Rugăciunile PS-lui Macarie către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Martirii și Mărturisitorii care au pătimit în închisorile comuniste și alți sfinți, pentru ajutor în vremurile pe care le trăim

1. Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu 

pentru vremea pe care o trăim

Preasfântă, Preacurată și Pururea Fecioară Marie, Născătoare de Dumnezeu, Maica Domnului nostru Iisus Hristos și Maica neamului creștinesc, nădejdea mântuirii noastre și rugătoare neîncetată pentru creștini înaintea Milostivului Dumnezeu, tu care dintre fiii oamenilor ai fost cel mai curat vas al Duhului Sfânt și te-ai învrednicit a-L naște cu trupul pe Mesia – Hristos spre mântuirea noastră, rămânând pentru totdeauna Fecioară, ascultă rugăciunea noastră, a celor care ne silim să fim statornici în credință, iubitori ai Bisericii și cinstitori ai tăi și ai tuturor sfinților. 

Din pricina păcatelor, multe și grele, râvna pentru rugăciune, lacrimile căinței, iubirea dintre noi, puterea de stăpânire și răbdarea ni s-au împuținat. Diavolul ne lovește cu greu război. Fecioarele își vând cinstea și credința pentru plăceri ucigașe de suflet. Tinerii noștri se dedau la destrăbălări și pleacă în lume, neaflându-și rostul în țara lor. Cei căsătoriți alunecă ușor în desfrânări, în beții și își ucid de bună voie rodul sfânt al pântecelui lor, uitând de Înfricoșata Judecată ce îi așteaptă. Cei vârstnici iubesc mai mult gâlcevile, clevetirile și vorbele fără rost decât Biserica. Din toate părțile păcatele ne copleșesc. 

Ce vom face, dumnezeiască Maică, la cine ne vom duce, decât numai la tine, care ții pe sfintele tale brațe pe Fiul lui Dumnezeu și Mântuitorul lumii? Rugăciunile tale îmblânzesc mânia cea dreaptă a lui Dumnezeu, ne ușurează durerile vieții, liniștesc pe vrăjmașii noștri văzuți și nevăzuți și ard pe demoni. Iubirea ta de Mamă ne îndeamnă să ne rugăm ție cu nădejde. 

Ai milă de țara noastră, de la o margine până la cealaltă. Ai milă de poporul nostru care te cinstește. Nu ne lăsa orfani, Maica lui Dumnezeu, ci roagă-te Milostivului tău Fiu să aprindă din nou credința în sufletele care L-au uitat, să smerească pe cei tari și hulitori de Dumnezeu și să rușineze pe cei ce se luptă împotriva rânduielilor firii statornicite de Dumnezeu. Izbăvește, Preasfântă Fecioară, pe mame de ucidere de prunci, pe bărbați de patima beției, de lipsa de simțire și de urâciunea bătăilor, pe tineri de desfrânări. Izbăvește casele creștinilor de certuri și de toată fărădelegea. Scapă-ne țara, Biserica și neamul de cei care ne urăsc credința, limba și sufletul. 

Mijlocește, Maică a neamului creștinesc, înaintea iubitorului de oameni Dumnezeu, ca să ne trezească din somnul morții păcatelor, să ne dea iarăși tăria credinței, să sporească dragostea și unirea dintre noi, să ne dăruiască păstori sufletești buni, rugători adevărați, duhovnici plini de har, mame sfinte, răbdare în ispite, biruință împotriva diavolului, pace în lume și tuturor mântuire. Amin.

***

6. Rugăciune către Martirii și Mărturisitorii 

care au pătimit în închisorile din perioada comunismului

Sfinților Martiri și Mărturisitori, cei ce ați pătimit în închisorile din perioada comunismului, ați plătit cu preț de sânge libertatea și demnitatea neamului și Bisericii noastre în vremurile acestea de pe urmă, voi sunteți luminile care ne luminează calea în întunericul acestui veac, zidul de apărare în fața nevăzuților vrăjmași.

Pentru aceasta venim înaintea voastră și cu osârdie ne rugăm vouă: ridicați vălul cel greu al nesimțirii și neiubirii noastre, scuturați de pe noi lanțurile slăbiciunilor și compromisurilor noastre, îmbărbătați firile noastre slabe și îndoielnice în fața împotrivitorilor, insuflați în noi dragoste pentru Biserică, pentru neam și pentru aproapele.

Cei care v-ați rugat pentru chinuitorii și ucigașii voștri, învățați-ne și pe noi să ne iubim vrăjmașii. Cei care v-ați lepădat de răzbunare și v-ați pus sufletele pentru semenul vostru, întăriți-ne întru poruncile lui Hristos Cel Răstignit și Înviat. Cei care ați prefăcut închisoarea în mănăstire și viața de celulă în trai filocalic, dați-ne mângâierea de sus în încercările amare prin care trecem. Rugămu-ne vouă, mijlociți la Hristos pentru izbăvirea și mântuirea noastră. Amin.

UPDATE. Cuvintele de îndemn ale ierarhilor noștri, care ne cheamă la referendum. IPS Teofan: "Înainte de manifestarea noastră prin participarea la vot este necesară multă rugăciune, este necesar mult post pentru ca Dumnezeu să ne vină în ajutor"

Mesajul Părintelui Mitropolit Teofan cu privire la Referendumul din 6-7 octombrie 2018 

„Peste puțin timp vom fi chemați la referendum pentru modificarea unui articol din Constituție. Suntem chemați la vot pentru a schimba cuvintele «căsătoria între soți» cu formularea «căsătoria între un bărbat și o femeie». Importanța acestei modificări este mult mai mare decât ceea ce pare la prima vedere. Este vorba despre lumea de mâine, despre societatea în care dorim să trăim. Dorim o lume creștină sau o lume păgână? Dorim să fim membrii unei societăți fundamentată pe valorile Scripturii, ale cuvintelor lui Dumnezeu, Care nu se înșală niciodată, sau dorim să facem parte dintr-o societate așezată pe idei, concepții, ideologii care nu au nimic de-a face cu normalitatea? - Așa cum ne-au lăsat-o tatăl, mama și tradițiile noastre bune. De aceea, suntem chemați la vot.

Înainte de manifestarea noastră prin participarea la vot este necesară multă rugăciune, este necesar mult post pentru ca Dumnezeu să ne vină în ajutor. Suntem chemați așadar la vot noi și cei care au aceeași viziune, aceeași concepție ca și noi.

PS Părinte Damaschin Dorneanul a fost hirotonit şi instalat la Suceava. IPS Teofan: "Lumina taborică și durerea răstignirii alternează de-a lungul întregii slujiri arhierești"

• Doxologia: PS Părinte Damaschin Dorneanul a fost hirotonit şi instalat la Suceava

Rânduiala de anunţare şi chemare a candidatului la treapta arhieriei a fost săvârşită  sâmbătă seara, după Vecernie, în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ioan cel Nou“ din Suceava. La slujbă au fost prezenţi patru ierarhi, membri ai Sfântului Sinod - Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord -, preoţi, monahi şi credincioşi, atât din Arhiepiscopia Sucevei, cât şi din Arhiepiscopia Iaşilor.

Chemarea solemnă a părintelui arhimandrit Damaschin Luchian la treapta arhieriei a fost făcută de către părintele Vasile Baltag, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Preacuviosul Ipopsifiu Damaschin a răspuns acestei chemări, mulţumind Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan şi ierarhilor prezenţi în Catedrala Arhiepiscopală. După această rânduială, a fost înscris în condică procesul-verbal prin care s-a constatat chemarea Ipopsifiului Damaschin Luchian la treapta arhieriei, pentru slujirea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, document semnat de către ierarhii delegaţi, precum şi de către candidat.

Părintele Mitropolit Teofan a rostit cu această ocazie un cuvânt despre semnificaţia şi importanţa chemării în treapta de ierarh, iar în finalul slujbei de seară a rostit un scurt cuvânt Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

Vrednic și următor al lui Hristos, PS Macarie Dragoi - îndemn si exemplu de a fi om pentru aproapele nostru care este copleșit de suferință și uitare

Lumea Credintei: Împreună cu cei bolnavi, împreună cu Hristos 

Mulțumesc Mântuitorului Hristos pentru cel mai mare dar pe care Mi l-a făcut de ziua mea: să petreacă alături de mine, nevrednicul Său slujitor. Căci pe El l-am găsit în cei bolnavi pe care i-am cercetat în ziua aniversării nașterii mele, după însuși cuvântul Său: bolnav am fost şi M-aţi cercetat (Matei 25, 36). 

Am trăit, în Liturghie, dis de dimineață, în Paraclisul Centrului Episcopal din Stockholm, sub fulgii de nea care s-au pogorât din ceruri, alături de fratele RADU-ADRIAN care a trecut, în orele în care slujeam la altar, printr-o grea operație, pe creier, în spitalul din Tromsø, Norvegia, pentru extirparea unei tumori maligne, și care are mare nevoie, în continuare, de rugăciunile noastre. După Liturghia Euharistică, în Liturghia de după Liturghie, a Fratelui, am suspinat, surâs și plâns, alături de bolnavii din Stockholm pe care i-am vizitat, fiecare cu Golgota sa personală, fiecare cu crucea lui grea, pe care am încercat să o ușurez măcar puțin, ca altădată Simon din Cirene. L-am rugat pe Preamilostivul Dumnezeu, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, să ne cerceteze cu harul Său vindecător, tămăduindu-ne rănile cele netămăduite. 

Mulțumesc, de asemenea, și fratiilor voastre celor care v-ați adus aminte de mine, Părintele, Fratele și Prietenul Vostru, împărtășindu-mi bune și alese urări în comuniune de rugăciune frățească. Dumnezeu să ne mântuiască pe noi toți! 

+Părintele Episcop Macarie 

Rânduiala spălării picioarelor din Joia Mare săvârșită de slujitori ai lui Dumnezeu

„Cel ce Te-ai încins cu ștergarul și ai spălat picioarele ucenicilor, Hristoase Dumnezeule, spală gândirea sufletului nostru, și ne încinge pe noi cu legătura duhovnicească, spre a face poruncile Tale și a cânta bunătatea Ta.” (Stihiră din Slujba spălării picioarelor din Joia Mare).

