- masurile de securitate au fost exagerate. Acest aspect a deranjat foarte multa lume
- "nu putem sa avem dragoste mai mare pentru eterodocsi, creând o tensiune cu fratii nostri ortodocsi"
- Sunt niste chestiuni de procedura, care, daca nu sunt respectate intru totul, vor putea sa genereze si suspiciuni, si lipsa de incredere, si tensiuni, si vor fi argumentul fundamental si final pentru ca anumite Biserici locale sa respinga anumite texte.
- Faptul de a trece putin in forta anumite texte poate sa creeze o mare problema intraortodoxa, pe care noi nu ne-o dorim.
- au fost practic doar 2-3 profesori de teologie - asta la o Biserica precum este a noastra, care are 16 Facultati de Teologie, e un procent destul de [mic] care arata neincrederea ierarhiei in proprii sai slujitor, sau, dimpotriva, lipsa de relevanta a teologiei noastre de scoala.
- au fost primiti o serie de observatori heterodocsi, insa n-au fost invitati ortodocsi
- problema constă în lipsa de comunicare a ierarhilor cu propriul popor.
- Sinodul din Creta nu a reuşit să spună nici măcar ceea ce şi-ar fi dorit
Andrei Vladareanu: Am reusit cu greu sa razbat [sa ajung in Creta], dar n-am plecat ca jurnalist, am plecat ca si inchinator, ca si pelerin, ca si crestin, si am reusit sa razbat pana la urma, oarecum apropiindu-ma de miezul evenimentelor.
E un eveniment deosebit, este clar, este un eveniment istoric si care v-a marca istoria Bisericii. Pentru mine a fost destul de greu sa iau pulsul lucrurilor de aproape, pentru ca masurile de securitate au fost exagerate. Acest aspect a deranjat foarte multa lume, inclusiv localnicii, care au fost destul de mahniti si, inculusiv anumiti reporteri care au fost acreditati, greci, s-au retras in semn de protest in prima zi. Adica au fost niste masuri de securitate care nu-si aveau rostul la un moment dat. Indemapartarea credinciosilor din biserica, sau imposibilitatea lor de a ajunge la slujba de Cinzecime, la Catedrala Sfantul Mina, de exemplu, a generat numeroase controverse. Eu am reusit insa sa ma aproprii destul de mult si sa privesc Sfanta Liturghie pe un ecran cu leduri.
Rafael Udriste: Au fost, sa spunem asa, in termeni duhovnicesti multe ispite, si in organizarea acestui Sinod.
Andrei Vladareanu: Exact! Adica suntem inerenti, cred ca nu mai stim sa organizam un astfel de Sinod dupa o mie de ani de pauza, dar, inca o data, e foarte important ca s-a intamplat acest lucru. Sunt inerente, si sunt sigur ca la urmatoarele intalniri vor avea grija sa nu mai externalizeze serviciile de securitate, pentru ca cei care sunt direct implicati: Arhiepiscopul Cretei, Patriahul Bartolomeu al Constantinopolului, sunt niste oameni pe care, cunoscandu-i in particular, va pot spune ca sunt niste oameni de o caldura si de o atentie extraordinara cu oamenii de rand. Ori, au facut un exces de zel, care nu este reprezentativ pentru organizatori. Culmea, acestia sunt dintre oamenii cei mai calzi, cei mai apropiati fata de oamenii de rand.
Rafael Udriste: Sa ne intoarcem la subiectul nostru de astazi, sa vorbim despre primele concluzii ale acestui Sinod.Andrei Vladareanu: E adevarat ca acest sinod a starnit si controverse. Este, adevarat, important ca s-au intrunit atat cat s-au putut intruni dintre Bisericile Ortodoxe locale. Cred, insa, ca poate trebuia cu mai multa atentie privite chestiunile sensibile pentru ca au fost obiectiuni ale Sinoadelor locale transmise. De-o parte s-a tinut cont, de-o parte, o sa vedem concluziile, nu s-a tinut cont, si acest lucru poate sa creeze niste tensiuni intraortodoxe. Ori, cred ca nu nu prea ne putem permite niste tensiuni intraortodoxe de dragul unei bune relatii cu eterodocsii. Adica, aici este o chestiune sensibila. Trebuie sa fim atenti - simt eu, adica acesta este pulsul pe care l-am luat - ca nu putem sa avem dragoste mai mare pentru eterodocsi, creând o tensiune cu fratii nostri ortodocsi. Deci, chestiunile care trebuiau evitate la discutii totusi au fost discutate, si sa vedem cum vor fi primite si receptate cel putin de cele patru Biserici care au lipsit si de alte Biserici care au trimis anumite obiectiuni, si pe care delegatiile lor, cum e cazul Bisericii Greciei, le-au acceptat numai partial, le-au votat totusi cu anumite amendamente, dar nu integral.

