La romani, tradiţia creştină şi cea păgână se împletesc şi se contopesc ciudat, în ce priveşte semnificaţia Crăciunului şi Anului Nou, dar aceste obiceiuri transmise din generatie in generatie formeaza un colt din sufletul romanesc. Astazi ele tind sa fie inlocuite cu alte obiceiuri occidentale care deformeaza cultura neamului nostru. Sa ne aducem aminte de traditie prin care ramanem totusi ancorati in trecut si ducem mai departe felul de a fi al neamului nostru romanesc.
CAPRA
Obiceiul de Craciun de a merge cu capra are legatura cu sporul de animale in turmele pastorilor, fiind un ritual care aduce roade mai bogate in anul care vine. Jocul "caprei" (omorârea, bocirea , înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazdă peste "cortegiul caprei". "Jocul caprei", generalizat în toată tara la sfârsitul secolului al XIX-lea si fiind socotit un joc păgân, multi slujbasi ai bisericii au refuzat să-l primească pe la casele lor, socotindu-l "nevoit de legea crestinească" (Gr. Tocilescu). În zilele noastre, jocul a rămas un pretext pentru una dintre traditionalele manifestări artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, stergare s.a., în culori vii, uneori stridente, pentru înveselirea gospodarilor si pentru urări bune cu prilejul Anului Nou.
Capra si Ursul din Pojorata si Alte Traditii
Calusul Bucovinean
Capra-Caiutii
Ursul
STEAUA
Este un alt obicei de Craciun intalnit la romani care are loc in ajunul Craciunului. Cei care merg cu Steaua sunt mai ales copii intre 7 si 14 ani. Obiceiul are o semnificatie religioasa fiind legata de steaua care s-a aratat celor trei magi de la rasarit. Copiii merg la colindat cu o stea mare, din lemn, gatita cu hartie colorata si crengute de brad.
Steaua sus rasare
Ca o taina mare
Steaua straluceste
Si lumii vesteste
Si lumii vesteste
Ca astazi Curata
Preanevinovata
Fecioara Maria
Naste pe Mesia
Naste pe Mesia
Magii cum zarira
Steaua si pornira
Mergand dupa raza
Pe Hristos sa-l vaza
Pe Hristos sa-l vaza
Si daca pornira
Indata-L gasira
La Dansul intrara
Si se inchinara
Si se inchinara
Cu daruri gatite
Lui Hristos menite
Luand fiecare
Bucurie mare
Bucurie mare
Care bucurie
Si aici sa fie
De la tinerete
Pan-la batranete
Pan-la batranete
PLUGUSORUL
Plugusorul este un alt obicei de Craciun stravechi, in care cete de flacai pornesc cu plugul, semnificand un ritm de fertilitate, constand intr-o urare care sa aduca recolte mai bogate in anul care vine. Acest obicei de Craciun aduce veselie si culoare sarbatorilor de iarna, amintindu-ne si de ocupatia stramosilor nostri care era agricultura.
Aho, aho, copii si frati,
Stati putin si nu manati,
Mâine anul se-nnoieste,
Plugusorul se porneste,
Si-om începe a ura,
Pe la case a colinda.
Iarna-i grea, omătu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belsug,
Pentru brazda de sub plug.
Ia mai manati maaaai
Si sunati din zurgalai.
Plugusorul din Moldova
BRADUL
Cand ne gandim la Craciun ne vine in minte imediat si la bradul de Craciun, existand o stransa legatura intre ele. Istoria acestui obicei de Craciun este datata de pe vremea egiptenilor, care isi decorau casa cu frunze de palmier. Apoi, acest obicei a fost preluat de romani care-si impodobeau casa cu crengi de brad. La inceput, brazii erau impodobiti doar cu fructe si dulciuri. Martin Luther a folosit pentru prima data lumanarea pentru impodobirea unui brad. La inceputul sec. XVI in Germania s-a inventat beteala. Mai apoi, a inceput sa se dezvolte o intreaga industrie care se ocupa cu impodobitul bradului de la instalatii electrice, betele pana la tot felul de globuri din sticla sau alte materiale viu colorate. La noi in tara bradul a inceput sa fie impodobit din sec. XIX si continua pana in zilele noastre, fiecare straduindu-se sa aiba un brad cat mai mare si cat mai frumos ornamentat.
SORCOVA
Sorcova este un obicei de Craciun care are loc chiar de Anul Nou si consta dintr-o urare pe care o face un baiat gazdelor sale cu ajutorul unei crengi de brad impodobite cu hartie colorata. Urarile care se adreseaza sunt pentru sanatate, bogatie si prosperitate.
Sorcova, vesela,
Să trăiti, să-mbătrâniti,
Peste vară, primăvară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul.
La anul si la multi ani !
Surse:
http://colinde.org
http://studiietnoistorice.wordpress.com/analize-si-cercetari/adrian-botez-%E2%80%9Ecraciunul-anul-nou-ursul-%E2%80%93-in-traditia-tracico-romaneasca%E2%80%9C/
http://www.enciclopedia-dacica.ro/univers_rominesc/sarbatori_de_iarna.htm
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu