tag:blogger.com,1999:blog-2065164666542608480.post704909131933416147..comments2024-03-02T14:25:00.339+01:00Comments on Român Ortodox în Franța: Despre AdevarROFhttp://www.blogger.com/profile/06190121913449788651noreply@blogger.comBlogger7125tag:blogger.com,1999:blog-2065164666542608480.post-74819439333638742792009-04-16T09:32:00.000+02:002009-04-16T09:32:00.000+02:00ADEVĂR
Dumnezeu Tatăl este mărturisit ca: Dumnez...ADEVĂR <br /><br />Dumnezeu Tatăl este mărturisit ca: Dumnezeul adevărului şi singurul Dumnezeu adevărat. <br />Doamne, Dumnezeul adevărului: Ps 30, 5. <br />Dumnezeu adevărat: Ir 10, 10; Is 65, 16; In 17, 3; In 3, 33. <br />Mântuitorul Iisus Hristos Se descoperă ca adevăr şi izvor al adevărului. <br />Eu sunt Calea, Adevărul...: In 14, 6. <br />Plin de har şi de adevăr: In 1, 14. <br />Harul şi adevărul prin Iisus Hristos au venit: In 1, 17. <br />Vesteà, grăia, spunea adevărul: Pr 8, 7; Mal 2, 6; In 8, 45-46. <br />Am venit în lume să mărturisesc pentru adevăr: In 18, 37. <br />Martorul credincios şi adevărat: Ap 3, 14. <br />Sfântul Duh - Duhul adevărului şi călăuză spre adevăr. <br />Duhul adevărului: In 14, 17; 15, 26; 16, 13. <br />Duhul este adevărul: 1 In 5, 6. <br />Vă va călăuzi întru tot adevărul: In 16, 3. <br />Sfânta Scriptură - cuvântul lui Dumnezeu şi cuvântul adevărului. <br />Scriptura adevărului: Dn 10, 21. <br />Cuvântul Tău este adevărul: In 17, 17. <br />Cuvintele Tale - adevărate: 2 Rg 7, 28. <br />Drept învăţând cuvântul adevărului: 2 Tim 2, 15. <br />Adevărul Evangheliei: Ga 2, 5. <br />Adevărul (ascultat şi învăţat) întru Iisus: Ef 4, 21. <br />Cuvântul adevărului Evangheliei: Col 1, 5; Ap 21, 5; 22, 6. <br />Nu minţiţi împotriva adevărului: Iac 3, 14. <br />Mărturie adevărată, Ioan a mărturisit adevărul: In 5, 33. <br />Spun întru Hristos adevărul: 1 Tim 2, 7. <br />Cunoaşterea adevărului: Tit 1, 1. <br />Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi: In 8, 32. <br />Avându-vă sufletele curăţite prin aceea că vă supuneţi adevărului: 1 Ptr 1, 22. <br />Sfinţiţi întru adevăr: In 17, 17; In 17, 19. <br />Adevărul Său ca o pavăză; încins cu adevărul: Ps 90, 4; Ef 6, 14. <br />Osândiţi să fie cei ce n'au dat crezare adevărului: 2 Tes 2, 12. <br />Cine v'a vrăjit să nu daţi crezare adevărului?: Ga 3, 1. <br />Arătarea şi învăţarea cuvântului adevărului: 2 Co 4, 2; 2 Tim 2, 15. <br />Adevărul care rămâne întru voi: 2 In 2. <br />Că iată, adevărul l-ai iubit: Ps 50, 7. <br />Dumnezeu voieşte ca fiecare să vină la cunoştinţa adevărului; să cunoască adevărul: 1 Tim 2, 4; 2 Tim 2, 25. <br />Roada luminii este în orice bunătate, dreptate şi adevăr: Ef 5, 9. <br />Noi nu avem putere împotriva adevărului, ci pentru adevăr: 2 Co 13, 8. <br />Căile de aşezare a credincioşilor în adevăr. <br />Dumnezeu este aproape de cei care-L cheamă întru adevăr: Ps 144, 18. <br />Închinare în Duh şi'n adevăr: In 4, 24. <br />Azimile curăţiei şi ale adevărului: 1 Co 5, 8. <br />Slujiţi pe Domnul întru adevăr: 1 Rg 12, 24. <br />Să umble întru adevăr: 3 Rg 2, 4; 3, 6; 4 Rg 20, 3; 3 In 3-4. <br />Călăuzeşte-mă spre adevărul Tău: Ps 24, 5; 42, 3. <br />Întru adevărul Tău am bineplăcut: Ps 25, 3. <br />Eu calea adevărului am ales-o: Ps 118, 30. <br />Adevărul şi pacea să le iubiţi: Za 8, 19. <br />Spun adevărul în Hristos: Rm 9, 1. <br />Toate vi le-am grăit întru adevăr: 2 Co 7, 14. <br />Grăiţi adevărul fiecare cu aproapele său: Ef 4, 25. <br />Mărturia adevărului şi a noastră pentru cei credincioşi: 3 In 12. <br />Să iubim în faptă şi'n adevăr: 1 In 3, 18. <br />În iubire trăind după adevăr: Ef 4, 15. <br />Câte sunt adevărate (...) pe acestea să le gândiţi: Flp 4, 8. <br />Iubirea se bucură de adevăr: 1 Co 13, 6. <br />Să întoarcă la adevăr pe cel rătăcit: Iac 5, 19. <br />Ştiţi adevărul, că din el nu vine nici o minciună: 1 In 2, 21. <br />Suntem întru adevăr: 1 In 3, 19. <br />Sfinţii slujitori - sunt slujitori ai adevărului. <br />Învăţător neamurilor întru credinţă şi adevăr: 1 Tim 2, 7. <br />Slujitori stăruitori ai lui Dumnezeu în cuvântul adevărului: 2 Co 6, 7-8. <br />Paza regelui: mila şi adevărul: Pr 20, 28. <br />Agoniseşte-ţi adevărul: Pr 23, 23. <br />Păcătoşii distrug adevărul prin fărădelegile lor. <br />Adevărul în căile lor s'a mistuit (...) şi a fost dus departe: Is 59, 14-15. <br />[În Israel] - nu e'n ţară adevăr, (...) ci blestem şi minciună: Os 4, 1-2. <br />Oameni stricaţi la minte şi lipsiţi de adevăr: 1 Tim 6, 5. <br />Mereu învaţă şi niciodată nu pot ajunge la cunoaşterea adevărului: 2 Tim 3, 7. <br />Nimeni nu spune că există judecată adevărată: Is 59, 4. <br />Pier din pricină că n'au primit iubirea adevărului: 2 Tes 2, 10, 12. <br />V'a sleit avântul, ca să nu vă supuneţi adevărului: Ga 5, 7. <br />Stau împotriva adevărului: 2 Tim 3, 8. <br />Nu se supun adevărului: Rm 2, 8. <br />Auzul şi-l întorc de la adevăr: 2 Tim 4, 4. <br />Au preschimbat adevărul în minciună: Rm 1, 25. <br />Dacă zicem că n'avem păcat, adevărul nu e în noi: 1 In 1, 8, 10. <br />Mânia lui Dumnezeu peste oamenii ce ţin adevărul în robia nedreptăţii: Rm 1, 18. <br />Biserica - tezaurul şi propovăduitoarea infailibilă a adevărului. <br />Este stâlp şi temelie a adevărului: 1 Tim 3, 15. <br />Iisus Hristos este mărturia cea adevărată: In 8, 13-18. <br />Adevărul mărturisit ca atribut dumnezeiesc. <br />Adevărul este unul din atributele lui Dumnezeu: Iş 34, 67; Ps 85, 14; In 7, 28; 8, 26; Rm 3, 4; 1 Tes 1, 9; 1 In 5, 20; Ap 6, 10. <br />Lucrurile Sale sunt adevărate: Dt 32, 4. <br />El nu minte, ci spune adevărul: Nm 23, 19; 1 Rg 15, 29; Tit 1, 2; Evr 6, 18. <br />Mila şi adevărul vor merge înaintea feţei Lui: Ps 88, 14; 84, 10-11. <br />Adevărul Domnului rămâne în veac: Ps 116, 2; 145, 6. <br />Adevărul dumnezeiesc se revelează din: <br />Lucrurile lui Dumnezeu: Ps 110, 7. <br />Legile adevărului: Ne 9, 13 <br />Căile Domnului (milă şi adevăr, adevărate): Ps 24, 10-11; Ap 15, 3. <br />Legile, poruncile care sunt adevăr: Ps 118, 142, 151. <br />Împlinirea făgăduinţelor: Mi 7, 20. <br />Judecăţile lui Dumnezeu: Ps 18, 9; 53, 5; 95, 13; Rm 2, 2; Ap 16, 7; 19, 2. <br />Izbăvirea sfinţilor: Ps 65, 3-4. <br />Mărturia credincioşilor: Ps 39, 10-11; 70, 22; 137, 2. <br />Adevărul dumnezeiesc este respins de slujitorii minciunii: <br />De Satana: Fc 3, 4-5. <br />De necredincioşi: 1 In 5, 10. <br />De închinătorii la idoli: Rm 1, 25. <br />Adevărul dumnezeiesc s'a manifestat spre oameni şi a fost primit şi întrupat de: <br />Avraam: Fc 24, 27. <br />Iacob: Fc 32, 9-12. <br />Israel: Ios 21, 45; Ne 9, 32-33; Ps 97, 3. <br />David: Ps 131, 11-12. <br />Cu mult bine,<br />MariusAnonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2065164666542608480.post-61055908701788200752009-04-13T10:04:00.000+02:002009-04-13T10:04:00.000+02:00Draga Marius,Te rog sa ma ierti ca iti vorbesc ca ...Draga Marius,<BR/><BR/>Te rog sa ma ierti ca iti vorbesc ca din carte, pentru ca de fapt nu de putine ori m-a muscat si pe mine destul de crunt deznadejdea. Ei bine cateodata ma mai mangai si eu cu cate un gand, pe care cu siguranta l-am cules dupa ce un parinte duhovnicesc prin cuvantul lui a stiut sa arunce aceasta samanta si peste pamantul sufletului meu. De altfel sa stii ca stau foarte prost la capitolul citatii, dar lucrarea acestor cuvinte isi au rodul lor si in sufletul meu. Moara macina ce pui in ea. Asa ca pot si eu acum sa-ti spun ca fiecare om a primit talantii lui de la Dumnezeu, fiecare are darul lui.(Mama imi spunea "Lasa mama ca o fi pus Dumnezeu si pentru tine ceva deoparte"). <BR/>Si daca stramosii nostrii au trecut prin lucruri care noua ni se par de netrecut datorita slabiciunilor noastre, ei bine sa stii ca nu degeaba ne-a asezat Dumnezeu in momentul acesta al istoriei, si trebuie sa avem o incredere totala in El, caci oare cine stie mai bine cum suntem alcatuiti? A trecut si timpul cand eram copii si a venit momentul ca noi sa facem istoria si trebuie sa ne casnim intr-un fel sa nu ingropam talantii ce ni s-au dat. Cum sa facem? poate ca este usor de spus, dar nu si evident de a infaptui ceea ce spunem. Am putea sa facem precum a facut Prazlea cu merele de aur, adica sa veghem sa nu.... "dormim". Trebuie sa ne silim sa fim trezi si vii, sa pretuim fiecare clipa a vietii noastre, ca dar a lui Dumnezeu....."nu e pacat sa ni se lepede clipa cea repede ce ni s-a dat?" (Eminescu). Ai incercat sa faci experimentul de a-ti trai viata ca si cum fiecare clipa ar fi ultima, sa te duci la o Liturghie si sa o traiesti ca si cum ar fi ultima din viata ta? Daca ai incerca macar odata lucrul acesta cred ca ai vedea schimbarea. Mai spunea parintele Teofil ceva care iarasi m-a marcat si anume : "cand iti aduci aminte de Dumnezeu inmulteste rugacinea, ca atunci cand Il vei uita Domnul sa-si aduca aminte de tine".<BR/><BR/>Multe sunt locasurile cerului, asa cum ne-a invatat Mantuitorul si in afara de ceata martirilor, a mucenicilor mai este si ceata dreptilor, si ceata sfintilor si Dumnezeu a oranduit pentru fiecare un loc, caci pe toti ne asteapta sa ne impartaseasca darurile Lui. Viata de veci aceasta inseamna, sa-L cunoastem pe Dumnezeu. Spunea un parinte ca toti suntem diferiti, dar fiecaruia Dumnezeu i-a dat atat cat ii trebuie pentru a se mantui. <BR/><BR/>Sa stii pe de alta parte ca nu cred ca ma numar printre cei care pot talcui Evanghelia de la Ioan, dar intre cele ce am spus cred ca se simte influenta celor citite din parintele Staniloae. Atata cat am putut si eu cu dintii mei de lapte, am incercat sa patrund cateva fragmente din "Teologia dogmatica ortodoxa". Opera sa s-ar rezuma in mesajul pe care a vrut sa ni-l transmita si anume ca Dumnezeul nostru este iubire.Cred ca oricine incearca sa-l citeasca daca poate o sa simta lucrul acesta.ROFhttps://www.blogger.com/profile/06190121913449788651noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2065164666542608480.post-67523072950798282692009-04-12T00:26:00.000+02:002009-04-12T00:26:00.000+02:00Daca te numeri printre acei o mana de oameni care ...Daca te numeri printre acei o mana de oameni care au reusit sa patrunda duhul evangheliei lui Ioan, ma inclin in fata ta.<BR/>Sunt teologi la care ai pretentii si care nu au reusit asta...<BR/>Doamne ajuta, Corina !Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2065164666542608480.post-88501551715437462592009-04-12T00:06:00.000+02:002009-04-12T00:06:00.000+02:00Si cum sa facem, Corina ?Mie mi-e frica ca am si e...Si cum sa facem, Corina ?<BR/>Mie mi-e frica ca am si eu sufletul pierdut.<BR/>Nu sunt nici eu bun de nimic.Nu stiu sa fac nimic, nu ma pricep la nimic...<BR/>E prorocita uratirea sufletului..mi-e fica si mie...<BR/>Imi dau seama ca lucrurile sunt ireversibile...crede-ma.<BR/>Mi-e dor de copilarie...imi-aduc aminte de iernile cand ai mei ne luau la Mos Ajun, strangandu-ne cu totii, rude, verisori, si umblam aidoma carnatilor, de care daca tragi de unul vin toti, de la unii la altii, cu sufletul pus pe masa, cu dragostea tuturor si convingerea ca daca nu deschid portile colindatorilor nu vor mai avea "spor in casa"....<BR/>Mi-e dor de toate astea... si sunt, de-o potriva de-a dreptul indurerat si bucuros...imi amintesc cum ai mei aranjau de asa fel ca , in copilaria mea, acasa la mine venea mereu Mos Craciun...(imbracau cate un vecin sau o ruda si venea...)<BR/>Tatal meu a fost orfan de razboi... mama lui, mamare, avea cinci copii, ce era sa faca si ea, saraca.<BR/>Imi povestea cum merge cu sora lui mai mare si , copii fiind, in seara de Mos Ajun, ne avand nici cu ce se incalta..., se uitau pe geamul unei case de oameni instariti, unde era un brad plin cu bomboane...<BR/>Mai tarziu, la 12 ani, a trebuit sa mearga in Bucuresti, ca muncitor necalificat, la firma Lantz, de unde a invatat electricitate si bobinaj...imi povestea cum, daca vrea sa intrebe despre meserie lua bataie...ii puneau faza pe bancul de lucru ca sa-l curenteze si sa-si bata joc de el.<BR/>Cu toate acestea, a ajuns sa invete mai mult decat un inginer -ii dadeai statorul fara sarma, spre exemplu,ii spuneai ce vrei sa faci cu motorul respectiv, si el iti facea calculul, cate spire, ce sectiune de de sarma, cate bobine, si ce legaturi trebuie sa faci (stea- triunghi, etc.)...<BR/>Eu am ramas surprins, copil fiind, cand tatal meu, doar cu 7 clase, extragea radical, calcula intensitati electrice, calcul transformator, cunostea inductia electrica...<BR/>Cand Fabrica de Zahar Giurgiu ramasese fara "uzina electrtrica", la un moment dat, in timpul unei delegatii germane, pe tmpul comunistilor(o rusine), el, un munciror, dupa ce se batusera cap in cap toti inginerii, a stiut sa porneasca fabrica..nemtii i-au propus sa-l ia la ei...dar n-a plecat.<BR/>Si de suflet...ce sa mai spun... la noi in casa era ca la " cantina saracilor"...se radea pe branci...Parca i-l si vad zicand..."Unde te duci ma? Stai mai bine colea, mananca niste mici din vita aia care o viata a tras la jug, si bea un vin stors la picioare de tarani...|" ha ha ha . <BR/>Saracul...avea doar 52 de ani cand a murit...de plamani(era nascut in 1938).<BR/>Unde sunt toti acei oameni frumosi, capabili si iubitori de traditii?<BR/>Unii spuneau , e... ce...un betiv...(in special cei carora le-a dat o paine sa manance...)<BR/>Imi pare bine ca am inregistrari, chiar din anul 1980, cand nu stiu cate familii habar aveau de colindele noastrea tradirionale, la mine in neam se cantau colindele Donmnului...cu armonica, chitara...si fiecare pe limba lui...<BR/>Imi amintesc ca dupa revolutie au aparut la TV colindele alea si am ramas surprins ca pentru multi oameni erau un element de noutate...<BR/>Mama mea e de pe undeva de pe langa barajul Vidraru, dintr-o familie de tarani oieri, din satul Oiesti.<BR/>A cunoscut saracia in coplilarie...imi povestea cum mama ei, avand 5 copii, se ducea si muncea cu ziua pentru un ciurel de malai...iar ei, copiii, ii ieseau la poarta ca sa intrebe daca a adus de mancare, iar ea intra in casa si abia se oprea din plans...<BR/>Cand se duceau la cules la vie, proprietarul ii pune ca sa cante in timp ce culegeau, de teama sa nu manance din struguri.<BR/>Mamare, nascuta in 1902, a venit in Giurgiu din Ardeal, pentru ca ungurii le taia nasurile si-i asuprea pe romani...o bunica a ei era neam cu Avram Iancu.<BR/>Sa stii Corina ca multa suferinta a indurat neamul asta romanesc, de cand e el...<BR/>Azi am fost la manastirea Cernica, la hram -Sf. Calinic de la Cernica, si am fost impresionat de miile de romani (in special oameni simpli), care veneau sa se inchine la sfintelr moaste.<BR/>Sa stii ca romanii astia, asa prosti cum ne cred unii, au o mare sacralitate.<BR/>Eu habar nu am de unde sunt asa, cu Dumnezeu...chipurile...nu sunt bun de nimic...<BR/>ha ha ha<BR/>Asistam la marea deghizare, Corina- uratirea sufletului !<BR/>Mi-e frica si mie ca nu pot face mare lucru si imi voi pierde si eu sufletul...<BR/>Dumnezeu sa te ajute !Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2065164666542608480.post-8311204134859567632009-04-11T17:45:00.000+02:002009-04-11T17:45:00.000+02:00O "mica" completare la cele de mai sus:Domnul a sp...O "mica" completare la cele de mai sus:<BR/><BR/>Domnul a spus: "cerul si pamantul vor trece dar cuvintele mele nu vor trece". Vedem astfel ce inseamna Cuvantul, si am putea spune ca un test al veridicitatii este si...vesnicia. Ceea ce este adevarat dureaza. Cu cat ceva este mai adevarat cu atat dureaza mai mult. Minciuna nu este decat o imitatie a adevarului, dar ea nu exista in sine, este o expresie a naturii cazute.Cu toate acestea,paradoxal poate, istoria nu este o acumulare de adevaruri, poate si pentru ca, cu timpul ne departam de sursa Adevarului. O iesire din timp, ne readuce sa ne "adapam" la sursa Adevarului. "Iesind din timp" din viata prin comuniunea cu Hristos, prin dobandirea harurilor Sfantului Duh, ne garanteaza o viata vesnica in care ajungem sa-L cunoastem pe Dumnezeu. <BR/><BR/>Lasand la o parte toata aceasta filozofie, ma gandesc si la stramosii nostri care nu aveau nevoie de fotografii din avion pentru a-si cunoaste delimitarile terenului. Era cuvantul lor care avea valuare. Terenul meu e pana aici, mostenit de la tata si nu ma bag la vecin. Mai erau si exceptii, dar ca regula generala ceea ce conta era cuvantul. Acuma insa se dau legi peste legi si cu toate acestea nu se observa inbunatatiri. Ba mai rau se umple vazduhul de vorbe si lumea nu se indreapta. <BR/>Veti spune bine dar "vorba zboara, ceea ce e scris ramane". Nici scrisul nu a rezolvat mare lucru. Omul nu s-a indreptat nici daca a ramas scris. Asa se poate extinde si la pasapoartele cu cip, ca tot este un subiect de actualitate. Tehnica poate sa evolueze pana la extrem, dar nu aceasta va schimba omul. Acuma sunt pasapoarte cu cip ca sa ne pazim de teroristi, oficial gandind. Dar lucrurile nu se vor opri aici. Ca si cele de dinainte acestea pot fi falsificate (etc),si vor urma altele mai performante dar si acestea, la randul lor, vor avea slabiciunile lor, si tot asa, pana ce istoria se va sfarsi, cerul si pamantul vor trece dar Cuvintele Domnului nu.ROFhttps://www.blogger.com/profile/06190121913449788651noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2065164666542608480.post-87964045909221336862009-04-11T10:00:00.000+02:002009-04-11T10:00:00.000+02:00Doamne ajuta Marius,Si eu ma bucur sa ne reintalni...Doamne ajuta Marius,<BR/><BR/>Si eu ma bucur sa ne reintalnim, chiar si pe blogul meu.<BR/><BR/>Articolul meu a pornit mai mult ca un raspuns pentru Pr. Piciorusi care scria ca "Dacă cineva te iubeşte…îţi spune adevărul." (http://bastrix.wordpress.com/2008/11/24/daca-dan-puric-e-teologatunci-eu-sunt-maia-morgenstern/). Am lasat cateva comentarii pe "Nu catuselor electronice" dar pentru a nu reveni la nesfarsit am preferat sa fac acest mini comentariu pe blogul meu. <BR/><BR/>Eu sunt de acord ca nu trebuie sa ne reducem la mutenie doar pentru faptul ca nu avem pretentia ca spunem adevarul. Daca insa fiecare om ar avea mai multa grija cu ceea ce spune, stiind ca pentru fiecare cuvant o sa dea seama, atunci cred ca s-ar afla pe calea spre Adevar. <BR/><BR/>"La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul." "Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut." (Ioan, 1;1,3). Cuvantul presupune o stare de har dumnezeiesc. Omul cazand, si mancand din pomul cunoasterii, a ajuns sa spuna vorbe in loc de cuvinte. Iar a cuvanta presupune a fi in har. <BR/><BR/>A spune celuilalt ceea ce gandesti despre el, asa cum a spus pr. Piciorusi ce gandeste despre Dan Puric, nu inseamnca ca ii si spui adevarul, din iubirea pentru aproapele. Adevarul se spune intr-adevar din iubire, dar vorbele se spun din inimile oamenilor. <BR/><BR/>Adevarul nu cred ca este crud, asa cum se mai spune, pentru ca din iubire nu poate sa se nasca cruzime. Si daca Hristos este Adevarul absolut e limpede ca nu putem vorbi despre cruzime ci mai degraba trebuie sa ne gandim la dreptate. Dumnezeul nostru este drept nu este crud. Dreptatea este o virtute, pe cand cruzimea nu. Asadar daca pr. Piciorus i-a spus lui Dan Puric ca i-a spus adevarul crud,<BR/>si citez:"Iar dacă adevărul e crud, dar e adevăr şi nu maimuţăreală…atunci domnul Puric o să ne mulţumească pentru faptul, că un tânăr teolog în formare, a avut tupeul/nesimţirea/bădărănia sau bunul simţ, să îi spună adevărul despre Dan Puric 2007-2008, care a devenit…ceea ce nu e."<BR/>de fapt nu i-a spus adevarul ci a aratat ce are el in inima lui.ROFhttps://www.blogger.com/profile/06190121913449788651noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2065164666542608480.post-10612568578916419522009-04-10T22:33:00.000+02:002009-04-10T22:33:00.000+02:00Doamne ajuta, Corina !Se pare ca nici aici nu scap...Doamne ajuta, Corina !<BR/>Se pare ca nici aici nu scapi de mine :)<BR/>Sunt multi oameni, Corina, care "ce au in guse au si-n capuse"- ca sa stilizez ceea ce ai spus si tu.<BR/>Pote fi ori apanajul cinstei ori, mai grav, apanajul tupeului.<BR/>Adevarul este numai unul si este in Hristos.<BR/>Sunt oameni care spun ceea ce gandesc in mod direct, fara menajamente, dar asta nu inseamna ca sunt neaparat cinstiti sau in duhul lui Hristos.<BR/>Totusi, e de preferat un om sincer unui om fatarnic, pentru ca in cazul celui dintai, intr-o oarecare masura, duhul adevarului poate gasi un altoi pe care sa dea roade, in timp ce in cazul fatarnicului, duhul minciunii ii este calauza.<BR/>Sunt foarte rari oamenii care sunt cu adevarat in duhul adevarului in totalitate, ma refer la oamenii induhovnicitii si lepadati de sine...<BR/>Cred ca elogvente pentru om, sunt mai degraba intrebarile pe care le pune, decat raspunsurile pe care le da la intrebari.<BR/>Eu sunt unul care vorbesc de multe ori cand trebuie sa tac...stiu.<BR/>Inteleg ca de multe ori, chiar si atunci cand, printr-o minune a lui D-zeu reusesti sa poti spune lucrurilor pe nume, daca n-o faci in momentul potrivit, la locul potrivit si cui trebuie, rezultatul poate fi contrar asteptarilor.Dreapta socoteala n-o are toata lume, de aia nu orice preot este un duhovnic bun, spre exemplu (ma refer aici la duhovnic ca la un doctor care stie sa te cerceteze in amanunt, nu vreau sa vorbesc despre valabilitatea spovedaniei).<BR/>Concluzia mea este- smerenie, smerenie, smerenie...(Usor de zis..greu de facut-din pacate...)<BR/>Si eu m-a gandisem mai demult la ceea ce spuneai, ca din ce cunoastem mai mult rational, stiintific, din aia n-o sa mai cunoastem nimic si o sa umblam buimaci, tocmai ca ne indepartam de Adevar. Cred ca are legatura directa cu talcul caderii omului din Eden, atunci cand omul a vrut sa manance din pomul cunoasterii...Anonymousnoreply@blogger.com