovădui cu înțelepciune, de a crede în sobornicitatea Bisericii, de a-și iubi ierarhii, de a se simți apărați în vreme de restriște.
Cei care îmi cunosc cărțile și conferințele știu că ceea ce am zis acum nu e o scorneală prilejuită de vîrtejul momentului, ci că am avut această poziție de 15 ani, pe care o găsiți detaliată în cărți precum ”Ortodoxia pentru postmoderniști”, ”Pietrele vorbesc. Mic tratat despre predică”, ”Singuri în fața libertății”, ”A iubi înseamnă a ierta”, ”Cronici incomode” și altele.
Vă felicit pe toți pentru răbdarea și dragostea imensă pe care o aveți!


UPDATE 19 noiembrie:


UPDATE 20 noiembrie:
Din capul locului vă spun că mi‑aş fi dorit tare mult să‑i văd pe slujitorii Bisericii prezenţi chiar acolo, pe stradă, chiar în faţa Clubului Colectiv, printre medici şi răniţi, pompieri şi cadavre, poliţişti şi tâlhari de buzunare, rude şi gură‑cască, în mijlocul lacrimilor, ororii, tristeţii, morţii. Nu am văzut, pentru că nimeni nu l‑a filmat la început pe Părintele Vasilică Bârleanu, preot militar la ISU, care a ajuns chiar înăuntrul clubului, la doar câteva zeci de minute după tragedie, şi a spus o rugăciune printre cadavrele pe care nu le ridicaseră încă legiştii. Dar, om cu cuget trupesc şi marcat de asaltul ştirilor negative, mi‑aş fi dorit mai mult decât o slujbă săvârşită de un preot militar. Aş fi vrut o prezenţă a Bisericii atât de apăsată, de evidentă, de marcantă, încât să silească obiectivele înfometate de durere ale televiziunilor morţii să ţină cont şi de ea, să ia în vizor şi o reverendă îngenuncheată, aşa cum se focalizaseră pe orice altceva. O reverendă sau – de ce nu? – mai multe, care să curme criticile, să astupe gura târgului, să potopească bârfele prin lumină, să spele zoaiele cu har. Să pună adică un mare stăvilar urii revărsate manipulator împotriva slujitorilor lui Hristos, care au fost crucificaţi lăuntric în aceste zile de parcă ei ar fi pus foc acelui club.

Nu s‑a întâmplat acest lucru, iar mass‑media a răbufnit ca un vulcan plin cu lavă venită direct din iad. Căuta un ţap ispăşitor şi, cum tot are mereu unul la îndemână, l‑a lapidat rapid şi la ore de maximă audienţă. „Analişti” care habar nu au ce înseamnă Liturghia sau o pomană pentru sufletul morţilor s‑au trezit să‑i ceară Bisericii, slujitorilor ei în primul rând, să „evolueze”, „să vină în mileniul trei”, să se „deştepte”. Cereri nerostite oricum, ci mustind de indignare „patriotică”, rupându‑şi piepţii cămăşii. Parte emoţie lipsită de pricepere, parte ură oarbă împotriva unei realităţi pe care nu o cunosc. Oamenii de acest fel nu vor de fapt înnoirea Bisericii. Nu. Vor transformarea ei într‑un ON G, care să presteze diferite servicii societăţii. Plătind şi taxe şi impozite la buget, dacă se poate.

Criticii de acest fel nu vor să ştie că Biserica e, în primul rând, un laborator formidabil, în stare să aspire în retortele lui cel mai căzut om, unul distrus de vicii, pierdut pentru lume şi societate, şi să scoată, la capătul unor ani de nevoinţe şi revărsări de har, un sfânt îndumnezeit. Milostenia, ajutorarea bolnavilor, a orfanilor, a victimelor de orice soi, adică toată munca de ostoire a durerilor produse de păcat, e doar o consecinţă a lucrării sfinţitoare a Bisericii, nu un scop în sine. Dar criticii nu vor să ştie acest lucru, pentru că pe ei, pe atei, pe agnostici, pe liber‑cugetători, pe progresişti, pe adoratorii lui „dumnezeu‑din‑inima‑mea”, pe credincioşii fără religie şi pe religioşii fără nici un crez, nu‑i interesează îndumnezeirea omului, ci înlumirea Dumnezeirii, zămislirea unui „rai” aici şi acum.

Lor Biserica nu are cum să le răspundă vreodată şi sper din toată inima să nici nu o facă. Nicicum, în nici un fel. Dacă, Doamne păzeşte!, o va face, se va transforma într‑un ON G ca oricare altul…

Înalt Preasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, a ținut joi, 19 noiembrie 2015, o conferință la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie din Galați, pe o temă legată de tulburările din ultima vreme din România dar și din străinătate: tragedia din Clubul Colectiv, atentatele de la Paris, alte atentate teroriste și criza imigranților. La conferință a participat și Înalt Preasfințitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, care a ținut deasemenea un cuvânt de folos duhovnicesc pe tema propusă. Împreună, invitații au răspuns la întrebările celor din sală. Audiție cu folos.


LEGATURI:


Cuvantul Ortodox: 
VICTOR RONCEA:
NASUL:
MEDIAFAX:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu