Se afișează postările cu eticheta Pr. Ciprian Gradinaru. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Pr. Ciprian Gradinaru. Afișați toate postările

miercuri, 23 septembrie 2020

Părintele Ciprian Grădinaru despre realitatea lumii în care trăim şi realitatea lui Dumnezeu, Ortodoxia inimii calde şi Ortodoxia raţională

Părintele Ciprian Grădinaru de la Biserica „Toți Sfinții” din Huldenberg

Vremea adevărului

Din când în când, în istoria omenirii se produc niște cutremure, așa cum este și ceea ce se întâmplă în aceste zile datorită fenomenului „Covid”. Sunt îngăduite de Dumnezeu, lucrând ca niște oglinzi teribile, imense, ce reflectă starea reală a omenirii. Înţelegem cine suntem şi vedem care este starea noastră lăuntrică adevărată doar în perioade de încercare. Iar lunile acestea din urmă, de când a apărut fenomenul „Covid”, au fost un prilej pentru multe radiografii duhovniceşti. Dacă încă nu am găsit oglinzile potrivite în care să ne vedem inimile, vă propun ca în mărturiile următoare şi în răspunsurile părintelui Ciprian Grădinaru să aflăm câteva astfel de instrumente de evaluare. (V.G.)

vineri, 5 octombrie 2018

Părintele Ciprian Grădinaru din Belgia: "acest referendum ne întreabă, de fapt, dacă vrem să scrie în Constituţie că Dumnezeu a făcut bine lucrurile". Pr. Savatie Baștovoi: "acolo unde nu există adevărul ca temei al vieții, tot ce pare aberant și monstruos, devine posibil" și până la urmă "ne trezim că lupta e contra lui Hristos, contra părinților și a fraților noștri"


Pr. Ciprian Grădinaru:
S-a scris frumos şi demonic de urât, spre limpezirea minţilor sau spre şi mai mare tulburare şi învrăjbire a neamului. Fiecare a vorbit sau a spus, după cum scrie într-o Carte, din cele ale inimii lui, şi şi-a expus în mod public din echilibrul, bunele intenţii sau din patimile, frustrările spumegânde şi urâciunile lăuntrice.

Pr. Savatie Bastovoi:
Și mi-am amintit că diavolul apără pădurile, aurul și copiii abandonați, diavolul apără țara de corupție, de emigrare și de sărăcie, diavolul îi învață pe toți iubirea, acea iubire necondiționată, diavolul tâlcuiește cuvintele lui Hristos, diavolul ne învață să nu judecăm, diavolul zice ca suntem egali, diavolul ne vrea salvați, eliberați, uniți în luptă, până în ceasul în care ne trezim că lupta e contra lui Hristos, contra părinților și a fraților noștri.

Și atunci diavolul ne învrăjbește, ne întărită, ne dezbină, lăsându-ne cu sufletele amărâte de tot ce a părut cândva prietenie, iubire, luptă dreaptă.

miercuri, 15 februarie 2017

Părintele Ciprian Grădinaru: "la temelia vieţii în parohie stă conştiinţa de familie"


Citeam într-o carte a Părintelui Sofronie (Saharov) că, la un moment dat, Sfântului Siluan i-a scris o rusoaică stabilită în Franţa. Îi cerea să se roage pentru ea, să nu fie nevoită să lucreze în vreun oraş unde să nu poată să ajungă la biserică. Îi mărturisea Sfântului Siluan că nu ştia ce e iadul, căci nu citise prea multe, dar şi-l închipuia ca pe viaţa modernă: plin de confort, doar că fără rugăciuni şi Biserică. Citind acestea, m-am gândit că şi compatrioţii noştri din Occident trăiesc în iadul necredinţei celor din jur. Şi atunci mi-am amintit de povestea pe care acelaşi Părinte Sofronie o spunea adesea, a omului care, după moarte, ajuns în iad, a început să-şi construiască o biserică. La început, diavolilor nu le-a venit să creadă; apoi, convingându-se că omul era chiar serios şi voia să-şi împlinească ideea, au făcut consiliu şi l-au aruncat afară din iad, expediindu-l în Rai.

Aceste lucruri mi-au venit în minte atunci când gândurile mi s-au îndreptat către prietenii noştri din Belgia care au ctitorit acum şase ani o mănăstire, iar acum trebuie să facă iar planuri ca să construiască o nouă biserică: chiar îşi doresc Raiul! Aşa se face că l-am sunat iar pe Părintele Ciprian Grădinaru, şi am început să „analizăm” împreună planurile lor…

– Aşa e. Mi-e drag să vorbesc despre parohie pentru că, aş putea spune, mi-e dragă Biserica lui Hristos. Şi am înţeles că realitatea fundamentală a Bisericii este reprezentată de parohia (sau obştea monahală, dacă e vorba de monahi) din care fac parte, de „biserica locală”, cum i se spune – adică acea comunitate de creştini care ne adunăm într-un anume loc Duminică de Duminică, Liturghie de Liturghie, ca să ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele Domnului, unindu-ne cu El, devenind noi înşine Trupul Lui. Nu pot trăi Biserica în abstract, ci doar fiind bine integrat în parohia mea, asumând-o, înţelegând importanţa acestei apartenenţe. Când fac cu adevărat parte dintr-o anume parohie, fac cu adevărat parte din Biserica Ortodoxă. Parohia mea reprezintă expresia esenţială a Bisericii, şi e identică cu toate celelalte Biserici locale, datorită faptului că parohia-obştea mea mărturiseşte credinţa episcopului meu, iar episcopul meu se găseşte în comuniune de credinţă cu ceilalţi episcopi ai celorlalte Biserici locale. Pentru asta, e foarte important ca parohia din care fac parte să fie autentică.

marți, 22 aprilie 2014

Reportaj "Oamenii sunt lumina". Cum putem deveni ctitori ai unei manastiri ortodoxe romane din coasta Bruxelles-ului



 Spicuiri din reportajul facut la Vedrin - Namur (Belgia):


Maica Mariami: 
N-am avut educatie religioasa. Deci am fost un om care a avut pasiuni omenesti si idealuri omenesti, dar Dumnezeu lucreaza cu fiecare si, la un moment dat, intalnesti oameni, traiesti anumite evenimente care-ti pot schimba cursul vietii.

Mi-am dat seama ca, de fapt, tot ceea ce urmarisem eu in viata nu era scopul primordial, deci nu era ceva care sa ma duca in vesnicie.

Reporter: 
Manastirea "Acoperamantul Maicii Domnului" a fost cumparata de la greco-catolici in 2010. Au dat doar un avans. Mai sunt insa multi bani pentru achitarea datoriei, asa ca maicile vand ce pot pentru a face rost de bani.

Biserica e construita de catolici in stil rusesc, simpla, fara podoabe. In manastire sunt sase maicute venite din Romania. Trebaluiesc si se roaga.

Seara, la lumina lumanarilor am intalnit un preot cu voce calda si privire blanda, Parintele Ciprian - un fost ateu care cauta cai pentru a afla rostul nostru pe pamant. O intalnire cu un ucenic de-a lui Petre Tutea i-a schimbat viata.

Parintele Ciprian Gradinaru:
Am inceput sa vorbesc cu Dumnezeu: "Doamne, nu cred ca existi, dar, daca existit da un semn vietii mele..." Si asa mai departe. Si, incet-incet a inceput sa se inchege Dumnezeu in inima mea. Si acuma cred ca e singura cale. Cand cineva vine si imi spune ca are probleme de credinta, nu-i zic sa faca metanii, sa citeasca acatiste, ci: "mai frate, ia-ti un scaun - inteleg, in fata cuiva nu poti sa stai in genunchi -, dar macar sa tratezi, de la egal la egal, asa. Ia-ti un scaun, in fata icoanei si vorbeste. Vorbeste! Si incepe cu asta: Doamne, nu cred, dar daca ai fii... uite, mi-e greu cu aia si cu cealata, si as vrea si...". Foarte multi oameni si-au schimbat viata incepand cu asta, si marturisesc si ei cu bucurie lucrul asta, ca de 15 ani, de 20 de ani, merg la biserica si au citit sute de acatiste - nu am nimic, nu sunt impotriva -, dar relatia lor s-a schimbat de cand au inceput sa vorbeasca cu Dumnezeu personal. Ca d-aia a luat Fiul lui Dumnezeu, Hristos, trup, ca sa ne putem permite luxul asta - sa zic asa - ca sa nu mai vorbim in abstract.

