Despre viața și Moaștele Sfântului Antonie cel Mare

Viața Sfântului Antonie cel Mare

Traducere ROF din Sinaxarul alcătuit de Părintele Macarie Simonopetritul 

Sfântul Antonie, prima floare a deșertului, s-a născut în jurul anului 250, în micul sat Come, din Egiptul de Sus. Părinții săi, creștini nobili și bogați, l-au crescut în credință și în frica de Dumnezeu. Ei s-au ocupat personal de educația băiatului, deoarece Antonie nu dorea să se amestece în jocurile zgomotoase ale celorlalți copii și nu simțea decât dispreț pentru științele profane. El ieșea din casă doar pentru a merge la biserică, unde asculta cu atenție citirea Sfintelor Scripturi și povestirile despre faptele sfinților.

La vârsta de douăzeci de ani, moartea părinților săi l-a lăsat la cârmuirea moștenirii familiale și ca singurul responsabil pentru educația surorii sale mai mici. Într-o zi, în timp ce se ducea la biserică,  meditând la chemarea spre o viață în pace și lipsită de griji precum a apostolilor și a primilor creștini, a auzit citirea acestor cuvinte din Evanghelie: „Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-Mi.” (Matei 19:21). Convins că aceste cuvinte îi erau adresate, fără întârziere s-a dus să împartă vecinilor săi toate pământurile pe care le deținea, și-a vândut lucrurile și a dat banii săracilor, păstrând doar strictul necesar pentru a-i face un rost surorii lui. Altă dată, după ce a auzit citite cuvintele: „Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine” (Matei 6:34), a decis să renunțe definitiv la lume, a împărțit toate bunurile sale pe care le mai avea, a încredințat-o pe sora lui unei persoane virtuoase și a părăsit casa pentru a îmbrățișa viața ascetică.

Însă, în acea vreme, nu existau încă mănăstiri. Se găseau doar câțiva bărbați care trăiau în singurătate, nu departe de satul lor, în post și rugăciune. Unul dintre acești Bătrâni locuia nu departe de acolo. Așadar, Antoine s-a hotărât să-l imite. S-a stabilit și el într-un loc izolat, unde, cu mintea liberă de orice preocupare și de orice amintire din viața sa trecută, lucra cu mâinile, împărțea surplusul săracilor, medita asupra Scrierilor Sfinte și se străduia să păstreze rugăciunea neîntreruptă în inima sa. Asemenea unei harnice albine, de fiecare dată când auzea despre virtuțile lăudabile ale unui pustnic, se ducea la el și astfel, observa smerenia unora, omorârea patimilor, râvna în rugăciune sau contemplația altora iar, odată întors în chilia sa, se străduia să adune în sine toate aceste virtuți.

Congresul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale de la Paris (10-13 mai 2018). Conferințele Părintelui diacon Sorin Mihalache

Conferința Părintelui diacon Sorin Mihalache

P. Rafail Noica la Limours: "în fiecare durere a noastră să ne obișnuim să ne agățam de nădejde". "Avem o alternativă pe care nu ne-o pune înainte duhul lumii acesteia, să strigam la Dumnezeu!"

Cuvânt al P. Rafail Noica în biserica "Soborul Maicii Domnului" şi "Sfântul Ilie", reşedinţă mitropolitană de la Limours, octombrie 2017

Preasfântă de Dumnezeu Născătoare, care ai născut Cuvântul Cel mai sfânt decât toți sfinții, dă-ne un cuvânt întru deschiderea gurii noastre, deschide inimile noastre pentru a primi cuvânt de la Fiul tău și Dumnezeul nostru pentru mântuirea noastră și întru bună plăcere a Domnului și Mângâietorului nostru și de viață Făcătorul nostru.

Toți sfinții rugați pe Dumnezeu pentru noi.

Vă mulțumesc pentru calda primire! Venind aici mă bucur să văd bisericuța asta. E caldă, e primitoare. Si, ieșind din bârlogul meu, am avut bucurii chiar neașteptate. Acolo chiar simt ca o povară vremea în care suntem, dar, ieșind afară, mai văd și niște lucruri care dau ceva nădejde.

Pentru lume, pentru om, nu văd decât deznădejde în cursul istoriei. Ce înseamnă nădejdea? Nădejdea este numai în Dumnezeu. Când zice Hristos Sf-lui Siluan că din mândrie suferă de draci, Sf. Siluan spusese: "Doamne, Tu ești milostiv, sufletul meu Te-a cunoscut, spune-mi cum să mă smeresc". Si atunci Dumnezeu, ca și cum ar spune: "dacă zici că sunt Milostiv, dacă zici că tu M-ai cunoscut și ai nădejde nezdruncinată în Mine, a-păi ține-te bine, îți dau un cuvânt: ține-ți mintea în iad, dar nu-i nevoie să deznădăjduiești". Parafrazez, pentru înțelesul nostru, fiindcă am văzut că mulți nu înțeleg cuvântul, și mulți m-au întrebat, și îl întrebau pe Părintele Sofronie: "cum să-mi țin mintea în iad?". In primul rând, nu despre asta este vorba esențial, despre "și nu deznădăjdui", și nu-i nevoie să deznădăjduiești. In fundul iadului de te găsești încă nu e nevoie sa deznădăjduiești. Dar nădejdea este în Dumnezeu Cel milostiv, în Dumnezeu în Care, zice Sfântul Siluan: "sufletul meu Te-a cunoscut", în Dumnezeu în Care a știut cui să-i dea acest cuvânt, în ce formă. Si cuvântul lui Dumnezeu, cum zicea și Părintele Sofronie, este cuvânt scurt.

Cât despre "ține-ți mintea în iad", Părintele Sofronie zicea să nu încercați să faceți asta pentru că riscați să ajungeți la casa de nebuni - unii au încercat și acolo au ajuns. Ce se întâmplă? Iadul nu este esențial un loc undeva, nu este ce ne putem închipui, pentru că dacă facem un efort al închipuirii, să ne ținem mintea în iad și totuși să nu deznădăjduim, trăim în închipuire. Ori, închipuirea nu este realitate. Iată că viața post-modernă ne-a dat un cuvânt prin care să-l descriem. Dacă noi trăim în închipuirile noastre, asta este o realitate virtuală. Scoate ștecherul din priză și s-a dus realitatea. In cazul ăsta, care e ștecherul? Îmi vine sa zic: mândria!

Realitatea iadului este starea în care eu mă aflu acum, în măsura în care nu sunt în Dumnezeu și Dumnezeu nu este în mine. Câtă vreme nu suntem în Dumnezeu suntem în iad. Ce este păcatul? Ala e iadul! Una din formele prin care iadul se manifestă, sau prin care-l înțelegem. Si fără Dumnezeu neapărat păcătuim. Sfântul Siluan zice: "fără Dumnezeu omul este țărână păcătoasă". Si păcatul este a nu fi în Dumnezeu. Si, aș profita de limba română: păcat că nu sunt în Dumnezeu! - atuncea când aș putea fi. Si trebuie să descoperim ce este ceea ce mă împiedică să fiu în Dumnezeu și cum să ajung acolo, cum să depășesc acel ce este. 

Sf. Siluan în experiența lui, în bărbăția lui duhovnicească trăia lucrurile cu intensitate neobișnuită. Si păcatul lui îl trăia cu intensitate neobișnuită și, mai întâi, rugăciunea o trăia cu o intensitate neobișnuită. Când Sf Siluan i-a spus Sfântului Ioan de Kronstand, mergând la mănăstire, că vrea ca lumea să nu-l țină, efectul rugăciunii Sfântului Ioan a fost că a conștientizat căderea de la Dumnezeu, și păcatul de a fi despărțit de Dumnezeu, cu o acuitate caracteristică puterii, și bărbăției, și smereniei Sfântului Siluan. Ajungând la mănăstire, la un moment dat, a ajuns și mai adânc în această trăire, și el zice, mai târziu, "am văzut limpede veșnica mea pierzanie". Ce înseamnă veșnică? Fără întoarcere.

Aduc aici și cuvântul unei opere a Evului Mediu european, Divina Comedie a lui Dante. In aceasta se arată cum îngerul îl conduce pe eroul cărții prin tot felul de regiuni și ajunge la iad, iar pe poarta iadului este scris: "părăsiți orice nădejde toți care ajungeți aici". Să o credem sau să nu o credem? Este glasul iadului. Dar iată că Dumnezeu are altceva mai bun să ne spună: "și nu deznădăjdui". Si, ce se întâmplă? Cu acest "și nu deznădăjdui", când ne va da Dumnezeu să trăim fiecare la nivelul unde suntem, fiecare în felul în care suntem, croiul nostru, gabaritul nostru duhovnicesc, când vom ajunge să trăim cuvântul ăsta, iadul nu există. Iadul este o realitate virtuală! Cuvântul ăsta a tras ștecherul din priză și toată șandramaua a dispărut.

Înmormântarea Arhim. Placide Deseille, comemorat împreună cu fondatorii Mănăstirii Simonos Petra. Mesaje de condoleanțe adresate de Patriarhul Bartolomeu si de Patriarhul Daniel (+foto)

Joi, 11 ianuarie 2018, la Mănăstirea Sfântul Antonie cel Mare din Franța, metoc al Mănăstirii Simonos Petra din Athos, a avut loc înmormântarea Starețului, Arhim. Placide Deseille, care a plecat la Domnul în ziua de 7 ianuarie, zi de prăznuire a Sfântului Ioan Botezătorul, după noul calendar, și a Nașterii Domnului, după vechiul calendar - ținut și de athoniți.

La înmormântare au participat: IPS Emmanuel și PS Job de Telmessos din partea Patriarhiei Ecumenice, IPS Iosif și PS Marc, din Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale, Părintele Arhim. Serafim și Părintele Arhim.  Ilie, împreună cu care Părintele Placide a adus Ortodoxia din Athos în Franța, Părintele Arhim. Irineu de la Măn. din La Faurie, Părinții Ieromonahi Siluan, Denis și Casian de la Măn. Sf. Antonie cel Mare din Vercors, Părintele Ierom. Macarie Simonopetritul și Părintele Ierom. Eucarpios de la Mănăstirea Simonos Petra din Athos, Părintele Ierom. Theotokis și Maica Stareță Hypandia împreună cu obștea de la Solan, Părintele Ierom. Martin, fost viețuitor la Man. Sf. Antonie,  Părintele Ierom. Radu împreună cu obștea de la Bussy en Othe,  Părintele Ierom. Nectarie Petre, starețul Mănăstirii Crasna, Prahova și exarh în MOREOM, Părintele Protoiereu Marc Antoine Costa de Beauregard, precum și alți numeroși preoți, diaconi, monahi și monahii, credincioși fideli sau prieteni ai mănăstirii Sfântul Antonie cel Mare din Vercors, aparținând diferitelor jurisdicții ortodoxe.

Cuvânt mărturisitor, de foc, al PS-lui Ignatie, la întronizarea Sa ca Episcop al Husilor. "Una dintre priorităţile mele pastorale va fi şi susţinerea familiei tradiţionale, aşa cum Dumnezeu a lăsat-o"

Vă rog să mă primiţi nu ca pe unul care face minuni, nu ca pe un stăpân, ci ca pe unul care vrea să vă slujească cu autoritatea dragostei, a blândeţii, a înţelegerii, a împreună-pătimirii şi la bine şi la rău; ca pe unul care nu vrea „să iubească slava oamenilor mai mult decât slava lui Dumnezeu” (Ioan 12, 43); ca pe unul care nu are nevoie de vorbe linguşitoare, care ameţesc orice pământean; ca pe unul care nu are nevoie de odihnă, ci de neostoită trudă în via Domnului; ca pe unul care vrea să se răstignească pe altarul dragostei pentru dumneavoastră; ca pe unul care vrea să vă sărute rănile şi să vă micşoreze suferinţa, atunci când sunteţi îndureraţi şi năpăstuiţi; ca pe unul dispus să se lepede de el însuşi şi de tot ceea ce poate împiedica trăirea curată a credinţei; ca pe unul care iubeşte simplitatea şi sinceritatea relaţiilor dintre oameni; ca pe unul care „nu are nevoie de putere”, ci de „acel cutremurător şi minunat, cu totul dumnezeiesc privilegiu, de a iubi până la moarte, şi încă moarte pe cruce”; ca un slujitor al Domnului care, în cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „nu trebuie să se certe, ci să fie blând faţă de toţi, destoinic, să dea învăţătură, îngăduitor, certând cu blândeţe pe cei ce stau împotrivă, că doar le va da Dumnezeu pocăinţă spre cunoaşterea adevărului şi ei să scape din cursa diavolului, de care sunt prinşi pentru a-i face voia” (II Timotei 2, 24-26).

Doxologia: A fost întronizat noul Episcop al Hușilor

Evenimentele dedicate întronizării Preasfințitul Părinte Ignatie Trif au debutat în seara zilei de sâmbătă, 21 octombrie, când a fost oficiată la Catedrala episcopală din Huși o slujbă de Te Deum de mulțumire pentru toată facerea de bine primită de la Dumnezeu, cu ocazia întâmpinării oficiale a noului ierarh al acestei eparhii. La slujbă, alături de Episcopul ales al Eparhiei Hușilor, au fost prezenți Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei și Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.

În cuvântul rostit la finalul slujbei de Te Deum, IPS Părinte Mitropolit Teofan a subliniat: 

„Ne-am rugat lui Dumnezeu, mulțumindu-I că ne-a învrednicit să ajungem în această zi, o zi așteptată după o vreme de post și de îngândurare, vreme care a definit viața Bisericii noastre și în mod special viața Episcopiei Hușilor. Sosit-a acum și clipa de ajun, în care poporul lui Dumnezeu din Episcopia Hușilor îl întâmpină pe Preasfințitul Părinte Ignatie, cel care, cu mila Domnului, începând de mâine, va fi slujitorul preoților din parohii, viețuitorilor sfintelor mănăstiri și poporului dreptcredincios din această eparhie. «Cuvântul lui Hristos să locuiască cu voi în bogăție», a spus Sfântul Apostol Pavel într-una dintre epistolele sale, iar cuvântul acesta a fost preluat la slujba din această seară. Creștinul, în general, și preotul și arhiereul, în mod special, nu au o altă menire mai mare pe acest pământ decât să se îmbrace în Hristos cu bogăție și să-i ajute și pe alții să se îmbrace în Domnul”.

După cuvântul Părintelui Mitropolit a luat cuvântul Ioan Ciupilan, primarul orașului Huși, care a transmis mesajul autorităților locale cu ocazia acestui eveniment. Ultimul care a luat cuvântul a fost Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul ales al Eparhiei Hușilor: 

„În seara aceasta ne întâlnim pentru prima dată, iar orice întâlnire comportă și are în sine o anumită emoție, o anumită trăire, o anumită formă de interiorizare, de introspecție. Mă gândesc cum ar trebui să fie toate întâlnirile noastre de acum încolo, când, din mila lui Dumnezeu și din ascultarea Bisericii, am primit această slujire de Episcop al Hușilor. Plecând de la întâlnirea din această seară, aș vrea ca toate întâlnirile noastre să fie concentrate în patru cuvinte: rugăciune, ceea ce noi am făcut în această seară, interiorizare și curăție sufletească, raportarea la jerfta Sfintei Mucenițe Chiriachi, ocrotitoarea Episcopiei Hușilor și raportarea la misionarismul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, ocrotitorii Catedralei episcopale din Huși”.

15 arhierei au slujit Sfânta Liturghie

Ceremonia de întronizare a avut loc pe 22 octombrie, după Sfânta Liturghie arhierească şi în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor centrale şi judeţene, a consilierilor eparhiali şi a protopopilor, a numeroşi stareți, starețe, preoţi și credincioși din Episcopia Hușilor, dar şi a unor preoți și credincioși din străinătate, veniţi să-l felicite pe PS Episcop Ignatie, cel care a fost vreme de aproape șase ani arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei.

Cuvintele arhiereilor la praznicul Adormirii Maicii Domnului. IPS Iosif: „Să știi să te gândești la ceilalți înseamnă să știi să trăiești”.

Cuvânt al IPS IOSIF, Mitropolitul Europei Occidentale și Meridionle, 

la Vecernia Adormirii Maicii Domnului – Mănăstirea Nicula – 14 august 2017

„Să știi să te gândești la ceilalți înseamnă să știi să trăiești”

• Cuvantul Ortodox: ADORMIREA MAICII DOMNULUI. Cuvinte de suflet pentru raspuns duhovnicesc celor care vor sa infaptuiasca MOARTEA LUI DUMNEZEU in lume si care LUPTA CU URA INVERSUNATA IMPOTRIVA INOCENTEI: “E vremea lecțiilor date de violenții eticieni ai izgonirii inocenței din viețile noastre” (VIDEO, TEXT)

“Prăznuim Adormirea Maicii Domnului astăzi, în ziua de 15 august, în această mănăstire [Nicula], într-un loc binecuvântat de Dumnezeu, unde Maica Domnului, de-a lungul secolelor, a arătat deasupra poporului roman din Transilvania, și din toată România, marea ei milostivire și darurile pe care le revarsă ca o mamă bună peste noi toți. Si venim la mănăstire la Nicula cu multă bucurie, cu multă încredere, cu multă dragoste față de Maica Domnului, dar venim și cu multă întristare, cu sufletul greu, cu pietre grele pe care le purtăm în sufletul nostru, fie pentru noi, fie pentru cei dragi nouă, fie, de ce să n-o spunem, și pentru țara aceasta în care trăim și pe care iubim să o numim Grădina Maicii Domnului. Venim cu inima grea pentru sufletele noastre încărcate cu multe păcate și ne dăm seama că și cei dintâi, și cei de-ai doilea, și cei din urmă primim de la Maica Domnului mângâiere și ne întoarcem la casele noastre cu mai multă încredere.

Aș vrea să încep cuvântul din această seară, pe care IPS Andrei mi l-a cerut să vi-l spun, cu o pildă.

Un tânăr se întoarce într-o noapte acasă. Si, mergând pe drum, se împiedică de un bolovan mare, cade și se lovește rău. Se ridică anevoie de la pământ lovit, zdrobit, cu picioarele zdrobite, cu mâinile și coatele de asemenea zdrobite, cu oasele lovite și încearcă, încet-încet, să se apropie de casă, rănit fiind. Dar, mergând încet-încet pe drum, ii vine în minte nu numai gândul "Oare cine a pus aceasta piatra în mijlocul drumului?", nu gândind rău la cel care a pus-o, ci gândindu-se cum să facă să nu vină și altul în urma lui și să se împiedice de acel bolovan, să se rănească și să o pățească cum a pățit-o și el. Și-și spune în gând: "Ma voi întoarce și voi rostogoli acel bolovan din cale, ca să nu se lovească și altul precum m-am lovit și eu" Si se întoarce, împinge bolovanul la marginea drumului, și de abia atunci tânărul nostru a plecat liniștit și mulțumit spre casă. Rana pe care i-o pricinuise căzătură îl durea mai puțin acum, când știa că i-a scăpat, poate și pe alții, de la o suferință ca a lui.

Să știi să te gândești și la ceilalți înseamnă să știi să trăiești. Bucuriile celor de lângă noi trebuie să fie și bucuriile noastre, iar durerile și necazurile lor trebuie să ne doară și pe noi. Decât să ne purtăm fiecare de grijă, mult mai bine ar fi dacă fiecare ar avea grijă de ceilalți. Te-ai întrebat vreodată dacă nu ai trecut chiar tu pe drumul acela pe care tânărul a dat la o parte bolovanul? Fără să-l cunoști, fără să te cunoască, fără să aștepte vreo mulțumire, omul acela ți-a făcut un bine. Așa se încheie această pildă.

PS Părinte Damaschin Dorneanul a fost hirotonit şi instalat la Suceava. IPS Teofan: "Lumina taborică și durerea răstignirii alternează de-a lungul întregii slujiri arhierești"

• Doxologia: PS Părinte Damaschin Dorneanul a fost hirotonit şi instalat la Suceava

Rânduiala de anunţare şi chemare a candidatului la treapta arhieriei a fost săvârşită  sâmbătă seara, după Vecernie, în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ioan cel Nou“ din Suceava. La slujbă au fost prezenţi patru ierarhi, membri ai Sfântului Sinod - Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord -, preoţi, monahi şi credincioşi, atât din Arhiepiscopia Sucevei, cât şi din Arhiepiscopia Iaşilor.

Chemarea solemnă a părintelui arhimandrit Damaschin Luchian la treapta arhieriei a fost făcută de către părintele Vasile Baltag, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Preacuviosul Ipopsifiu Damaschin a răspuns acestei chemări, mulţumind Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan şi ierarhilor prezenţi în Catedrala Arhiepiscopală. După această rânduială, a fost înscris în condică procesul-verbal prin care s-a constatat chemarea Ipopsifiului Damaschin Luchian la treapta arhieriei, pentru slujirea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, document semnat de către ierarhii delegaţi, precum şi de către candidat.

Părintele Mitropolit Teofan a rostit cu această ocazie un cuvânt despre semnificaţia şi importanţa chemării în treapta de ierarh, iar în finalul slujbei de seară a rostit un scurt cuvânt Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

Moaștele Sfântului Antonie cel Mare au ajuns pentru prima dată în România, la biserica Sfântul Anton – Curtea Veche din București

Basilica: Sfințirea raclei moaștelor Sfântului Antonie cel Mare | O biserică ce are aceste moaște este un liman de liniște în mijlocul orașului, a spus Patriarhul Daniel

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat în această seară slujba de sfințire a raclei în care a fost depus un fragment din moaștele Sfântului Antonie cel Mare. Aceasta va fi așezată spre închinare în Biserica Sfântul Anton – Curtea Veche, paraclis patriarhal din București.

Festival de colinde la Catedrala Paris

Festival de Colinde - Catedrala Paris (partea I)- sâmbăta 10 decembrie 2016 

Cu binecuvântarea Înaltpreasfintitului Mitropolit Iosif, asociaţiile Nepsis şi Lieux possibles organizează primul Festival-concurs de colinde, cu participarea unor corale din Mitropoliile ortodoxe române ale Europei Occidentale şi Meridionale şi Europei de Nord şi Centrale. Cu participarea coralelor de la parohiile din: Montreuil (Franta), Nurenberg (Germania), Paris - catedrala (Franta), Saarbrucken (Germania), Torino (Italia), Viena (Austria), Villeneuve-Saint-Georges (Franta).

Festival de Colinde - Catedrala Paris (partea a II-a) - duminica 11 decembrie 2016 

Patriarhul Kiril a sfințit noua catedrală rusă "Sfânta Treime" din Paris. După prima Liturghie în apropierea Turnului Eiffel, Patriarhul s-a întalnit cu primarul Parisului și mai apoi cu François Hollande

Video: Sfânta Liturghie la catedrala rusa din Paris

Comisia Mixtă Internațională de dialog teologic între Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică se reunește între 15-22 septembrie la Chieti, Italia. Mitropolitul Hilarion de Volokolamsk a înmânat Papei Francisc o părticică din moaștele Sfântului Serafim de Sarov. "Uniaţismul rămne o plagă sângeroasă pe corpul creştinismului mondial". ACTUALIZARE: Traducerea integrala a documentului semnat la Chieti

Basilica: Cea de-a XIV-a întrunire plenară a Comisiei Mixte Internaționale de dialog teologic între Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-catolică

În perioada 15-22 septembrie are loc la Chieti, Italia, întâlnirea Comisiei Mixte Internaționale de dialog teologic între Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-catolică. Delegația Bisericii Ortodoxe Române este constituită din Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, și de Pr. Conf. Univ. Patriciu Vlaicu.

Cu excepția Bisericii Ortodoxe Bulgare, toate celelalte Biserici autocefale sunt reprezentate. La această etapă a dialogului este continuată analizarea raportului dintre sinodalitate și primat în Biserica primului mileniu, informează pr. Patriciu Vlaicu.

În cadrul sesiunii de deschidere cei doi copreședinți au subliniat că misiunea comisiei de dialog este și de a exprima disponibilitatea pentru mărturisirea valorilor comune, într-o lume din ce în ce mai îndepărtată de fundamentele vieții creștine.

Jurnal special despre Sinodul Ortodox la KTOTV. Care este privirea Papei Francisc asupra Sinodul din Creta?

Jurnal special despre Sinodul Ortodox la KTOTV

Min 5.20:

Reporter: 4 Biserici nu au participat la acest Sinod, marea absentă fiind Biserica Ortodoxă Rusă. Atunci, cum va primi ea concluziile Sinodului? Ei, bine, am pus întrebarea ieromonahului Alexandre Siniakov, rector al seminarului rus în Franța.

Ierom. Alexandre Siniakov, rector al seminarului rus în Franța: Cred ca deciziile Sinodului nu vor pune probleme, în măsura în care acestea nu aduc nimic nou și nimic excepțional. Adică, această inițiativă în Creta a confirmat într-o anume maniera le status quo în Biserica Ortodoxă pentru că asupra niciunei teme care a fost abordate nu s-a adus nimic nou. Ceea ce ar fi bine, este ca acest Sinod să se reunească în mod regulat, pentru ca toate Bisericile să aibă curajul de a participa, în ciuda diferitelor probleme dintre ele și ca Sinodul să aibă îndrăzneala de a aborda toate problemele care sunt necesare.     

Reporter: In ciuda absentei celor 4 Biserici, cele 10 prezente au adoptat în unanimitate cele 6 texte supuse votului, cum a dorit Patriarhul Constantinopolului, primatul de onoare al Bisericii Ortodoxe. Si, chestiunea ecumenismului a fost cea mai dezbătută, înainte de a  fi aprobata sâmbătă [25 iunie 2016 n.n.], la sfârșitul zilei. Un pas în plus deci, în relațiile dintre Bisericile Ortodoxe și celelalte Biserici creștine.  

Video(fr.): reportaje KTOTV despre "Sinodul Ortodox". IPS Iosif: "Cum putem sa inradacinam o intreaga generatie care este dezradacinata?" Carol Saba: "Sinodul nu este un obiectiv in sine, ci sinodalitatea este cea mai importanta"

Sinodul Ortodox: Provocările diasporei

IPS Iosif: Este o generatie de parinti dezradacinata, care trebuie sa transmita credinta copiilor inradacinati intr-o alta tara. In SUA, Japonia, Australia, trebuei sa facem fata unor cereri. Pe de alta parte, noile generatii care se deplaseaza ne spun: avem nevoie de Bisericile noastre Mama, de relatia cu Biserica Mama. Cum putem sa inradacinam o intreaga generatie care este dezradacinata?

Textele: "Misiunea Bisericii in lumea contemporana" si "Diaspora ortodoxa" vor fi supuse joi plenului, spre aprobare. Centrul de Presă al "Sfântului și Marelui Sinod" în sesiunea de miercuri, 22 iunie 2016 (Video engl., gr.)

UPDATE: Basilica: Discuții importante în a treia zi de lucrări sinodale. Patriarhia Ecumenică nu dorește autonomia Teritoriilor Noi 

A treia zi a lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod a început prin oficierea Sfintei Liturghii de Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul Serbiei, la Mănăstirea Maicii Domnului – Gonia. La această Liturghie a participat și Patriarhul României.

Au urmat lucrările propriu-zise ale Sinodului, în două sesiuni. În prima parte a zilei, părinții sinodali au discutat, sub președinția Sanctității Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, despre documentul privind Autonomia și modul de proclamare al acesteia.

Imediat după prezentarea documentului presinodal, a fost ridicată situația Mitropoliilor din Epir, Macedonia, Tracia și Egeea de Nord, cunoscute sub numele de Teritorii Noi, care se supun din punct de vedere canonic și spiritual Patriarhiei Ecumenice, dar sunt administrate de Biserica Ortodoxă a Greciei.

În timpul lucrărilor sinodale, Patriarhul Ecumenic a luat cuvântul și a afirmat că va respecta situația actuală a Mitropoliilor respective:

„Întrucât de multe ori în trecut s-au creat neînțelegeri cu privire la această temă din partea unor persoane care doresc să rupă legăturile bune ale celor două Biserici (n.n. Patriarhia Ecumenică și Biserica Greciei), vreau să asigur pe toți astăzi, înaintea Sfântului și Marelui Sinod, că Mitropoliile Teritoriilor Noi se supun duhovnicește Fanarului și au fost oferite din motive istorice, dar nu este nici intenția mea, nici a Patriarhiei în general să le cer înapoi!”

Patriarhia Ecumenică a transmis și un comunicat în care afirmă că „nu intenționează să ofere autonomie Mitropoliilor din Teritoriile Noi”.

Conform directorului Biroului de Presă al Bisericii Greciei, Haris Konidaris, Preafericitul Părinte Ieronim, Arhiepiscopul Atenei, s-a arătat mulțumit de afirmația Patriarhului Ecumenic referitoare la statutul Teritoriilor Noi.

În privința documentului presinodal, au fost aduse puține amendamente, care vor fi introduse de Secretariatul Sfântului și Marelui Sinod și prezentate ulterior spre aprobare plenului sinodal. Un astfel de amendament privește paragraful 3.d. al textului, unde s-a propus adăugarea ca ierarhii unei Biserici Autonome să fie aleși, instalați și judecați de organismele sale bisericești competente.

O altă chestiune discutată a fost aceea a lucrării misionare a unei Biserici Autocefale în teritorii din afara granițelor sale și în ce măsură pot activitățile misionare să constituie un criteriu de jurisdicție canonică.

În continuare au fost reluate primele două documente presinodale revizuite de Secretariat, respectiv Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană și Diaspora Ortodoxă. S-a dovedit a fi o provocare identificarea de termeni cu același înțeles în cele patru limbi oficiale ale Sinodului. Conform Înaltpreasfințitului Părinte Job de Telmissos, joi, 23 iunie, va fi prima zi în care vor fi semnate unele documente dintre cele deja revizuite.

Membrii Delegaţiei Patriarhiei Române care vor participa la Sfântul şi Marele Sinod din Creta

În şedinţa de lucru de marţi, 07 iunie 2016, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat componenţa delegaţiei sale care va participa la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Redăm mai jos membrii delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române:

1. Preafericitul Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române;
2. Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei;
3. Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului;
4. Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului;
5. Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei;
6. Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului;
7. Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale;
8. Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei, Austriei şi Luxemburgului şi Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord;
9. Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit onorific Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei;
10. Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei;
11. Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului;
12. Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului;
13. Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos;
14. Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului;
15. Înaltpreasfinţitul Părinte Nicolae, Arhiepiscopul Ortodox Român al celor două Americi;
16. Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Ortodox Român al Oradiei;
17. Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei;
18. Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii;
19. Preasfinţitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului;
20. Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român din Ungaria;
21. Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei;
22. Preasfinţitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei;
23. Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord;
24. Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Secretarul Sfântului Sinod;
25. Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Sursa: Basilica.ro, Membrii Delegaţiei Patriarhiei Române care vor participa la Sfântul şi Marele Sinod

CÂTEVA DATE DESPRE MEMBRII DELEGAȚIEI ROMANE

(Sursa: Patriarhia.ro)

Punerea pietrei de temelie pentru o noua biserica ortodoxa in Franta, pentru parohia romaneasca de la Nice

Comunitatea ortodoxă română din sud-estul Franței va avea propria biserică. La Nisa a fost sfințită duminică, 22 mai 2016, piatra de temelie pentru o nouă biserică ce va purta hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și „Sfântul Ierarh Nicolae”, informează TRINITAS TV. Slujba a fost săvârșită pe terenul viitorului locaș de cult de Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale.

Congresul Mitropoliei Europei Occidentale si Meridionale la Roma, 19-21 mai 2016. PS Siluan: "clericii, pe de-o parte, sa castige o intelegere mai adanca a problematicii, sa primeasca si solutii, iar mirenii sa fie implicati in acest demers, pentru ca practic ei sunt cei cu care impreuna slujim spre mantuirea noastra a tururor"

Congresul Mitropolitan

Congresul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale se va desfăşura în perioada 19-22 mai 2016, la Sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei de la Roma. La eveniment va participa, în calitate de invitat de onoare și conferențiar principal, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Kalistos (Ware) de Diokleia (Patriahia Constantinopolului).

Vor fi prezenți, de asemenea, membrii Sinodului Mitropolitan: Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul  Ortodox Român al  Spaniei și Portugaliei, Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Europei Occidentale, și Preasfințitul Părinte Ignatie Mureșanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Spaniei și Portugaliei. Vor participa clerici, monahi și mireni din parohiile și mănăstirile întregii Mitropolii.

„Congresul Mitropoliei este o expresie a unității pastorale și misionare a parohiilor și mănăstirilor care o constituie și un prilej de a se aborda probleme de interes comun și de a pune la îndemâna preoților, monahilor și mirenilor din Mitropolie soluții mântuitoare la problemele societății de astăzi”,

subliniază pr. Ioan Lupasteanu, de la Biroul de Presă al Eparhiei.

Programul congresului va cuprinde trei conferințe susținute de către Înaltpreasfințitul Părinte Kallistos Ware (Anglia), pr. Vasile Mihoc (România) și pr. Patriciu Vlaicu (Belgia). Alături de aceste prelegeri se vor mai organiza și o serie de ateliere pe teme diferite. Atenția acestora îndreptându-se în special spre pastorația tinerilor.

„Deoarece tinerii sunt viitorul Bisericii, asemeni Liturghiei de după Liturghie, în continuarea acestui eveniment va avea loc și Congresul NEPSIS, care-și va deschide lucrările vineri, 20 mai” anunţă Biroul de Presă al Eparhiei.

Congresul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale se organizează o dată la doi ani.

Sursa: Basilica, „Congresul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale”, Roma 19 – 22 mai

 PS Siluan:

"Congresul Mitropoliei a fost instituit ca un organ consultativ, practic, adica are la baza ideea ca toti crestinii - clericii din Biserica dar si credinciosii, de asemenea, care doresc - sa se poata intalni o data la doi ani si sa poata dezbate problemele care ne preocupa pe toti, sa auda diferitele experiente ale celorlalti - pentru ca experientele unii altora ne servesc foarte mult - si sa isi impartaseasca propriile experiente, in asa fel incat clericii, pe de-o parte, sa castige o intelegere mai adanca a problematicii, sa primeasca si solutii, iar mirenii sa fie implicati in acest demers, pentru ca practic ei sunt cei cu care impreuna slujim spre mantuirea noastra a tururor, a lor si a noastra."

"E un eveniment aparte faptul ca anul acesta practic Congresul, la care sunt prezenti clericii, monahii, mirenii, se intalneste si se imbina cu Congresul tinerilor [NEPSIS n.n.], ca si tinerii, pe de-o parte, sa creasca in constiinta ca sunt parte din Biserica si nu este o Biserica doar a tinerilor, sau doar a monahilor, sau doar a copiilor si, pe de alta parte, si partea adultilor din Biserica sa isi asume si sa inteleaga mai mult importanta transmiterii credintei la generatiile care urmeaza, mai ales ca tinerii de la o anumita varsta, adolescentii, au tendinta sa se indeparteze de Biserica, si aici cu atat mai mult, intr-o societate in care ei nu au cursuri de religie la scoala, cum au in Romania, nu exista biserica la tot pasul, pericolul acesta este si mai mare si, atunci, toata aceasta experienta poate sa serveasca tuturor. "   

UPDATE(24 mai 2016):

Congresul NEPSIS

IPS Iosif:

Cei care aveti copii departe, nu-i lasati! Ori ii lasati, ori va duceti la ei. Nu stircati viata propriilor copii! Nimic nu este mai pretios decat viata copiilor dumneavoastra. Nimic! Nici case, nici bani, nici bunuri materiale pe care le adunam prin munca noastra, nu sunt mai importante decat copiii nostri. Sunt zeci de mii de copii care sufera, unii in depresie, unii au ganduri de sinucidere, pentru ca nu au dragoste. Sa stiti: sufletul care nu simte dragostea adevarata, este nefericit o viata intreaga.   

Predica IPS Iosif la Denia celor 12 Evanghelii: "Nici o clipa din viata noastră Hristos nu încetează să ne spună cât ne iubește, oricine am fi, orice am fi, și oriunde am fi"

"Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică."(Ioan 3, 16)

 Predica IPS Iosif la Patriarhia Romana, în 2010 după Denia celor 12 Evanghelii

De multe ori, atunci când mergem la spovedit, începem spovedania noastră, nu numai dumneavoastră ci și noi, care slujim la sfântul altar, [mărturisind] cât de puțin îl iubim pe Dumnezeu. Nu putem să începem mărturisirea a ceea ce suntem noi, după faptele noastre, decât spunând înainte de toate: "cât de puțin Te iubesc Doamne, cat de puțin știu și Te cunosc!". Însă, astăzi, în fața crucii, trebuie să ne mai punem o întrebare, pe care, de multe ori uitam să ne-o mai punem: "Cat de mult ne iubește Dumnezeu pe noi?", "Cat de mult mă iubește Dumnezeu pe mine?"- să ne punem fiecare [această întrebare]. Si răspunde Mântuitorul la această întrebare. "Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât pe Fiul Său cel Unul născut L-a dat, ca tot cel ce crede într-Însul să nu piară, ci sa aibă viata veșnică".  Iată aceste cuvinte ale Mântuitorului ne spun nu numai cat ne iubește Fiul, dar cât de mult ne iubește Tatăl, pentru ca "L-a dat pe Fiul Sau, cel Unul născut". În acele momente n-au înțeles ucenicii Săi ce înseamnă "L-a dat". L-a dat, ca să urce astăzi pe Cruce.

[...] Spune Sfântul Chiril că Mântuitorul știind ce o să se întâmple, se zorea El însuși către patimă, uitând, nesocotind durerea, nesocotind chinul, care-I veneau din biciuire, din scuipări, din vorbele grele pe care trebuia să le audă, și din ceea ce vedea. Ceea ce aștepta era mântuirea noastră, mântuirea mea. De aceea ii spune diavolului, ca și cum i-ar spune lui Iuda: "du-te și fa ceea ce ai de făcut mai repede". Si el se duce, și face, și ii aduce pe cei care ii vor da răstignirea.

Înaltul, Mitropolia și portbagajul. "Doamne, Îți mulțumesc că Te-ai încăput în atâtea inimi, și nici pe a mea nu ai uitat-o! Dar oare câte inimi de oameni pribegi sunt pe aceste pământuri, în care Tu nu ai loc?!"

Şi mergând, propovăduiţi, zicând: S-a apropiat împărăţia cerurilor. Tămăduiţi pe cei neputincioşi, înviaţi pe cei morţi, curăţiţi pe cei leproşi, pe demoni scoateţi-i; în dar aţi luat, în dar să daţi. Să nu aveţi nici aur, nici arginţi, nici bani în cingătorile voastre; Nici traistă pe drum, nici două haine, nici încălţăminte, nici toiag; că vrednic este lucrătorul de hrana sa. În orice cetate sau sat veţi intra, cercetaţi cine este în el vrednic şi acolo rămâneţi până ce veţi ieşi. Şi intrând în casă, uraţi-i, zicând: "Pace casei acesteia".(Matei 10, 7-12)

Era toamnă și cursurile la facultate erau în toi, toți erau preocupați de noul an școlar… Prin campus se auzise că o să treacă prin oraș Înaltu’; că se tot vorbea să se deschidă parohie, să poată să aibă și românii slujbă pe limba și pe tradiția lor.

Am auzit și eu că vine Înaltu’, dar nu am înțeles prea bine, mărturisesc, dacă era vorba de un episcop care era înalt de statură sau așa se zicea la „cel mai mare”. Trebuie să recunosc că nici când ne-am văzut pentru prima dată și am remarcat statura înaltă nu am înțeles prea bine care era adevăratul motiv pentru care toți îl numeau Înaltu’.

Adevărul este că am fost tentat să merg și eu la întâlnirea care urma să aibă loc într-o cameră de cămin (résidence) cu Înaltu’, ca să se vorbească de noua parohie, decât să stau la cursurile de mecanică din acea după-amiază, care oricum păreau destul de complicate la acea vreme și nu dădeau o perspectivă prea strălucită pentru examene. Mai mulți colegi chiar m-au îndemnat „să-i reprezint la întâlnire, că nu puteau veni”, ca să „fie mai multă lume”, chiar dacă nu am înțeles eu prea bine cum se făcea să fim mai mulți în felul acesta.

Înaltu’ venea de undeva din sud, din Italia, vizitase mai multe comunități și urca spre Paris, motiv pentru care s-a și oprit la noi, într-o cameră modestă de cămin, unde de-abia am încăput o duzină de persoane (eu am stat în picioare, că nu se mai găsiseră nici prin vecini atâtea scaune).

Adevărul e că nu-mi aduc aminte mai nimic din ce s-a discutat, însă felul blând de a fi al Mitropolitului, vocea domoală, convingătoare, care aducea o pace profundă, ne-a convins și chiar ne-a dat curaj să căutăm un spațiu cât mai repede pentru a putea pune bazele noii parohii. Ne simțeam extraordinar cu toții, orice spunea Înaltu’ părea ca și realizat, deja vedeam biserica, slujbele, simţeam mirosul de tămâie, auzeam strana care psalmodiază… Am fost duși preț de câteva ore într-o altă lume.

S-a apropiat seara și fiecare a trebuit să plece la treburile sale, mai ales că și Înaltu’ trebuia s-o pornească la drum, mai avea cale lungă până la Paris. Fără să vreau, m-am trezit dintr-odată singur cu Mitropolitul și urma să-l conduc la mașină și să-i indic calea către autostradă (la acea vreme nu erau GPS-uri), iar eu eram singurul care nu se grăbea nicăieri, oricum cursurile se terminaseră de mult.

Mergând prin cartier până la locul unde îşi parcase Înaltu’ maşina, plin de emoții și nevrând să par nepoliticos că nu scot o vorbă, mai ales că toată după-amiaza nu scosesem un cuvânt, ci doar visasem şi trăisem în acel vis toate slujbele posibile la noua biserică ce urma să se deschidă, mi-am luat inima în dinți și am zis: Înaltpreasfinția Voastră, da’ unde este Mitropolia noastră?

Nu pot ascunde faptul că, pe moment, mi s-a părut destul de potrivită întrebarea și, cumva, am răsuflat ușurat că nu am spus vreo prostie în fața unui om așa de mare și înalt, și să-i fac astfel de rușine pe toți colegii „pe care i-am reprezentat”.

Înaltu’ a zâmbit blând și a zis: Hai să vezi!

Pe moment m-am speriat un pic, mă întrebam în sinea mea unde trebuie oare să mergem, că doar nu trebuie să mă duc până la Paris; însă, în timp ce încercam eu să înțeleg cele zise de Mitropolit, ajungem pe o străduță mică, unde pe dreapta era parcat un Citroen Xsara Picasso; Înaltu’ deschide portbagajul și, cu un zâmbet și mai mare, îmi zice: Uite mitropolia noastră! Vezi, acolo am veșmintele, mitra… în dreapta am geanta cu toate actele… acolo e valiza cu haine, am și tricherul și dicherul, Evanghelia, Liturghierul, lucrurile de slujbă…

Înaltu’, cu o voce atât de blândă și duioasă, îmi arăta cu o oarece bucurie fiecare lucru pe care îl avea aranjat într-o ordine perfectă în portbagaj… Cuvintele curgeau agale, dar eu nu m-am putut abține să nu vărs mai multe lacrimi, chiar dacă la un moment dat am încercat să le ascund… Încăpuse în acel portbagaj nu doar Hristos, … era o biserică întreagă, era Mitropolia noastră.

Este adevărat că atunci S-a încăput și în inima mea Hristos, s-a încăput și noua parohie care la scurt timp s-a și deschis; s-a încăput dorul de a-L duce pe Hristos și în alte locuri, în alte inimi, să încapă și în viața altora, să aducă lumină și bucurie, speranță, dragoste și curaj și în sufletele cele risipite, necăjite, întristate, uitate de lume și de toți...

Mașina a pornit din loc. Înaltu’ m-a binecuvântat de pe geam încă o dată, iar apoi l-am pierdut în zare. Am rămas vreme de câteva minute bune în mijlocul străzii, poate și mai mult, cine își mai aduce aminte? și nu puteam să-mi revin… Am înțeles atunci un lucru extraordinar: e destul să–I faci loc lui Hristos în viața ta, în propria ta inimă, care e plină cu tot fel de lucruri inutile (ca într-un adevărat portbagaj), iar când intră Hristos acolo, dispar toate și nu mai e loc de ceartă, de gânduri rele, de vorbe, de supărări sau întristări; se curățește inima și toate se vindecă.

De atunci au trecut aproape 15 ani… și, ajungând în Italia, de fiecare dată când văd un preot de-al nostru cu cristelnița în portbagaj și cu geanta în care are Evanghelia, Liturghierul, sfintele vase și alte lucruri de slujbă, îmi scapă acea lacrimă care m-a dat de gol și în fața lui Înaltu’. Căci mă gândesc cât de simplu lucrează Domnul cu noi și de fiecare dată Se smerește și vine la noi în orice condiții am fi. De la peștera din Betleem și până la cele mai modeste bisericuțe, săli luate cu chirie, cripte și tot felul de spații împânzite în întreagă Europă, Hristos Își găsește loc și vine la noi.

Nu pot să uit acea întâlnire, căci văd mereu cum lucrează Domnul, zi de zi, duminică de duminică, lună de lună, an de an, și tot mereu Își face loc în tot mai multe inimi.

Doamne, Îți mulțumesc că Te-ai încăput în atâtea inimi, și nici pe a mea nu ai uitat-o! Dar oare câte inimi de oameni pribegi sunt pe aceste pământuri, în care Tu nu ai loc?!… Inimi întristate, inimi părăsite, inimi descurajate și la limita tuturor puterilor, inimi care au fost rănite și nu s-au vindecat, inimi care vor să Te cunoască, dar nu știu unde să Te găsească, inimi care tânjesc după Tine și nu știu cum să se roage, inimi care nu au fost cercetate, dar aleargă după adevăr, inimi care iubesc și nu sunt iubite, inimi care caută binele și fapta cea dreaptă, dar mereu se pierd pe cale… Inimi și inimi...

Doamne, nu ne lăsa!

Arhimandrit Atanasie

Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului - Roma

1. La acea vreme când Mitropolia „era în portbagaj”, se aflau în toată Europa Occidentală și Meridională vreo 30 de parohii. Astăzi sunt peste 600 de comunități bine organizate. Totul a început de la o persoană care L-a purtat sute de mii de kilometri pe Hristos cu sine în mașină și L-a adus în inimile oamenilor, iar ei, la rândul lor, duc mai departe mesajul Evangheliei. Asta e Taina Misiunii.

Sursa web: Ortodoxia Tinerilor, Înaltul, Mitropolia și portbagajul

Articol din Revista Apostolia, nr. 96, Martie 2016

IPS Emmanuel din Patriarhia Ecumenica invitat la un seminar la Moscova despre Sinodul Pan-ortodox: "nu intervenim in definitiile dogmatice". Presedintele Ucrainei a vorbit cu Patriarhul Ecumenic despre creerea unei Biserici Ortodoxe locale ucrainiene. Emisiune la KTO TV despre Sinaxa de la Chambesy. IPS Iosif: "imaginea Vatican II nu cred că o vom aplica sinodalității Bisericii Ortodoxe"

"Nu există mari diferențe între Patriarhia Ecumenică și Biserica Ortodoxă Rusă", a declarat pe 11 martie 2016 Mitropolitul Emmanuel al Franței (Patriarhia Ecumenică), la un seminar organizat la Moscova, dedicat viitorului Sinod Pan-Ortodox.

"Unii ar vrea confruntarea noastră, dar acesta nu există. Da, avem puncte de vedere diferite față de unele subiecte, dar este absolut firesc pentru Biserica Ortodoxă și reflectă faptul că dialogul pe care îl avem este realizat în respectul diversității noastre".