luni, 29 iunie 2009

Pacatul - lipsa luminii

http://manastiri-basarabene.over-blog.com/
În vara lui 2006 Petru Mamonov a "predicat" pe plaja din Soci, la Marea Neagră. Era după lansarea filmului "Ostrovul", iar transcrierea acestui text confirmă o dată în plus faptul că acest uriaş actor, muzician, înţelege foarte bine viaţa duhovnicească, şi că rolul lui în "Ostrovul" nu a fost întâmplător, ci absolut necesar...


"-- Cât de pervertite sunt toate în ziua de astăzi! Criticii de film au discutat recent despre "Ostrovul" lui Pavel Lunghin, despre biserică vorbeau ca despre ceva mitic, imemorial, ca despre un Ilya Murometz (personaj din folklorul străvechi rusesc, n.mea). Dar cum să trăieşti, dacă nu crezi în nimic? Te agiţi în dreapta-stânga. Iar când ai credinţă, oricât de obosit ai fi tot vei ceda locul tău unei bătrânele în transportul public. Ăsta e întregul creştinism. Sari să speli vesela, fără să ţi se ceară. E o faptă creştinească? Fireşte că e. Scoate gunoiul din casă. Şi nu insista pe propria dreptate. Nu perora: "Mâncarea e rece!". Mai rabdă două minute, să ţi se reîncălzească. Nevastă-ta, sărmana, o va face repede. E şi ea obosită. Fiecare cu ritmul şi grijile sale. De ce tot insişti, "nevasta e obligată", "soţul trebuie" etc? Dragostea nu e floare-verde pe câmpii. Este efortul de a-l duce şi suporta pe cel de lângă tine. Iata vedem un om cu mutra'n zăpadă. De ce gândim mintenaş că e un beţiv, poate că l-a luat inima!? Şi dacă e beat? Ajută-l să se ridice, aşează-l pe un parapet, să nu îngheţe. Dar nu. Fugim în drumul nostru. Fugim de noi. Dar când faci o faptă bună...stai întins, şi simţi o căldură benefică'n suflet. De ce oare ţi-este bine? Parcă nici n'ai băut. Aha...ai ajutat o bătrânică să-şi ducă povara zilei, fie şi doar trei trepte... Îmi spunea aici o tinerică: "Nu-mi iubesc părinţii". Hop aşa! Nu te grăbi. Dar îi ajuţi în toate cele? Mergi la cumpărături? "Da -- îmi răspunde fata, -- fac cum se cuvine, cele necesare". Atunci îi iubeşti, de ce să răscolim sentimentele? Scuipă pe ele, nu se poate trăi după simţiri. Azi e soare, mâine -- plouă. Ai căzut, ţi-a fracturat piciorul -- al treilea simţ ţi se deschide. Trebuie să trăim după această lege: nu "Dă-mi", ci "Ia de la mine". Mulţi nu înţeleg cum e să-ţi dai cămaşa de pe tine. Ne-am obişnuit să trăim de-a îndoaselea. Pe capetele noastre, dacă e să luăm aminte, s-a format un loc plat, pe care se poate şedea confortabil. De aceea, trăim cu capu'n jos. Toate cele bineplăcute lui Dumnezeu respingem. Cel mai tare, nu ezita să-l ajuţi pe cel mai slab. Iar între noi e invers -- sugrumă-l. Cel bogat îi ia şi puţinul celui sărac. Fură cât mai mult, şi asunde în spatele gardurilor, să nu te prade alţii. Avem o viziune stricată despre creştinism. Dar lucrurile sunt simple. Cât sânge poţi da altuia? Căci scris este: "ce ai făcut unora dintre cei mici, mie mi-ai făcut". Să poţi sta cât mai mult la căpătâiul mamei tale, care şi-a pierdut minţile de atâta bătrâneţe şi boli. Iată unde şi cum trebuie să murim în fiece zi! Precum copiii trimişi în Cecenia. Un cretin aruncă o grenadă, iar un colonel-locotenent, înainte ca aceasta să explodeze, o acoperă cu trupul său. N'a ezitat, s-au ales pulberile de el. Alţi opt ortaci rămân în viaţă. Era comunist, nebotezat, n'a mers niciodată la biserică, la Dumnezeu nu se gândea, dar e un adevărat creştin. În Rai -- ca o rachetă! Căci ce folos e să vii la biserică, să baţi mătănii, să pui lumânări multe, dacă inima îţi este goală? O faptă creştinească, ceva? N'ai să vezi. Chiar dacă vei bătători toate Athosurile, şi ai săruta toate moaştele, tot degeaba e. Priveşti p'un amărât, şi te gândeşti: "Aha, e din cei pe care îi arată la TV, mafioţi, escroci..." Dă'i 50 de copeici. Nu vei sărăci. Acceptă să greşeşti. Ce, crezi mai mult cutiei catodice? Adevărata mafie sunt cei care, puţini fiind, vreo 5 să fie, manipulează massele cu televizorul. Să se lingă pe bot! Nu le va reuşi numărul...

Eu de 11 ani trăiesc în provincie. Lumea munceşte p'aici. Se scoală cu noaptea în cap. Ca şi domnişoara-taxatoare, care pe gerurile cele mai mari nu pridideşte: "Biletele d-stră, biletele la control". Pentru doar 5000 de ruble pe lună (cam 1300 lei RO, nota mea). Sunt deputatul lor! Pentru ei muncesc şi eu. Deşi e greu, mă trăduiesc să trăiesc după lege. Din zece situaţii, două sunt cu reuşită, mulţumitoare. Îmi ţin gura, ca să nu scape vreun cuvânt spurcat. Nu vorbesc peste alţii, îi ascult. Căci aşa ne învaţă Sfinţii Părinţi: să stăm unii în faţa celorlaţi, precum în faţa unei vechi icoane. Ce înseamnă să nu judeci? Să nu formulezi sentinţe. Dar păreri suntem obligaţi să avem. Domnul nostru a încercat să-i lămurească pe farisei, iar mânia lui era mânie dreaptă. Ai dreptate atunci când te înfurii pe tine, că te-ai îmbătat, ca nebunul, aseară. Atunci când urăşti păcatul din tine, obişnuinţa păcătoasă -- care te macină, şi căreia nu-i găseşti leacul. Numai ajungând să o urăşti profund, vei gusta din parfumul biruinţei. Încerc să învăţ în fiece zi, deşi am ani destui. Iată, merg cu autobizul din or. Verei...la Moscova. Două ore fără oprire. Locurile sunt numerotate, nu ai cum să te aşezi aleatoriu. Privesc în faţa mea, cu groază, cum se prăbuşesc pe scaune doi tineri demobilizaţi, beţi criţă. Înjură copios, despre muieri...La scară mare. Gândul îmi dă fiori, pentru două ore sunt un om mort. Apoi îmi zic: "Păi, să vedem, să cugetăm, cu atenţie...liniştit. Cine sunt aceşti flăcăi? Au crescut la ţară. Într-o vreme în care nu se simţeau semnele emancipării de azi. Ce au văzut atunci? Tata beţiv, mama le dădea scatoalce, înjurăturile erau o normă. Televizorul urla ca un descreierat. Ăştia sunt "noua generaţie". Ce să le ceri? Eu personal i-am învăţat ceva? Le-am păşit pragul casei? Le-am citit vreo carte?" Ies din reveria gândului, şi constat că am şi ajuns... Toate sunt în mâinile noastre: cum ascultăm, dacă nu ne sunt mânjiţi ochii, dacă urechile nu sunt înfundate, sufletul să ne fie descuiat, conştiinţa curată. Iată lucrurile de care trebuie să ne ocupăm. Sfinţii ne învaţă: mântuieşte-te, şi e destul pentru o viaţă. Mod de acţiune? Construieşte-te pe sine. Un minuscul punct. Dar acest punctişor va aduce lumină mai multă. Dar dacă e să ne limităm numai la indicaţii: că asta nu e aşa, că pensiile sunt mici, guvernul e de vină, că americanii sunt capul răutăţilor, că Bin Laden, să-i fie de haram...nu se va schimba nimic. Doar răul se va înmulţi, care şi aşa e destul. Să împuţinăm răutatea. Despre asta este umila noastră încercare, prin filmul "Ostrovul". Da, sunt de acord cu anumite critici ale filmului. Are acolo destule bîlbe faptice. M'am străduit să le explic. Eram într'o derută, o neputinţă din care ne-am opintit din toate puterile să ieşim. Precum copii, nu căutam să înţelegem, ci să reţinem ce se întâmplă cu omul care a început să creadă, şi s-a avântat către Dumnezeu, cum era eroul meu... cât de responsabil şi greoi este păcatul. Deoarece uităm mereu că păcatul -- e lipsa luminii. Nu are substanţă. Răul ca atare nu există. Noi îl materializăm, îl facem palpabil. Prin iritările noastre. Prin lipsa de respect faţă de celălalt...Ce este raiul, dar iadul? Părinţii ne învaţă că preste tot e doar un ocean de iubire dumnezeiască. Pe cei greşiţi îi pedepseşte cu biciul iubirii. Imaginaţi-vă doar -- un ocean al dragostei, unde toată lumea se iubeşte. În viaţa acesta nu am învăţat să iubim. O ţineţi una şi bună -- ce să facem acolo? Iată iadul. Chinuri neîncetate. Şi dacă întunericul e lipsa luminii, sufletul cel tenebros, când iese la lumină, se topeşte.

(...)

Nu transmit nimic, doar împărtăşesc din experienţa proprie. Sunt ca toţi ceilaţi --slab, neputincios. La fel de oarecare. Dar mi-a apărut o nevoie. Simt urgenţa Adevărului, ca un nod în gât. Unul din numele lui Hristos este Soarele Adevărului. Către acest soare mă şi îndrept, cu toate puterile mele ţânţăreşti. Citesc: "Nu trăim niciodată în această clipă. Chiar şi atunci când stăm la masă gândurile ne zboară, ba la castraveţi, ba la bragă (kvas), ba la supă. Încercaţi măcar un minut pe zi, când nu aveţi nimic de făcut...să vă adunaţi sunt propria piele, spre a trăi acum. În acest minut. Este deosebit de greu. Urmarea acestui efort exterior va fi că veţi resimţi prezenţa lui Dumnezeu". Mă simt un actor? Eu sunt -- Mamonov Petru Nikolaevici. În munca mea toate le fac pe bune, pentru asta mă respect. Merg până la capăt. În fiecare clipă din toate puterile, all the best. Preste vreo 5 ani priveşti, şi te gândeşti: "Cum ai putut să joci în halul ăsta?". Dar inima mea e împăcată, pentru că în acel moment am făcut totul cum a trebuit. Aşa a fost şi cu filmul "Ostrovul". Ne-a reuşit -- nu? Va impresiona? M'am strădut să'i ajut pe cei din jur, implicit pe mine. Când Mântuitorul intra în Ierusalim ne mânzul asinei, i se aruncau flori în cale, crengi de palmier, precum şi cuvinte de întâmpinare. Animalul credea că lui i se adresează urările de bun venit. Astfel suntem şi noi -- mânjii asinei, pe care merge Domnul. Talentele mele sunt nenumărate, dar care e meritul meu? O mână generoasă le-a semnănat...Trăiesc cu astea. Fac efortul să nu le dezmint, să nu le trădez. Să nu mă prostituez. Nu am orgasme de la propriul "eu". Înţeleg prea bine că eu, Petru Mamonov, nu am vreun merit. Mi-am băut minţile, şi vreo 500 de cântece ar fi ajutat nişte oameni, dar nu le-am scris...Le-am diluat în vodkă, amestecat în noroi. Am cu ce mă mîndri? Cică se spune că noi, poeţii, putem vesti adevărul şi din glodul cel mai de jos. Prostii. Taman celor care li se dă, li se cere. Trebuie să trăim cât mai curat, în curăţie supremă. Căci totul e aşa fragil, lipsit de apărare. Vedeţi cum buruienile podidesc răzoarele cu flori..."

Parintele Roman Braga despre parasirea tarii

http://www.razbointrucuvant.ro/2009/06/27/parintele-roman-braga-si-alti-duhovnici-despre-parasirea-tarii/
http://www.ortodoxmedia.com/inregistrare/492/beyond-torture-gulag-pitesti
Parintele Roman Braga, supravietuitor al experimentului Pitesti, despre intoarcerea in tara a romanilor din diaspora, familie, vremurile de astazi. Nascut in 1922 in Basarabia, inchis peste 10 in temnitele comuniste, arestat in doua randuri, ultima oara cu “Rugul Aprins”. Misionar al ortodoxiei in ultimii 40 de ani in America de Sud si de Nord.





http://www.youtube.com/watch?v=5wZ8qvYpjeU


*Dumnezeu nu este achizitia intelectului meu este Taina.
*Nici noi nu stim ce este omul si de ce Dumnezeu S-a facut om.
*Dumnezeu a facut materia in asa fel ca sa se potriveasca intruparii Lui.
*Teologia se intelege in genunchi.
*Crucea este o mare taina. La intersectia axelor astea este omul.
*Noi suntem icoana Sf. Treimi. Numai familia cu copii reprezinta o treime.
*Tot ce gandim bine este de la Duhul Sfant.
*Europa trebuie crestinata. Europa a pierdut pe Dumnezeu.
*Cei care au introdus comunismul tot aceia l-au terminat. Si acuma incearca prin cultura, altfel sa va desprinda de Dumnezeu. In comunism diavolul nu i-a convenit sa umple cerul cu martiri si acuma incearca altfel. Este democratie. Democratia asta este o persecutie mai mare decat in comunism, pentru ca spune ca ai dreptul sa faci orice. Sigur, draga, du-te la biserica, inchina-te in religia ta, acolo...
*Educatia romaneasca este mult mai buna pentru ca se bazeaza pe niste adevaruri.
*Marginiti-va la cat castigati.
*Ce ai castigat ? Te-ai dus sa faci niste bani si ti-ai pierdut familia, si ti-ai pierdut si sufletul?
*Visul american s-a terminat. America este intr-o criza economica. Nu o sa se gaseasca de lucru nici aici.
*In lume nu poti sa spui ca o sa fie mai rau sau o sa fie mai bine. Vine sfarsitul fara indoiala. Dar pe noi nu ne intereseaza. Sfarsitul este cand murim. Atuncea este sfarsitul pentru mine. Sa fim pregatiti intotdeauna. Sa nu disperam, sa iubim pe oameni, sa le vorbim frumos. Pentru ca mila nu sta numai in bani sa dai pe ici si pe colo, sta si intr-o vorba buna. O vorba buna la unu care e descurajat. Cineva e trist. Ce ai draga? Lasa ca totul o sa fie bine. In Romania lucrurile astea merg, dar aicea nu au sens, ca nu e educatie asta aicea, dar fara indoiala fiecare face ce vrea cu sufletul lui si cu familia lui.

marți, 23 iunie 2009

Acatistul Maicii Domnului – La icoana “Sporirea Mintii"


http://florinm.wordpress.com/2009/06/22/icoana-facatoare-de-minuni-a-maicii-domnului-sporirea-mintii/
(15/28 august)

Rugaciunile incepatoare:

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condacele si Icoasele:

Condacul 1:

Celei alese dintre toate neamurile, Maicii lui Dumnezeu, Imparatesei cerului si a pamantului, celei ce intregii lumi vindecarea duhovniceasca ii daruieste, cantare de multumire ii aducem pentru comoara dumnezeiascace ne-a daruit-o, facatoarea de minuni a ei icoana, numita “Sporirea mintii”, cu care ingraditi fiind, cu luminoasa bucurie slavim si cu dragoste glasuim: Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Icosul 1:

Ingerul vestitor in cetatea Nazaret a fost trimis catre Preacurata Prunca Maria, ca sa-i graiasca: Bucura-Te! Iar Preacurata, auzind a arhanghelului buna vestire, in smerenia inimii ei, asa i-a raspuns: Iata roaba Domnului, fie mie dupa cuvantul tau. Atunci Dumnezeu-Cuvantul in pantecele ei S-a intrupat. Iar noi, pacatosii, pe Maica lui Hristos Dumnezeul nostru cu evlavie cinstind-o, asa cum ingerul ne-a invatat, cu smereniesa-i cantam Celei pline de har:

Bucura-Te, ceea ce esti binecuvantata intre femei;
Bucura-Te, ceea ce de la Domnul har ai aflat;
Bucura-Te, ea adumbrita de puterea Celui Preainalt ;
Bucura-Te, ceea ce de Duhul Sfant ai fost sfintita;
Bucura-Te, roaba credincioasa a Domnului;
Bucura-Te, Prunca de Dumnezeu aleasa;
Bucura-Te, ceea ce pe Mantuitorul lumii ai nascut;
Bucura-Te, Maica Luminii, ceea ce pe toti ii luminezi;
Bucura-Te, ceea ce intreci mintea celor intelepti;
Bucura-Te, ceea ce rosturile credinciosilor le deslusesti;
Bucura-Te, Imparateasa cerului si a pamantului;
Bucura-Te, ca pe tine te fericesc toate neamurile;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 2:

Vazand, Preaneprihanita, dorirea poporului celui nou, pe binevestitorul evanghelicelor taine, Apostolul Luca, l-ai blagoslovit, preacurat chipul tau sa-l zugraveasca si, privind la acesta, cu putere cu putere ai grait: Cu acest chip zugravit vor fi harul meu si puterea. De aceea, in fata sfintelor tale icoane, cu care intreaga lume crestina ai impodobit, cu evlavie ne inchinam si, multumindu-I lui Dumnezeu pentru tine Ii cantam Aliluia!

Icosul 2:

Ceea ce cereasca intelepciune o deslusesti, Fecioara Preacurata, tuturor credinciosilor ai binevoit a le descoperi ca in lume lucreaza voia lui Dumnezeu, buna, bineplacuta si desavarsita, care depasaste orice minte. Cauta spre noi, Nascatoare de Dumnezeu atotlaudata si cu lumina adevarului lumineaza-ne, mangaie-ne ca o Maica, pe calea cea dreapta ne calauzeste, ca astfel sa-ti strigam, cei ce ne rugam tie:

Bucura-Te, ceea ce pe Hristos, puterea lui Dumnezeu si intelepciunea lui Dumnezeuo ai nascut;
Bucura-Te, ceea ce pe Dumnezeucu cu omul L-ai unit;
Bucura-Te, ceea ce sufletele noastre cu lumina mintii le luminezi;
Bucura-Te, vas negrait al slavei lui Dumnezeu;
Bucura-Te, incepatoare a cinstirii sfintelor icoane;
Bucura-Te, datatoarea comorilor duhovnicesti;
Bucura-Te, ceea ce sfintelor tale icoane har le daruiesti;
Bucura-Te, caci privind la icoanele tale, tie ne inchinam;
Bucura-Te, ceea ce prin sfintele tale icoane intregii lumi vindecari daruiesti;
Bucura-Te, ceea ce mintile si inimile noastre la cer le ridici;
Bucura-Te, ceea ce intreaga zidire cu raza harului tau ai luminat;
Bucura-Te, ceea ce impreuna cu Fiul tau Dumnezeu de-a pururi imparatesti;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 3:

Adumbriti fiind de puterea harului, niste crestini evlaviosi in cetatea Nazaretului au ajuns si acolo casa Nascatoarei de Dumnezeu au aflat, unde Preacurata s-a nascut si binevestirea arhanghelului a primit, si au mutat Sfanta Casa in pamantul Italiei, in orasul Loreto. Pana in zilele noastre, in catul de sus al Sfintei case icoana Nascatoarei de Dumnezeu, din lemn faurita, se pastreaza, pe care cerestile puteri ingeresti nevazut o inconjoara si cu cucernicie o cinstesc, cu bucurie cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3:

Milostivire de maica avand spre tot neamul crestinesc, toate colturile lumii le chemi la mantuire, Preacurata Nascatoare de Dumnezeu, de aceea in casa ta felurite neamuri din multe tari sosesc si in fata icoanei tale isi marturisesc pacatele. De aceea, de la rasarit si pana la apus icoana ta se slaveste si credinciosii izbaviti de boli, de dureri si de necazuri multumire iti aduc, strigand catre tine:

Bucura-Te, casa pe care Intelepciunea lui Dumnezeu Siesi si-a zidit;
Bucura-Te, cetate dumnezeiasca, ce din mica cetate a Nazaretului ai venit;
Bucura-Te, ceea ce prin nasterea ta casa lui Dumnezeu ai luminat;
Bucura-Te, Prunca, mai inalta decat Sfanta Sfintelor;
Bucura-Te, ceea ce cu dumnezeiescul Prunc De-dinainte-de-veci in Nazaret ai sosit;
Bucura-Te, ceea ce tainei mantuirii neamului omenesc ai slujit;
Bucura-Te, scara, pe care de la pamnat la cer ne suim;
Bucura-Te, minunat acoperamantal intregii lumi;
Bucura-Te, caci cu credinta preacuratului tau chip zugravit ne inchinam;
Bucura-Te, caci de la el daruri pline de har pentru mantuirea sufletelor noastre luam;
Bucura-Te, ceea ce semne minunate prin icoanele tale savarsesti;
Bucura-Te, puternica aparatoare a neamului crestinesc;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 4:

Un oare care zugrav de urgia unei boli cumplite fiind stapanit si la tulburarea mintii ajungand, de la doctorii pamantesti nici un folos nu a aflat. Atunci Preacurata Nascatoare bolnavului i s-a aratat si sa-i zugraveasca icoana, care sfinteste casa ei din orasul Loreto i-a poruncit. Acestea implinind, zugravul s-a vindecat si, din acea zi, icoana pictata “Sporirea mintii” o numit-o, cantand in fata ei cantare de lauda lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4:

Crestinii din tara Rusiei auzind ca, spre bucuria si mangaierea lor, Preacurata Nascatoare sa le dea icoana sa numita “Sporirea mintii” a binevoit, cu multe chipuri ale ei bisericile si casele si-au impodobit, de la care multime de semne negraite si minuni din belsug se savarseau pentru toti cei ce cu credinta se apropiau si ii cantau Preabinecuvantatei Nascatoare asa:

Bucura-Te, ceea ce cinstita icoana a chipului tau spre mangaiere si sfintire ne-ai daruit;
Bucura-Te, ceea ce durerile sufletesti si trupesti cu icoana ta grabnic le tamaduiesti;
Bucura-Te, ceea ce pamantul Rusiei cu acoperamantul milostivirii tale l-ai adumbrit;
Bucura-Te, ceea ce pe iubitorii si cinstitorii icoanei tale de toate necazurile ii izbavesti;
Bucura-Te, ceea ce in chip nevazut, impreua cu sfintele tale icoane, in casele noastre patrunzi;
Bucura-Te, ceea ce binecuvantare si bucurie astfel ne daruiesti;
Bucura-Te, ceea ce pe cei parasiti de doctori in preaputernicile tale brate ii primesti;
Bucura-Te, vindecatoare a celor ce mintile, din pricina bolii, si-au ratacit;
Bucura-Te, nadejdea celor fara de nadejde;
Bucura-Te, luminarea cugetelor noastre;
Bucura-Te, oglinda curata a cunostintei adevarului;
Bucura-Te, caci de la rasarit pana la apus numele tau se fericeste;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 5:

Asemeni unei stele calauzite de Dumnezeu s-a aratat icoana ta, Maica a Domnului: tara Rusie si orasele ei le sfinteste, pe cei aflati in intunericul nestintei cu lumina cunostintei dumnezeiesti ii lumineaza, mintea noastra cea intunecata de pacate o limpezesti, pe cei rataciti pe calea poruncilor Fiului tau si Dumnezeu ii indruma, Caruia spre multumire Ii cantam: Aliluia!

Icosul 5:

Vazand comoara dumnezeiasca, icoana minunata a Maicii Domnului, catre aceasta cu sarguinta sa alergam, pentru ca in neputinte vindecare, in mahniri mangaiere, innecazuri izbavire sa primim si cu bucuie sa-i cantam Aparatoarei noastre:

Bucura-Te, ceea ce cu ivirea icoanei tale pe credinciosi i-ai luminat;
Bucura-Te, caci prin tine Soarele Dreptatii, Dumnezeul nostru in intuneric a stralucit;
Bucura-Te, Maica a Luminii Mintii, care au harul intreaga lume ai luminat-o;
Bucura-Te, ceea ce cu zorile harului ne inteleptesti;
Bucura-Te, ceea ce cu lumina ta intunericul nestintei noastre il risipesti;
Bucura-Te, Fecioara, caci prin tine lumina cunostintei dumnezeiesti tuturor le-a stralucit;
Bucura-Te, candela nestinsa, ceea ce flacara credintei o aprinzi;
Bucura-Te, ceea ce calea virtutilor o deslusesti;
Bucura-Te, izvorul sfinteniei;
Bucura-Te, puternica noastra Aparatoare de necazuri si de urgii;
Bucura-Te, faclie neostoita a iubirii dumnezeiesti;
Bucura-Te, ceea ce prin stralucirea minunilor tale primavara mantuirii o binevestesti;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 6:

Intreaga lume propovaduieste milostivirea ta, o, Maica a Domnului nostru, caci in toate orasele si satele de pe pamantul Rusiei icoana ta, cea numita “Sporirea mintii” cu raze de minuni straluceste, luminand sufletele noastre cu lumina harului dumnezeiesc si indemnandu-ne sa-I cantam lui Dumnezeu, Celui ce te-a proslavit: Aliluia!

Icosul 6:

Stralucit-a in cinstita ta icoana, Preacurata, lumina mantuirii celor rataciti in bezna pacatelor si a patimilor si toti cei ce cu credinta si evlavie se roaga in fata ei grabnic ajutor primesc. Intunecimea mintilor noastre cu lumina ta risipeste-o, Atotlaudata, si da-le sa vada lumina cea adevarata tuturor celor ce cu dragoste iti canta asa:

Bucura-Te, stea neapusa, ceea ce Soarele dreptatii in lume l-ai adus;
Bucura-Te, Maica Luminii celei adevarate, care lumineaza sufletele credinciosilor;
Bucura-Te, povatuitoarea invataturii celei pline de har;
Bucura-Te, ceea ce cu luminosul tau acoperamant mintea noastra tulbura o luminezi;
Bucura-Te, zare neinserata, ce risipesti picla pacatelor noastre;
Bucura-Te, ceea ce ne izbavesti de intuneric si de vesnicele cazne;
Bucura-Te, ceea ce de cursele vramasilor ne slobozesti;
Bucura-Te, ceea ce nebunia lumii acesteia o biruiesti;
Bucura-Te, doborarea invataturilor stricatoare de suflet;
Bucura-Te, daruitoarea invataturilor folositoare;
Bucura-Te, ceea ce mangaiere cu icoana ta ne daruiesti;
Bucura-Te, ceea ce cu lumina bucuriei sufletele ni le intaresti;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 7:

Vrand ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina, preamilostivul Dumnezeu si Ziditorul nostru i-a daruit Maicii Sale pentru noi icoana “Sporirea mintii”, pentru ca toti cei ce cu credinta se roaga in fata ei, sa primeasca puterea cuvantului, minte si intelepciune si in linistea cugetului lor sa-I cante Domnului sa Imparatului nostru: Aliluia!

Icosul 7:

Noi si preaslavite minuni credinciosilor le descoperi, Maica a lui Dumnezeu, prin sfanta ta icoana: cu puterea harului lui Hristos pe cei cu mintea tulburata ii luminezi, de nebunie ne feresti, slabiciunile le intremezi si tuturor ce alearga la tamaduitoarea ta icoana grabnica vindecare le daruiesti, indemnandu-i sati cante:

Bucura-Te, ceea ce ne scoti din adancul nestintei;
Bucura-Te, ceea ce mintea multora o luminezi;
Bucura-Te, ceea ce cuvantul intelepciunii celor ce il cer, il daruiesti;
Bucura-Te, ceea ce mintile celor fara de minte le intregesti;
Bucura-Te, izgonitoarea cugetelor pacatoase;
Bucura-Te, imblanzitoarea inimilor invartosate;
Bucura-Te, ceea ce mintea spre Dumnezeu ne-o inalti;
Bucura-Te, inteleptitoarea neinteleptilor;
Bucura-Te, povatuitoarea noastra spre evlavie;
Bucura-Te, ceea ce rugaciunile binecredinciosilor spre Fiul tau si Dumnezeu le aduci;
Bucura-Te, ceea ce insati neincetat pentru noi toti te rogi la Prestotul Atottiitorului;
Bucura-Te, ceea ce vesnica bucurie ne-o harazesti;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 8:

Nespus este a privi la icoana ta pe lemn zugravita, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, care, cu dumnezeiasca ta putere, duhurile intunericului le risipesti si celor slabi la minte si cu greutate la invatatura minte le daruiesti. Si noi, cei ce pierim in pacate, cu lacrimi te rugam, izbaveste-ne de dusmanii vazuti si nevazuti, de intunericul nechibzuinte, pentru ca intodeauna sa-I cantam Domnului si Mantuitorului nostru: Aliluia!

Icosul 8:

Tot pamantul Rusiei este plin, ca de niste astri luminati de Dumnezeu, de facatoarele de minuniale tale icoane, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, printre care si icoana “Sporirea mintii”, care cu har straluceste si inimile noastre inghetate cu semnele milostivirii tale fata de noi, pacatosii, le incalzeste. Pentru aceasta in fata sfant chipului tau genunchii plecandu-ne, tie iti cantam, Preacurata, asa:

Bucura-Te, ceea ce necazurile noastre in bucurii le prefaci;
Bucura-Te, ceea ce de sagetile aprinse ale vicleanului ne ocrotesti;
Bucura-Te, invatatoarea pruncilor si pazitoarea lor cea plina de har;
Bucura-Te, Ocrotitorea si Calauzitoarea preainteleapta a tineretii;
Bucura-Te, ceea ce copiilor cu greutati la invatatura minte le daruiesti;
Bucura-Te, ceea ce strici cursele vradmasilor;
Bucura-Te, ceea ce luminezi cugetele credinciosilor;
Bucura-Te, ceea ce-i rusinezi pe necredinciosi;
Bucura-Te, vindecatoarea celor stapaniti de intunecarea mintii;
Bucura-Te, ca harul icoanei tale alunga pe demoni;
Bucura-Te, Maica milostivirii si a bunatatilor;
Bucura-Te, nadejdea mantuirii noastre;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 9:

Toate fintele ingeresti tie cu evlavie iti slujesc, o, Craiasa a cerului si a pamantului, neamul omenesc lauda iti aduce si sfsanta ta icoana o cinsteste, pe care spre bucurie si mangaiere ne-ai daruit-o. Invata-ne, Preabuna, cu vrednicie sa te slavim si Mantuitorului lumii, Celui din tine nascut sa-I cantam: Aliluia!

Icosul 9:

Ritorii Omenesti nu se pricep a cunoste taina slujirii tale neamului crestinesc, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, nici nu pot intelege puterea minunata de la icoanele tale izvorata pentru toata trebuinta sufleteasca si trupeasca a oamenilor. Iar noi, crestinii drept slavitori, cu lacrimi de bucurie in ochi in fata sfintei tale icoane stand, te slavim, Fecioara plina dee har, si graim:

Bucura-Te, bucuria ingerilor;
Bucura-Te, cea careia arhanghelii i se inchina;
Bucura-Te, ceea ce heruvimi in vazduh esti intmpinata ;
Bucura-Te, cea careia lauda ii aduc serafimii;
Bucura-Te, podoaba stralucitoare a Bisericii ceresti si pamantesti;
Bucura-Te, ceea ce esti mai inalta decat toate puterile ceresti;
Bucura-Te, ceea ce esti cinstita de ostirile ceresti;
Bucura-Te, slava tuturor pamantenilor;
Bucura-Te, ceea ce mintile noatre cu icoana ta spre Cel Preainalt le ridici;
Bucura-Te, Calauzitoarea noastra spre Patria cereasca;
Bucura-Te, ceea ce cu lumina sufletului tau tot pamantul il imbratisezi;
Bucura-Te, ceea ce in fata Crucii Fiului Tau pe toti ne-ai infiat;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 10:

Dorind sa mantuiasca lumea de nebunie si de amagirea vrajmasului, Domnul Cel iubitor e oameni ne-a daruit minunata ta icoana, Nascatoare de Dumnezeu. In fata ei cei tulburati la minte se tamaduiesc, cei chinuiti de demoni se izbavesc, suferinzii mangaiere si bucurie dobandesc. Pentru aceasta slavind pe Dumnezeu, Cel ce astfel de milostiviri ne daruieste, sa-I cantam cantare de multumire: Aliluia!

Icosul 10:

Zid nebiruit si Acoperamant fii noua, Preacurata, impotriva navalirii vrajmasilor vazuti si nevazuti, ocrotindu-ne de orice boala si napasta. Pentru aceasta, cu credinta cazand la icoana ta “Sporirea mintii”, pentru haric ajutor si tamaduirea tuturor neputintelor trupesti si sufletesti, cu bucurie iti cantam asa:

Bucura-Te, Pazitoare noastra de caile pierzarii;
Bucura-Te, indrumatoarea credinciosilor spre tot lucrul cel adevarat;
Bucura-Te, izgonitoarea duhului bolii si al leneviei ;
Bucura-Te, dobandirea duhului intelepciuni si al puterii;
Bucura-Te, ceea ce pe vrajmasii cu puterea lui Dumnezeu ii rusinezi;
Bucura-Te, ceea ce destrami sfaturile necinstitorului;
Bucura-Te, ceea ce sanatate demonizatilor le daruiesti;
Bucura-Te, tamaduitoara cumplitelor neputinte;
Bucura-Te, izbavitoarea noastra de moarte duhovniceasca;
Bucura-Te, ceea ce cu lacrimile tale pacatele noastre le curatesti;
Bucura-Te, ceea ce cu bucurie duhovniceasca in chip minunat ne indestulezi;
Bucura-Te, ceea ce in veacul viitor vesnic bucurii ne harazesti;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 11:

Cantare de multumire iti aducem in fata preacinstitului tau chip, o, Preacurata, pentru negraita ta milostivire catre noi si ne rugam, Ceea ce esti plina de har: pazeste mintile si inimile noastre de invataturile stricatoare, de necredinta si de superstitii, apara tara Rusiei de toata neoranduiala iscata in patria noatra de potrivnicii credintei si invredniceste-ne cu inima curata sa-L slavim pe ziditorul nostru cantand-i cantarea: Aliluia!

Icosul 11:

Ca pe o faclie purtatoare de lumina vedem icoana ta, Maica a Domnului, cu stralucirea minunilor tale pamanul nostru luminandu-l, pe calea mantuirii indrumandu-ne si inimile noastra catre tine, Preacurata cu dragoste aprinzandu-le. Iar noi, cunoscand puterea harului tau, cu cantari de bucurie te proslavim asa:

Bucura-Te, ceea ce il intreci cu intelepciunea pe Solomon;
Bucura-Te, ceea ce ascunsele taine dumnezeiesti le descoperi credinciosilor;
Bucura-Te, ceea ce pe neintelepti preaintelepti ii arati;
Bucura-Te, fulger, ce luminezi sufletele;
Bucura-Te, ceea ce rusinezi intelepciunea desarta a veacului acestuia;
Bucura-Te, ceea ce in ceasul descumpanirii gandul cel bun in inima ni-l daruiesti;
Bucura-Te, descoperirea intelepciunii si bunatatii lui Dumnezeu;
Bucura-Te, frumusetea lumii de sus;
Bucura-Te, ceea ce minunata ta icoana ca pe un dar ceresc ne-ai descoperit;
Bucura-Te, izvorul bucuriei neincetate;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 12:

O, Preabuna, cere pentru noi harul dumnezeiesc de la fiul tau si Dumnezeu, intinde-ne o mana de ajutor, ca sa nu murim nepocaiti; cu iubirea ta incalzeste-ne, curateste mintile npoatre de gandurile pacatoase, limpezeste ochii inimii noastre ca sa vada calea mantuirii si invredniceste-ne ca si in viata aceasta si in Imparatia cereasca sa-i cantam Ziditorului si facatorului nostrui: Aliluia!

Icosul 12:

Cantand minunile tale prin icoana ta savarsite , pe tine te laudam, Craiasa, te slavim , ceea ce cu adevarat esti mai cinstita decat heruvimii si mai slavita, fara de asemanare decat serafimii. Cauta din cer catre cei ce stau in fata sfintei tale icoane si harul tau trimite-ne noua, izbaveste de tot necazul si ispitele vrajmasilor pe cei ce te canta pe tine ca pe Aparatoare, si Ocrotitoarea noastra, asa:

Bucura-Te, ceea ce cu rugaciunile tale intreaga lume o mantuiesti;
Bucura-Te, mangaierea amarnicului veac de acum;
Bucura-Te, Maica Luminii, cea ce cu lumina curatiei tale pe toti ii luminezi;
Bucura-Te, ceea ce ne descoperi tainele voii lui Dumnezeu;
Bucura-Te, ceea ce pamantul Rusiei ca mostenire ti l-ai ales;
Bucura-Te, ceea ce cu icoanele tale facatoare de minuni pamantul Rusiei ai binecuvantat;
Bucura-Te, ceea ce in chip minunat prin icoana ta in chip nevazut ne acoperi

Bucura-Te, ceea ce bucurie harica versi in inimile iubitorilor de Dumnezeu;

Bucura-Te, ceea ce usile milostivirii dumnezeiesti cu mijlocirea ta le deschizi.
Bucura-Te, ceea ce darurile Sfantului Duh ne ajuti a le dobandi;
Bucura-Te, una curata si binecuvantata intre femei;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)

Maica Atotlaudata a Luminii Peste-tot-fiitoare si a Parintelui Intelepciunii, Tu esti lumina mahnitilor, sporirea mintii si bucuria inimilor noastre; auzi-ne pe noi si primeste rugaciunea noastra, a pacatosilor, intelepteste-ne pe noi, neinteleptii si povatuieste-ne sa cantam si sa ne rugam in fata icoanei Tale, “Sporirea mintii” numita. Nu inceta a Te ruga pentru noi, nevrednicii robii Tai, cei ce Te slavim si Fiului Tau si Dumnezeu Ii cantam: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Condacul 1:

Celei alese dintre toate neamurile, Maicii lui Dumnezeu, Imparatesei cerului si a pamantului, celei ce intregii lumi vindecarea duhovniceasca ii daruieste, cantare de multumire ii aducem pentru comoara dumnezeiasca ce ne-a daruit-o, facatoarea de minuni a ei icoana, numita “Sporirea mintii”, cu care ingraditi fiind, cu luminoasa bucurie slavim si cu dragoste glasuim: Bucura-te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

si Icosul 1:

Ingerul vestitor in cetatea Nazaret a fost trimis catre Preacurata Prunca Maria, ca sa-i graiasca: Bucura-Te! Iar Preacurata, auzind a arhanghelului buna vestire, in smerenia inimii ei, asa i-a raspuns: Iata roaba Domnului, fie mie dupa cuvantul tau. Atunci Dumnezeu-Cuvantul in pantecele ei S-a intrupat. Iar noi, pacatosii, pe Maica lui Hristos Dumnezeul nostru cu evlavie cinstind-o, asa cum ingerul ne-a invatat, cu smerenie sa-i cantam Celei pline de har:

Bucura-Te, ceea ce esti binecuvantata intre femei;
Bucura-Te, ceea ce de la Domnul har ai aflat;
Bucura-Te, cea adumbrita de puterea Celui Preainalt ;
Bucura-Te, ceea ce de Duhul Sfant ai fost sfintita;
Bucura-Te, roaba credincioasa a Domnului;
Bucura-Te, Prunca de Dumnezeu aleasa;
Bucura-Te, ceea ce pe Mantuitorul lumii ai nascut;
Bucura-Te, Maica Luminii, ceea ce pe toti ii luminezi;
Bucura-Te, ceea ce intreci mintea celor intelepti;
Bucura-Te, ceea ce rosturile credinciosilor le deslusesti;
Bucura-Te, Imparateasa cerului si a pamantului;
Bucura-Te, ca pe tine te fericesc toate neamurile;
Bucura-Te, Craiasa preamilostiva, ceea ce minte si intelepciune credinciosilor tai le daruiesti!

Dupa aceea zicem aceasta rugaciune:

Rugaciune

Preacurata Nascatoare de Dumnezeu, casa pe care Intelepciunea lui Dumnezeu Siesi Si-a zidit-o, datatoarea darurilor duhovnicesti, ceea ce de la cele lumesti la cele dinainte de lume mintea noastra o inalti si pe toti la cunostiinta intelepciunii ii ridici! Primeste aceasta cantare de rugaciune de la noi, nevrednicii robii Tai, care cu credinta si cu smerenie ne inchinam in fata Preacinstitei Tale icoane! Indupleca-L pe Fiul Tau si Dumnezeul nostru sa le de-a mai marilor nostri intelepciune si putere, judecatorilor dreptate si necautare la fata omului, pastorilor intelepciune duhovniceasca, ravna si buna paza a sufletelor noastre, invatatorilor smerita intelepciune, fiilor ascultare si noua tuturor Duhul chibzuintei si al evlaviei, duhul smereniei si al blandetii, duhul curatiei si al adevarului. Si acum, maica prealaudata, da-ne buna sporire a mintii, pe cei aflati in vrajba si in dezbinare impaca-i, uneste-i si pune intre ei o legatura de iubire nedespartita, pe cei rataciti din nesocotinta intoarce-i spre lumina adevarului lui Hristos, povatuieste-i frica de Dumnezeu, infranarea si harnicia, da-le cuvantul intelepciunii si cunostiinte folositoare de suflet celor ce le cer, lumineaza-ne cu bucuria cea nepieritoare, Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita decat Serafimii. Iar noi, vazand faptele minunate si preachibzuita intelepciune a lui Dumnezeu in lume si in viata noastra, sa ne instrainam de desertaciunea pamanteasca si de prisositoarele griji lumesti si sa ne ridicam mintile si inimile noastre spre cer, pentru ca, prin ocrotirea si ajutorul Tau, lauda, multumire si inchinare pentru toate sa-i aducem Intreit Slavitului Dumnezeu si Ziditorul tuturor, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!

marți, 16 iunie 2009

Tropare in luna iunie

Troparul Pogorarii Sfantului Duh
Binecuvantat esti, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce preaintelepti pe pescari ai aratat, trimitandu-le lor Duhul Sfant, si printr-insii lumea ai vanat, Iubitorule de oameni, marire Tie.




Troparul Tuturor Sfintilor

Cu sangele Mucenicilor Tai, celor din toata lumea, ca si cu porfira si vison Biserica Ta fiind impodobita, printr-insii striga catre Tine, Hristoase Dumnezeule: poporului Tau trimite-i indurarile Tale, pace obstii Tale daruieste si sufletelor noastre mare mila.

Troparul Sfintilor Romani
Cuvantul dumnezeiesc pe pamantul romanesc au odraslit iar Biserica strabuna cu Sfinti au impodobit, vrednici luptatori s-au aratat Mucenicii si Marturisitorii care pentru Hristos viata si-au jertfit iar Cuviosii si Pustnicii intru nevointe urmand calea Domnului chipuri ingeresti au dobandit, Arhiereii si Preotii neincetat vestind Cuvantul Evangheliei au marturisit, iar binecredinciosii Voievozi Biserici au inaltat si cu dreptslavitorii crestini cu ravna si jertfelnicie credinta ortodoxa si tara au aparat, toate cetele Sfintilor impreuna rugati pe milostivul Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre.




Troparul Sf. Ioan Botezatorul
http://www.youtube.com/watch?v=rOTsh06vQWM
“Pomenirea dreptului cu laude, iar tie destul iti este marturia Domnului, Inaintemergatorule, ca te-ai aratat cu adevarat si decat proorocii mai cinstit, ca si a boteza in repejuni pe Cel propovaduit te-ai invrednicit. Drept aceea, pentru adevar nevoindu-te, bucurandu-te, bine ai vestit si celor din iad pe Dumnezeu Cel ce S-a aratat in trup, pe Cel ce a ridicat pacatul lumii si ne-a daruit noua mare mila.”

Troparul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Cei ce sunteţi între apostoli mai întâi pe scaun şezători şi lumii învăţători, Stăpânului tuturor rugaţi-vă, pace lumii să dăruiască şi sufletelor noastre mare milă.


luni, 15 iunie 2009

Tropare ale Sfintilor

Siluan Athonitul
http://www.youtube.com/v/Mb5bE1K9fm4&

Sf. Nectarie de Eghina
http://www.youtube.com/v/jkrRaFnAEAU&


Sf. Ioan Rusul
Cel ce te-a chemat pe tine de pe pamant la lumea cea cereasca tine si dupa moarte, neschimbat, trupul tau, Sfinte. Caci tu in Asia ai fost dus prizonier si acolo te-ai unit cu Hristos, Ioane. Deci pe Acela roaga-L sa mantuiasca sufletele noastre.
http://www.youtube.com/v/wCuoFPLTpDk&hl=fr&fs=1&

Sf. Vasile cel Mare
http://www.youtube.com/v/G0JKyv-6jFo&

Sf. Mare Mucenic Gheorghe
http://www.youtube.com/v/w3p6aD9y1As&

Sfintii Trei Ierarhi
http://www.youtube.com/v/Gxf4GUv92po&hl=fr&


Sf-ii Imp. Constantin si Elena
Chipul Crucii Tale pe cer vazându-l şi ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împăraţi Apostolul Tău, Doamne, împarateasca cetate în mâinile Tale o a pus, pe care păzeşte-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, unule iubitorule de oameni.
http://www.youtube.com/v/psKmEbYENSQ&hl=fr&fs=1&

Sf. Ap. Andrei
http://www.youtube.com/v/8RNkmScwBVk&

Sf-ii Ap. Petru si Pavel
http://www.youtube.com/v/UJccBN1k3RE&hl=fr&fs=1&

***********************************************************************************************
Sf.-ii Arhangheli

vineri, 12 iunie 2009

Ascultarea fata de duhovnic

...cu parintele Amfilohie Branza




Mitropolitul catolic Ioan Robu predica de la amvonul Catedralei Patriarhale. Cuvinte ale Parintilor Duhovnic despre ecumenism







CATEVA COMENTARII DE PE SITE:

1.Filmarea are 26:38 minute. Predica “mitropolitului” catolic incepe la minutul 14:05 si tine pana la minutul 21:10.

Apoi vorbeste “patriarhul ortodox” Daniel. Incepe cu cuvintele:

“Hristos a inviat!
Multumim inalt prea-sfintitului arhiepiscop si mitropolit Ioan Robu pentru aceste cuvinte deosebit de calde. Ii spuneam acum ca se vede ca l-ati cunoscut personal pe Preafericitul parinte patriarh Teoctist, ati lucrat impreuna, ati marturisit impreuna Evanghelia lui Hristos in timpuri grele si mai ales ati organizat impreuna vizita papei la Bucuresti.
Deci este un cuvant de suflet pe care l-ati rostit si aceasta ne arata ca intr-adevar, atunci cand cuvintele noastre vin imediat dupa rugaciune ele sunt pline de prezenta Duhului Sfant, care este prezent in oamenii aflati in stare de rugaciune….”

Filmul este de-a dreptul SOCANT!

Ecumenismul este efectiv DEZGUSTATOR!

Pasul 2 este evident co-liturghisirea cu ereticii… Si asta evident in numele “pacii, intelegerii si a unui viitor luminos…” (sau mai bine zis “ILLUMINOS”…)


2.Canonul 45 al Sfintilor Apostoli ~ “Episcopul, presbiterul sau diaconul, daca numai s-ar ruga impreuna cu ereticii, sa se afuriseasca, iar daca le-a permis acestora sa savirseasca ceva ca si clerici (sa savirseasca cele sfinte), sa se cateriseasca.”

Canonul 46 al Sfintilor Apostoli ~ “Episcopul sau presbiterul care primesc botezul sau jertfa ereticilor, poruncim sa se cateriseasca. Caci ce intelegere poate sa fie intre Hristos si Veliar? Sau ce parte are credinciosul cu necredinciosul?”

Canonul 64 al Sfintilor Apostoli
~ “Daca vreun cleric sau laic intra in sinagoga iudeilor sau a ereticilor ca sa se roage, sa se cateriseasca si sa se afuriseasca.”

Canonul 6 al Sinodului V local de la Laodiceea (343) ~ “Nu este ingaduit ereticilor a intra in casa lui Dumnezeu daca staruie in eres.”

Canonul 32 al Sinodului V local de la Laodiceea ~ “Nu se cuvine a primi binecuvintarile ereticilor, care sunt mai mult absurditati decit binecuvintari.”

Canonul 15 al Sinodului al Noualea din Constantinopol (861)
“Cei ce propovaduiesc public eresul sau il invata in Biserici, sa fie indepartati de comuniunea cu credinciosii si afurisiti, ca unii ce fac schisma si sfarima unitatea Bisericii.”

Sa luam aminte……!

Duhovnici romani despre ecumenism



*

Biserica Ortodoxă în faţa APOSTAZIEI - părintele Gheorghe Aniţulesei



*

Parintele Amfilohie Branza despre ecumenism



*

Parintele Ioanichie Balan despre ortodoxie



*

Si Parintele Teofil....



Pr. Teofil Paraianu despre antiecumenisti

Asculta mai multe audio Diverse


***

UN PUNCT DE VEDERE IN CEEA CE PRIVESTE ECUMENISMUL


Prin canoanele date de Sfintii Parinti, s-a vrut scoaterea raului, pacatului cu radacina cu tot. Timpurile actuale face ca unii sa fie mai putin ravnitori si sa accepte, poate, mai degraba, taierea raului de la radacina. Exista astfel clar pericolul ca din aceasta radacina sa creasca mai tarziu o alta vita, salbatica si neroditoare. Ce vom face dar?

Vedem acuma ca sunt doua curente in biserica ortodoxa. Unii care spun ca "ecumenismul este erezia ereziilor" si ca trebuie "scos din radacina" si altii care spun ca nu e chiar asa de rau sa te rogi impreuna cu catolicii, de exemplu. De ce parte trebuie sa se situeze crestinul ortodox care se ingrijeste de mantuirea sa?

Eu as porni de la faptul ca duh este cuvantul, si ca ceea ce cuvantam marturiseste ce duh se afla in noi. Asadar rugandu-ne impreuna cu cineva presupune marturisirea aceluias duh. Cand mergem la Sfanta Liturghie ne impartasim cu totii din acelasi duh, caci exista nu numai o impartasire sub chipul Tainei Sfintei Impartasaniei, ci si o impartasire in Duh. Spunea un parinte ca "Hristos circula duhovniceste in noi".

Mai stim ca Liturghia, poate fi impartita in doua parti: Liturghia Catehumenilor, urmata de Liturghia Credinciosilor, in care catehumenii sunt chemati sa iasa ("Cati sunteti chemati iesiti") si sa nu mai asiste in continuare la cea de-a doua parte a Liturghiei, de care au parte doar cei botezati. Asadar doar acestia din urma participau la rugaciunile randuite pentru "Liturghia Credinciosilor" dintre care as aminti "Crezul" si "Tatal Nostru". Este logic ca cei de aceisasi credinta sa marturiseasca acelas crez, dar oare de ce rugaciunea "Tatal nostru" a fost randuita in aceasta parte, a Liturghiei Credinciosilor, si nu s-a pus in partea in care si catehumenii erau prezenti? Oare nu este acelas Tata, al nostru, al tuturor, care face sa rasara soarele peste cei buni si peste cei rai? Ei bine, raspunsul ar putea fi ca "Tatal nostru" este si Dumnezeul nostru ori, numai marturisind Acelasi Dumnezeu avem si Acelasi Tata. Deci cei care nu sunt de aceiasi marturisire cu noi nu pot avea Acelasi Tata.

Mergand mai departe noi trebuie sa marturisim nu numai pe Tatal, ci si pe Fiul, si pe Sfantul Duh, Treimea cea de o fiinta si nedespartita. Oare marturisim acelasi Cuvant? Oare este Acelasi Duh Sfant care "sufla" in toate Bisericile? Si daca toti striga "Doamne, Doamne" oare pe acelasi dumnezeu il striga? In Psalmul 95, 5 se spune "toţi dumnezeii neamurilor sunt idoli; iar Domnul cerurile a făcut". Asadar n-ar fi mai bine sa stam cu bagare de seama? Ne rugam, dar ce ne rugam? Ne rugam, dar cum ne rugam? Ne rugam, dar cui ne rugam?

Cum problema cu "Taltal nostru" m-a framantat, m-am gandit sa il intreb pe duhovnicul meu daca avem cu totii Acelas Tata. Din pacate n-am reusit sa retin toata explicatia care a fost pe de-a dreptul plina de har, dar am inteles inca ceva, si anume ca venirea Duhului Sfant nu este conditonata de botez, si deci nu putem vorbi de venirea Duhului Sfant in exclusivitate la ortodocsi, de exemplu.

Aceasta o vedem din Evanghelie, 

din Faptele Sfintilor Apostoli, Cap. 10:

1. Iar în Cezareea era un bărbat cu numele Corneliu, sutaş, din cohorta ce se chema Italica,
2. Cucernic şi temător de Dumnezeu, cu toată casa lui şi care făcea multe milostenii poporului şi se ruga lui Dumnezeu totdeauna.
3. Şi a văzut în vedenie, lămurit, cam pe la ceasul al nouălea din zi, un înger al lui Dumnezeu, intrând la el şi zicându-i: Corneliu!
4. Iar Corneliu, căutând spre el şi înfricoşându-se, a zis: Ce este, Doamne? Şi îngerul i-a zis: Rugăciunile tale şi milosteniile tale s-au suit, spre pomenire, înaintea lui Dumnezeu.
5. Şi acum, trimite bărbaţi la Iope şi cheamă să vină un oarecare Simon, care se numeşte şi Petru.
6. El este găzduit la un om oarecare Simon, tăbăcar, a cărui casă este lângă mare. Acesta îţi va spune ce să faci.
7. Şi după ce s-a dus îngerul care vorbea cu el, Corneliu a chemat două din slugile sale de casă şi pe un ostaş cucernic din cei ce îi erau mai apropiaţi.
8. Şi după ce le-a istorisit toate, i-a trimis la Iope.
9. Iar a doua zi, pe când ei mergeau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s-a suit pe acoperiş, să se roage pe la ceasul al şaselea.
10. Şi i s-a făcut foame şi voia să mănânce, dar, pe când ei îi pregăteau să mănânce, a căzut în extaz.
11. Şi a văzut cerul deschis şi coborându-se ceva ca o faţă mare de pânză, legată în patru colţuri, lăsându-se pe pământ.
12. În ea erau toate dobitoacele cu patru picioare şi târâtoarele pământului şi păsările cerului.
13. Şi glas a fost către el: Sculându-te, Petre, junghie şi mănâncă.
14. Iar Petru a zis: Nicidecum, Doamne, căci niciodată n-am mâncat nimic spurcat şi necurat.
15. Şi iarăşi, a doua oară, a fost glas către el: Cele ce Dumnezeu a curăţit, tu să nu le numeşti spurcate.
16. Şi aceasta s-a făcut de trei ori şi îndată acel ceva s-a ridicat la cer.
17. Pe când Petru nu se dumirea întru sine ce ar putea să fie vedenia pe care o văzuse, iată bărbaţii cei trimişi de Corneliu, întrebând de casa lui Simon, s-au oprit la poartă,
18. Şi, strigând, întrebau dacă Simon, numit Petru, este găzduit acolo.
19. Şi tot gândindu-se Petru la vedenie, Duhul i-a zis: Iată, trei bărbaţi te caută;
20. Ci sculându-te, coboară-te şi mergi împreună cu ei, de nimic îndoindu-te, fiindcă Eu i-am trimis.
21. Şi Petru, coborându-se la bărbaţii trimişi la el de Corneliu, le-a zis: Iată, eu sunt acela pe care îl căutaţi. Care este pricina pentru care aţi venit?
22. Iar ei au zis: Corneliu sutaşul, om drept şi temător de Dumnezeu şi mărturisit de tot neamul iudeilor, a fost înştiinţat de către un sfânt înger să trimită să te cheme acasă la el, ca să audă cuvinte de la tine.
23. Deci, chemându-i înăuntru, i-a găzduit. Iar a doua zi, sculându-se, a plecat împreună cu ei; iar câţiva din fraţii cei din Iope l-au însoţit.
24. Şi în ziua următoare au intrat în Cezareea. Iar Corneliu îi aştepta şi chemase acasă la el rudeniile sale şi prietenii cei mai de aproape.
25. Şi când a fost să intre Petru, Corneliu, întâmpinându-l, i s-a închinat, căzând la picioarele lui.
26. Iar Petru l-a ridicat, zicându-i: Scoală-te. Şi eu sunt om.
27. Şi, vorbind cu el, a intrat şi a găsit pe mulţi adunaţi.
28. Şi a zis către ei: Voi ştiţi că nu se cuvine unui bărbat iudeu să se unească sau să se apropie de cel de alt neam, dar mie Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc pe nici un om spurcat sau necurat.
29. De aceea, chemat fiind să vin, am venit fără împotrivire. Deci vă întreb: Pentru care cuvânt aţi trimis după mine?
30. Corneliu a zis: Acum patru zile eram postind până la ceasul acesta şi mă rugam în casa mea, în ceasul al nouălea, şi iată un bărbat în haină strălucitoare a stat în faţa mea.
31. Şi el a zis: Corneliu, a fost ascultată rugăciunea ta şi milosteniile tale au fost pomenite înaintea lui Dumnezeu.
32. Trimite, deci, la Iope şi cheamă pe Simon, cel ce se numeşte Petru; el este găzduit în casa lui Simon, tăbăcarul, lângă mare.
33. Deci îndată am trimis la tine; şi tu ai făcut bine că ai venit. Şi acum noi toţi suntem de faţă înaintea lui Dumnezeu, ca să ascultăm toate cele poruncite ţie de Domnul.
34. Iar Petru, deschizându-şi gura, a zis: Cu adevărat înţeleg că Dumnezeu nu este părtinitor.
35. Ci, în orice neam, cel ce se teme de El şi face dreptate este primit de El.
36. Şi El a trimis fiilor lui Israel cuvântul, binevestind pacea prin Iisus Hristos: Acesta este Domn peste toate.
37. Voi ştiţi cuvântul care a fost în toată Iudeea, începând din Galileea, după botezul pe care l-a propovăduit Ioan.
38. (Adică despre) Iisus din Nazaret, cum a uns Dumnezeu cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Acesta care a umblat făcând bine şi vindecând pe toţi cei asupriţi de diavolul, pentru că Dumnezeu era cu El.
39. Şi noi suntem martori pentru toate cele ce a făcut El în ţara iudeilor şi în Ierusalim; pe Acesta L-au omorât, spânzurându-L pe lemn.
40. Dar Dumnezeu L-a înviat a treia zi şi I-a dat să Se arate,
41. Nu la tot poporul, ci nouă martorilor, dinainte rânduiţi de Dumnezeu, care am mâncat şi am băut cu El, după învierea Lui din morţi.
42. Şi ne-a poruncit să propovăduim poporului şi să mărturisim că El este Cel rânduit de Dumnezeu să fie judecător al celor vii şi al celor morţi.
43. Despre Acesta mărturisesc toţi proorocii, că tot cel ce crede în El va primi iertarea păcatelor, prin numele Lui.
44. Încă pe când Petru vorbea aceste cuvinte, Duhul Sfânt a căzut peste toţi cei care ascultau cuvântul.
45. Iar credincioşii tăiaţi împrejur, care veniseră cu Petru, au rămas uimiţi pentru că darul Duhului Sfânt s-a revărsat şi peste neamuri.
46. Căci îi auzeau pe ei vorbind în limbi şi slăvind pe Dumnezeu. Atunci a răspuns Petru:
47. Poate, oare, cineva să oprească apa, ca să nu fie botezaţi aceştia care au primit Duhul Sfânt ca şi noi?
48. Şi a poruncit ca aceştia să fie botezaţi în numele lui Iisus Hristos. Atunci l-au rugat pe Petru să rămână la ei câteva zile.

Cap. 11 din Faptele Sfintilor Apostoli

15. Şi când am început eu să vorbesc, Duhul Sfânt a căzut peste ei, ca şi peste noi la început.
16. Şi mi-am adus aminte de cuvântul Domnului, când zicea: Ioan a botezat cu apă; voi însă vă veţi boteza cu Duh Sfânt.
17. Deci, dacă Dumnezeu a dat lor acelaşi dar ca şi nouă, acelora care au crezut în Domnul Iisus Hristos, cine eram eu ca să-L pot opri pe Dumnezeu?
18. Auzind acestea, au tăcut şi au slăvit pe Dumnezeu, zicând: Aşadar şi păgânilor le-a dat Dumnezeu pocăinţa spre viaţă; Şi Dumnezeu, Cel ce cunoaşte inimile, le-a mărturisit, dându-le Duhul Sfânt, ca şi nouă.



Faptele Sfintilor Apostoli, Cap. 15


9. Şi nimic n-a deosebit între noi şi ei, curăţind inimile lor prin credinţă.
10. Acum deci, de ce ispitiţi pe Dumnezeu şi vreţi să puneţi pe grumazul ucenicilor un jug pe care nici părinţii noştri, nici noi n-am putut să-l purtăm?
11. Ci prin harul Domnului nostru Iisus Hristos, credem că ne vom mântui în acelaşi chip ca şi aceia.

Venirea Duhului Sfant de aceasta data, peste sutasul Corneliu si nu numai, este diferita de venirea Sfantului Duh la Cincizecime, unde venirea s-a facut cu putere. Voi reda mai jos cateva extrase din Evanghelie:

Faptele Sfintilor Apostoli, Cap. 2

1. Şi când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc.
2. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei.
3. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei.
4. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi.
6. Şi iscându-se vuietul acela, s-a adunat mulţimea şi s-a tulburat, căci fiecare îi auzea pe ei vorbind în limba sa.
38. Iar Petru a zis către ei: Pocăiţi-vă şi să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, şi veţi primi darul Duhului Sfânt.
39. Căci vouă este dată făgăduinţa şi copiilor voştri şi tuturor celor de departe, pe oricâţi îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.
41. Deci cei ce au primit cuvântul lui s-au botezat şi în ziua aceea s-au adăugat ca la trei mii de suflete.
42. Şi stăruiau în învăţătura apostolilor şi în împărtăşire, în frângerea pâinii şi în rugăciuni.
43. Şi tot sufletul era cuprins de teamă, căci multe minuni şi semne se făceau în Ierusalim prin apostoli, şi mare frică îi stăpânea pe toţi.
44. Iar toţi cei ce credeau erau laolaltă şi aveau toate de obşte.
45. Şi îşi vindeau bunurile şi averile şi le împărţeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare.
46. Şi în fiecare zi, stăruiau într-un cuget în templu şi, frângând pâinea în casă, luau împreună hrana întru bucurie şi întru curăţia inimii.
47. Lăudând pe Dumnezeu şi având har la tot poporul. Iar Domnul adăuga zilnic Bisericii pe cei ce se mântuiau.
Din Cartea Intelepciunii lui Solomon vedem ca:
5. Duhul cel Sfânt, povăţuitorul oamenilor, fuge de vicleşug, Se depărtează de minţile fără de pricepere şi Se dă în lături când se apropie fărădelegea; (Cap. 1)
si ca:
17. Cine a cunoscut voinţa Ta, dacă Tu nu i-ai dat înţelepciune şi dacă nu i-ai trimis de sus Duhul Tău cel Sfânt? (Cap. 8)

De unde reiese ca, chiar si cei botezati daca lucreaza faradelegea nu sunt pe calea mantuirii.