Rânduiala spălării picioarelor din Joia Mare săvârșită de PS Macarie 

***

Mitropolitul Clujului, IPS Andrei, a săvârșit rânduiala spălării picioarelor în Joia Mare

***

Rânduiala spălării picioarelor la Mănăstirea Putna

LEGATURI:

• Cuvântul Ortodox: PREASFINTITUL MACARIE DRAGOI si IPS ANDREI ANDREICUT slujind randuiala spalarii picioarelor din JOIA MARE

Pe urmele lui Mos Craciun la Oslo... cu PS Macarie Dragoi

Preasfinţitul Macarie de vorbă cu Aspazia Oţel Petrescu. "Dumnezeu veghează chiar în momentul când suntem căzuţi, când suntem prăbuşiţi are grijă de noi"

Nu mă lăsa, Doamne, să cad din braţele Tale!

Preasfinţitul Macarie, episcopul Europei de Nord de vorbă cu scriitoarea Aspazia Oţel Petrescu despre pătimirile din temniţele comuniste

Suferinţa ca dar şi treaptă de iubire 

PS Macarie: D-na Aspazia, aţi petrecut peste un deceniu în temniţele comuniste. Cum aţi defini suferinţa?

Doamna Aspazia: Eu am fost întrebată: Care este gândul cel mai temeinic cu care aţi ieşit din închisoare? Și am spus fără să evit două fraze: Că suferinţa este treaptă de iubire, nu este pedeapsă cum spunem noi, că noi aşa zicem, de pildă, că boala este plata păcatului. Nu este adevărat, boala este dovada că iubirea lui Dumnezeu lucrează şi ne curăţă de zgura pe care păcatul a aşezat-o pe noi. Deci din momentul când ajungi să înţelegi lucrul ăsta, ai o bucurie şi o împlinire nemaipomenită pe care Părintele Bejan a numit-o "Bucuriile suferinţei". Îţi dai seama că de fapt Dumnezeu, în buna Lui bunătate te scoate prin această suferinţă, prin acest dar care este un dar de iubire, de grijă a Bunului Dumnezeu.

Vedeţi, prin jertfa Mântuitorului orice Părinte care are darul Duhului Sfânt poate să ne ridice păcatele, dar urma păcatului rămâne. Pe aceea nu o poate ridica decât numai Bunul Dumnezeu şi El o ridică, dându-ne această cale. Deci noi, prin păcat, am ştirbit din opera divină care este creaţiunea în întregimea ei. Ca să fie ca la început cum a fost înainte de păcatul meu, eu trebuie să pun la loc, ceea ce am luat prin greşeala mea. Lucrul acesta nu-l pot face decât prin suferinţă. Şi asta pentru că mi-a arătat Mântuitorul Iisus, că asta este problema omului, numai pe Cruce se poate şterge urma păcatului de orice fel. Şi, din clipa aceea, când înţelegi lucru ăsta, noi când am ajuns să înţelegem lucrul ăsta, ne-am însuşit cu bucurie nespusă suferinţele închisorii, ne-am dat seama cât de mare este iubirea Domnului, măsurând-o după amploarea suferinţei care ni s-a dat. Cu cât era mai mare, cu atât a fost mai multă grija Bunului Dumnezeu, ca să ne absolve total. Şi din clipa aceea suferinţa a devenit prilej de iubire şi prilej de bucurie.

Al doilea gând pe care l-am spus fără şovăire şi mi-a venit traducerea în cuvinte a acestui sentiment cu care noi am ieşit din închisori: ,,Nici o frică să nu fie mai mare decât frica de Dumnezeu”. De ce? Pentru că frica care vine de la diavol este spaimă, este îngrozire, este o cale de tulburare şi de suferinţă la care nu ai cum să-i faci faţă pentru că diavolul este înfricoşător, într-adevăr. Deci frica de el asta este. Frica de Domnul însă este frica de a nu ofensa o iubire perfectă [de a nu-L mâhni pe Domnul n.n.], este cu totul de altă natură. Şi, în momentul când ai această grijă, ai această frică să nu ofensezi iubirea Celui care şi-a lăsat cerul şi a venit pe pământ ca să vadă care sunt problemele omului, care sunt treburile pe care el nu le poate birui şi cum poate să-l ajute mai mult şi mai bine, din momentul acela înţelegem într-adevăr că nici o frică de oricât de spăimoasă poate fi, nu te poate tulbura, nu te poate clinti. Pentru că una este frica de a nu ofensa iubirea absolută şi alta este frica de a nu te lăsa păcălit, îngenuncheat, umilit şi până la urmă înhăţat, de cel nenumit. Deci acestea sunt cele două mari învăţăminte cu care Dumnezeu ne-a împodobit sufletele în închisoare. Să trăim suferinţa ca pe un dar de iubire şi să nu ne fie frică decât numai de a nu ofensa această iubire absolută, desăvârşită.