Se afișează postările cu eticheta IPS Emmanuel. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta IPS Emmanuel. Afișați toate postările

marți, 18 septembrie 2018

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a luat decizia de a înceta pomenirea liturgică a Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului




Mitropolitul Ilarion: decizia de a suspenda pomenirea liturgică a Patriarhului Constantinopolului nu înseamnă întreruperea totală a comuniunii euharistice


Pe 14 septembrie 2018, un briefing a urmat ședinței speciale a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, ai cărei membri au discutat situația urgentă provocată de intruziunea Patriarhiei Constantinopolului pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse.

Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, președintele Departamentului de Relații Ecleziale Externe al Patriarhiei Moscovei, a răspuns întrebărilor din partea mass-mediei. În discursul său, Arhiepiscopul Ilarion a spus că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a luat decizia de a înceta pomenirea liturgică a Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului în Biserica Ortodoxă Rusă. Împreună-slujirile cu ierarhii Patriarhiei Constantinopolului sunt suspendate, precum și participarea la toate structurile în care prezidează sau co-prezidează reprezentanți ai Constantinopolului. "Acestea includ adunările episcopale din țările în care se afla "diaspora", a spus președintele DREE.

vineri, 12 ianuarie 2018

Înmormântarea Arhim. Placide Deseille, comemorat împreună cu fondatorii Mănăstirii Simonos Petra. Mesaje de condoleanțe adresate de Patriarhul Bartolomeu si de Patriarhul Daniel (+foto)


Joi, 11 ianuarie 2018, la Mănăstirea Sfântul Antonie cel Mare din Franța, metoc al Mănăstirii Simonos Petra din Athos, a avut loc înmormântarea Starețului, Arhim. Placide Deseille, care a plecat la Domnul în ziua de 7 ianuarie, zi de prăznuire a Sfântului Ioan Botezătorul, după noul calendar, și a Nașterii Domnului, după vechiul calendar - ținut și de athoniți.

La înmormântare au participat: IPS Emmanuel și PS Job de Telmessos din partea Patriarhiei Ecumenice, IPS Iosif și PS Marc, din Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale, Părintele Arhim. Serafim și Părintele Arhim.  Ilie, împreună cu care Părintele Placide a adus Ortodoxia din Athos în Franța, Părintele Arhim. Irineu de la Măn. din La Faurie, Părinții Ieromonahi Siluan, Denis și Casian de la Măn. Sf. Antonie cel Mare din Vercors, Părintele Ierom. Macarie Simonopetritul și Părintele Ierom. Eucarpios de la Mănăstirea Simonos Petra din Athos, Părintele Ierom. Theotokis și Maica Stareță Hypandia împreună cu obștea de la Solan, Părintele Ierom. Martin, fost viețuitor la Man. Sf. Antonie,  Părintele Ierom. Radu împreună cu obștea de la Bussy en Othe,  Părintele Ierom. Nectarie Petre, starețul Mănăstirii Crasna, Prahova și exarh în MOREOM, Părintele Protoiereu Marc Antoine Costa de Beauregard, precum și alți numeroși preoți, diaconi, monahi și monahii, credincioși fideli sau prieteni ai mănăstirii Sfântul Antonie cel Mare din Vercors, aparținând diferitelor jurisdicții ortodoxe.

miercuri, 26 aprilie 2017

Vizita Patriarhului Ecumenic Bartolomeu la Taize și discursul său la Consiliul Mondial al Bisericilor (în franceză). "Sfântul și Marele Sinod a recunoscut că „unul din principalele organisme ale Mişcării Ecumenice contemporane este Consiliul Mondial al Bisericilor“

Pe 25 aprilie 2017, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a vizitat pentru prima dată comunitatea de la Taize. In această vizită Patriarhul a participat la rugăciunea comună în biserica "Reconcilierii", în prezența fraților și a reprezentaților diferitelor comunități creștine și a tinerilor reuniți la Taize. De asemenea, el a binecuvântat 2 icoane și s-a recules la mormântul fratelui Roger, fondatorul comunității de la Taize, după cum ne informează Radio Vatican.
Cu o zi înainte, pe 24 aprilie 2017, Patriarhul Bartolomeu a ținut un discurs la Centrul Ecumenic de la Consiliul Mondial al Bisericilor, la Geneva, în care face și niște reflecții legate de Sinodul din Creta. Din acestă alocuțiune redăm mai jos următorul fragment: 
În cele din urmă, participarea ortodoxă în eforturile de reconciliere și unitate a creștinilor în sânul a ceea ce se numește „Mișcarea Ecumenică“, care până acum s-a bazat pe deciziile luate fie în mod individual de către Bisericile Autocefale, fie în cadrul Conferințelor pan-ortodoxe, a trebuit să fie ratificată pe cale sinodală, care este metoda autentică pentru a formula o poziție uniformă a Bisericii Ortodoxe.

Noi, ortodocșii, suntem ferm convinși că mișcarea ecumenică și Consiliul Mondial al Bisericilor au ca scop și ca motiv de existență îndeplinirea ultimei rugăciuni a Domnului, „ca toți să fie una(In. 17, 21) care este înscrisă pe frumoasa tapiserie ce împodobește peretele acestei sălii. Pentru acesta, Sfântul și Marele Sinod a insistat pe faptul că „participarea ortodoxă la mişcarea  pentru restaurarea unităţii cu ceilalţi creştini în Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească nu este deloc împotriva naturii şi istoriei Bisericii Ortodoxe, ci constituie expresia constantă a credinţei şi a tradiţiei apostolice în condiţii istorice noi."(Relații, 4) De asemenea, Sfântul și Marele Sinod a recunoscut că „unul din principalele organisme ale Mişcării Ecumenice contemporane este Consiliul Mondial al Bisericilor (Relații 16). Printre diversele activități ale acesteia din urmă, Sfântul și Marele Sinod a susținut că "Biserica Ortodoxă doreşte să întărească lucrarea Comisiei pentru Credinţă şi Constituţie şi urmăreşte cu viu interes contribuţia teologică a acesteia adusă până în prezent. Ea evaluează pozitiv textele teologice editate de aceasta, prin contribuţia valoroasă a teologilor ortodocşi, ceea ce reprezintă o etapă importantă în Mişcarea Ecumenică pentru apropierea dintre creştini (cf. Basilica) Biserici" (Relații, 21). Această evaluare sinodală a contribuției CMB la căutarea unității creștine, pe care o găsim foarte pozitivă, în opinia noastră ar trebui să servească drept sursă de inspirație pentru desfășurarea lucrărilor CMB, la apropierea împlinirii a 70 de ani de existență.

Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă a reiterat prin vocea sinodală a Sfântului și Marelui său Sinod că „acordă o mare importanță dialogului, în mod special cu creștinii eterodocși“ (Enciclica, 20), motiv pentru care ea „condamnă orice tentativă de dezbinare a unităţii Bisericii, din partea unor persoane sau a unor grupuri, sub pretextul păstrării [...] unei Ortodoxii autentice" (Relații, 22).
 ***

Vizita Patriarhului Ecumenic, Bartolomeu, la Taize




Fratele Benoît: Este o vizita istorica, pentru ca legaturile sunt vechi cu Patriarhia Constantinopolului. Sunt frati si calugari care au trait [aici] in anii '60, dar n-a fost niciodata o astfel de vizita, a celui mai inalt reprezentant al acestei Patriarhii si, deci, ne bucuram ca el vine si este partas rugaciunii comune cu toti fratii si credinciosii care sunt prezenti aceasta saptamana.

Patriarhul Ecumenic: In moartea si in Invierea Sa, Hristos ne-a impacat cu Dumnezeu. In momentul in care cantam imnurile pascale, Orient si Occident crestini impreuna, continuam sa ne rugam pentru ca lumina Invierii sa ne conduca pe calea unitatii si a comuniunii.

Fratele Alois: Este un simbol pe care vrem sa-l partajam, reconcilierea care ne-a fost adusa de Hristos. Si faptul de a ne ruga impreuna, ca Patriarhul vine sa se roage aici, impreuna cu noi, este ca o anticipare  a acestei reconcilieri pe care Hristos a dat-o deja umanitatii, dar pe care nu o traim destul de deplin.

Reporter: Il vom intalni pe Patriarhul Bartolomeu alaturi de Papa Francisc, in vizita sa la Cairo, vinerea si sambata viitoare...

UPDATE:

***

Fotografii de pe Pagina Patriarhiei Ecumenice



joi, 23 iunie 2016

Video(fr.): reportaje KTOTV despre "Sinodul Ortodox". IPS Iosif: "Cum putem sa inradacinam o intreaga generatie care este dezradacinata?" Carol Saba: "Sinodul nu este un obiectiv in sine, ci sinodalitatea este cea mai importanta"

Sinodul Ortodox: Provocările diasporei



IPS Iosif: Este o generatie de parinti dezradacinata, care trebuie sa transmita credinta copiilor inradacinati intr-o alta tara. In SUA, Japonia, Australia, trebuei sa facem fata unor cereri. Pe de alta parte, noile generatii care se deplaseaza ne spun: avem nevoie de Bisericile noastre Mama, de relatia cu Biserica Mama. Cum putem sa inradacinam o intreaga generatie care este dezradacinata?

vineri, 27 mai 2016

Delegaţia Patriarhiei Ecumenice la Sfântul şi Marele Sinod. Printre participanti: IPS Emmanuel, Mitropolitul Franţei, IPS Iov de Telmissos si 2 femei pe lista consilierilor speciali


Secretariatul Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice a publicat componenţa delegaţiei Bisericii Ortodoxe a Constantinopolului, care va participa la Sfântul şi Marele Sinod:

Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, Preşedintele Sfântului şi Marelui Sinod
  1. Înaltpreasfinţitul Părinte Leon, Arhiepiscopul Kareliei şi al întregii Finlande;
  2. Înaltpreasfinţitul Părinte Ştefan, Mitropolitul Tallinnului şi al întregii Estonii;
  3. Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Mitropolit Senior (Geron) al Pergamului;
  4. Înaltpreasfinţitul Părinte Dimitrie, Arhiepiscop Senior (Geron) al Americii;
  5. Înaltpreasfinţitul Părinte Augustin, Mitropolit al Germaniei;
  6. Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Cretei;
  7. Înaltpreasfinţitul Părinte Isaia, Mitropolit de Denver;
  8. Înaltpreasfinţitul Părinte Alexie, Mitropolit de Atlanta;
  9. Înaltpreasfinţitul Părinte Iacov, Mitropolit de Prinkiponnisia (Insulele Principilor);
  10. Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolit de Proikonissos;
  11. Înaltpreasfinţitul Părinte Meliton, Mitropolit de Filadelfia;
  12. Înaltpreasfinţitul Părinte Emmanuel, Mitropolitul Franţei;
  13. Înaltpreasfinţitul Părinte Nichita, Mitropolit de Dardanele;
  14. Înaltpreasfinţitul Părinte Nicolae, Mitropolit de Detroit;
  15. Înaltpreasfinţitul Părinte Gherasim, Mitropolit de San Francisco;
  16. Înaltpreasfinţitul Părinte Amfilohie, Mitropolit de Kissamos şi Selinon;
  17. Înaltpreasfinţitul Părinte Ambrozie, Mitropolit de Coreea;
  18. Înaltpreasfinţitul Părinte Maxim, Mitropolit de Silyvria;
  19. Înaltpreasfinţitul Părinte Amfilohie, Mitropolit de Adrianoupole;
  20. Înaltpreasfinţitul Părinte Calist, Mitropolit de Diokleia;
  21. Înaltpreasfinţitul Părinte Antonie de Ierapole, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Ucrainene din SUA;
  22. Înaltpreasfinţitul Părinte Iov, Arhiepiscop de Telmissos, reprezentantul Patriarhiei Ecumenice pe lângă Consiliul Mondial al Bisericilor;
  23. Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan de Charioupolis, Arhiepiscopul Exarhatului Patriarhal al Parohiilor Ortodoxe de Tradiţie Rusă din Europa Occidentală; (Declaratia Fratietatii !)
  24. Preasfinţitul Părinte Grigorie de Nyssa, Primatul Episcopiei Ortodoxe Carpato-ruse din SUA.
Consilieri speciali:
  1. Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcop de Christopole (Estonia);
  2. Preacuviosul Arhimandrit Tihon, Stareţul Mănăstirii Stavronichita din Sfântul Munte;
  3. Preacucernicul Protopresbiter al Tronului Ecumenic Constantin Myron (Germania);
  4. Preacuvioasa Maică Teoxenia, stareţa Mănăstirii Izvorul Tămăduirii – Chrysopigi, Chania;
  5. Dl Panteleimon Vingas, Mare hartofilax al Sfintei Mari Biserici a lui Hristos (Constantinopol);
  6. Dna Elizabeth Prodromou, profesoară (SUA).
Preacuviosul Arhimandrit Bartolomeu Samaras, secretar şef al Sfântului Sinod, secretar al preşedintelui.