Reporter:
Parintele Ciprian este cel care a descoperit acest loc si s-a zbatut pentru transformarea lui in manastire ortodoxa. Maicile care au ridicat acesta manastire au murit, iar catolicii au scos-o la vanzare.

Parintele Ciprian Gradinaru:
A fost o minune de la Dumnezeu. Initial manastirea fusese vanduta unui promotor imobiliar, si, slava Domnului!, s-au opus vecinii.

Deviza PRO TV cu "gandeste liber", eu as pune-o inainte la biserica, doar ca in cheie bisericeasca: liber din perspectiva traditionala, liber din perspectiva lui Dumnezeu. Un om care-i liber e un om care decide liber. Cine conduce lumea n-are nevoie de astfel de oameni. E clar ca se pune o presiune teribila asupra modificarii, alterarii, constiintei libere. Pentru ca in functie de conceptia ta de viata, viziunea ta existentiala, alegi. In functie de alegerea de azi, decurge ziua de maine. Si asa mai departe.

Reporter:
A fost inginer si ofiter in armata. A studiat teologia. La un moment dat, si-a dat demisia din armata, si-a luat sotia si a plecat in Belgia. 

Pentru ca se considera nevrednic de preotie, s-a angajat la o firma de cablu. Asta face si acum. L-am gasit cocotat pe un stalp unde mesterea ceva la un panou.

Parintele Ciprian Gradinaru: 
Zice Hristos ca vor sti oamenii ca sunteti ucenicii mei daca va veti iubi unii pe altii. Marea noastra problema este ca daca noi declaram ca suntem crestini, oamenii nu prea isi dau seama de lucrul acesta. Trebuie sa facem asa o stare, adica asa trebuie sa ne traim legatura intre noi, asa in fel sa ne inchegam, incat sa simta dragostea, sa pluteasca dragostea in aer, si atunci, aceasta sa fie cea mai buna propovaduire.

Reporter:
In 2008, Mitropolitul Occidentului [IPS Iosif, al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale] l-a facut preot, cu viziunea sa despre ce inseamna adevarata credinta si cum sa-L gasesti pe Dumnezeu. A reusit sa-i adune pe romani in jurul sau. 

Marturii ale unor credinciosi din Bruxelles:
- Ne-am descoperit credinta in exil, pentru ca acolo fiind iti pierzi radacinile...

- ...Cand esti atat de departe -mai ales cum spuneau parintii nostri: sunteti la capatul pamantului - si te simti atat de singur si de stingher. Noi nu am plecat de bine, ci am plecat pentru ca nu mai puteam sa ne facem un rost.

- Tot ce ne ofera Belgia material e trecator, dar Dumnezeu ne-a dat un preot care ne cheama la altceva.

- Am regasit ceea ce traiau probabil stramosii nostri in rugaciune, in comuniune. Am refacut aicea, ceva ce, probabil in 50 de ani, a fost taiat de la noi, am fost invatati sa nu mai fim asa. Romanii au fost vorbiti de rau, au fost dezbinati, dar e ca si cum am fi refacut o legatura care s-a taiat in anii  '40, dupa razboi.  

- Toti Sfintii Parinti vorbesc despre continuitatea rugaciunii, despre asta e vorba, si practic la asta suntem chemati. Nu suntem chemati sa fim enoriasi de duminica, ci sa continuam rugaciunea in coltul nostru, in inima noastra si oriune ne-am afla. Cum spune Parintele Arsenie Papacioc: cine se roaga numai cand se roaga, acela nu se roaga.

Reporter:
Impreuna cu Parintele Ciprian au gandit un program prin care in randul comunitatii rugaciunea nu inceteaza. Se numeste Candela. Noaptea, pe rand, se roaga fiecare cate o ora.  

Iar de fiecare data dupa slujba comunitatea ramane la masa in fata bisericii. Si, tot pe rand oameni aduc mancare la biserica.

Pe unii dintre ei, i-am intalnit seara, in bisericuta, la priveghere, veniti de la zeci de km. Stau aici, pana la miezul noptii impreuna cu Parintele. Se roaga, se spovedesc, discuta si se lamuresc.
*

Parintele Ilarion Dan [duhovnicul Manastirii "Sfanta Cruce", fost bancher]:
Spusa aceia: "cunoaste-te pe tine insuti" este fundamentala. De aicea pleaca tot. Deci, in momentul in care incepi sa te intelegi, sa te cunosti pe tine, atunci il gasesti pe Dumnezeu in drumul tau. Dumnezeu este in om. Chiar si in omul cel mai indepartat de Dumnezeu - in aparenta. Atunci cand, cu toata onestitatea incerca sa se descopere pe sine, il va gasi si pe Dumnezeu. Numai cine refuza din incapatanare ideea de Dumnezeu, numai acei oameni nu-L intalnesc pe Dumnezeu.

Ma bucur de prezent pentru ca, de fapt, prezentul este viata noastra. Nici trecutul nici viitorul. Te duci la Dumnezeu, si iti spune: "ti-am dat un timp. Ce-ai facut cu el?". Si nu vom avea raspuns. Ca l-am pierdut, ca am fost..., ca nu stiu ce-am facut. Omul traieste asa, deci traieste pentru prezent, dar pentru trup. Satisface propiile placeri, mananca bine, bea bine, doarme bine, se distreaza. Cam aicea este viata unora.

Noi nu mai iubim, nu mai stim sa iubim. Sunt oameni care stiu: "ne iubim pe noi insine" - este o iubire falsa, pervertita. Si din acest motiv rupem legatua intre noi, rupem legatura cu Dumnezeu. Asta este o mare nenorocire, o mare drama si in final o mare tragedie.
*

Parintele Gheorghe Lovinoaia :
Bunatate, iubire si iertare. Daca aceste cuvinte le punem in practica, ai castigat Imparatia lui Dumnezeu. 

***



Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din Vedrin-Namur este prima mănăstire ortodoxă română din Benelux. Din mila lui Dumnezeu şi cu ajutorul oamenilor Săi, ea a fost întemeiată în mai 2011, în urma inițiativei membrilor parohiei noastre, a „Tuturor Sfinţilor” din Namur.

De-a lungul celor trei ani care au trecut, am trăit multe bucurii aici: rugăciuni, slujbe, conferințe, întâlniri duhovnicești, cursuri de iconografie și muzică bizantină. De asemenea, ne-am implicat mult în susținerea maicilor care au venit să întregească lucrarea duhovnicească de aici.

Am vrea să susținem și anul acesta mănăstirea și să mărturisim împreună credința ortodoxă pe aceste pământuri. Însă a ctitori este lucru greu si anevoios. La sfârșitul lunii iunie trebuie plătită a treia rată, de 51.000 de euro, a împrumutului pentru cumpărarea mănăstirii. Facem un apel călduros pentru a ne ajuta la plata ratei din acest an.

Ne-am bucura sa fiți părtași la această lucrare, venind şi văzându-o, rugându-vă împreună cu noi şi făcând donații în contul

IBAN BE91 363-0864888-76, 
SWIFT (BIC): BBRU BEBB, 
beneficiar A.S.B.L. „C.O.P.M.D.”  
(Communauté orthodoxe «Protection de la Mère de Dieu»)

La rubrica „Communication scrieți un pomelnic, pentru lista de ctitori și binefăcători.

Prilejul de a deveni ctitori pururea-pomeniţi la Dumnezeiasca Liturghie nu e unul care ni se dă des!
Mulțumim celor care ne-au ajutat deja şi celor care ne vor ajuta. Dumnezeu să vă răsplătească!

Pentru orice alte informații, îl puteţi contacta pe Părintele Ciprian Grădinaru la adresa de e-mail pr.ciprian@manastirea.be.


Comunitatea închinătorilor Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului

Adresa Mănăstirii:  

Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din Namur 
86, rue Su l’Tidge, 5020 Vedrin
  





PAGINI WEB:



“ROMANIA, TE IUBESC” despre oameni care au invatat sa vorbeasca lui Dumnezeu. PARINTELE ILARION – fostul bancher calugarit: “DACA TRAIESTI FARA SA CAUTI RASPUNSURI, NU LE VEI GASI”/ Maica stareta MARIAMI si PARINTELE CIPRIAN, fostul ateu devenit preot la o manastire din Belgia (video)