***

Patrarhul Ecumenic alături de Maica Teoxenia
Ați fost selectata pentru a participa, în calitate de consilier al Patriarhiei Ecumenice, la Sfântul si Marele Sinod” Panortodox. Aceasta apare în scrisorile Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I, adresate celor două femei care vor ocupa două dintre cele șase locuri pentru consilieri, în reprezentanta Patriarhiei Ecumenice la Sfântul și Marele Sinod Panortodox din Creta 2016.

Astfel, Patriarhia le transmite un mesaj celorlalte Biserici Ortodoxe, să includă femeile în listele lor de consilieri, conform cu decizia luata în cadrul întâlnirii conducătorilor Bisericilor Ortodoxe, din Chambesy.

Femeile care ii vor consilia pe delegații Patriarhiei Ecumenice la Sfântul și Marele Sinod Panortodox, sunt stareța Teoxenia, a Mănăstirii Hrisopigi, din apropierea orașului Chania, din Creta, și o profesoara a Universitatii Tafst din Boston, Elizabeth Prodromu.

Călugărita Theoxenia are vârsta de 65 de ani și este stareța uneia dintre cele mai mari și mai influente mănăstiri din Grecia.

Elizabeth Prodromou este profesor de științe politice, specializat în probleme legate de libertatea religioasă, terorism și democratizarea țărilor din Orientul Mijlociu.

Biserica Ortodoxa a Greciei i-a anunțat, în mod oficial, pe cei 40 de participanți la delegația proprie, dintre care 24 de episcopi și alți clerici și laici, dar fără prezenta vreunei femei.



Elizabeth Prodromu

His All-Holiness Ecumenical Patriarch Bartholomew, President of the Holy and Great Council
  1. His Eminence Archbishop Leo of Karelia and all Finland
  2. His Eminence Metropolitan Stephanos of Tallinn and all Estonia
  3. His Eminence Metropolitan Elder John of Pergamon
  4. His Eminence Archbishop Elder Demetrios of America
  5. His Eminence Metropolitan Avgoustinos of Germany
  6. His Eminence Archbishop Irenaeus of Crete
  7. His Eminence Metropolitan Isaiah of Denver
  8. His Eminence Metropolitan Alexios of Atlanta
  9. His Eminence Metropolitan Iakovos of the Princes’ Islands
  10. His Eminence Metropolitan Joseph of Prikonnisos
  11. His Eminence Metropolitan Meliton of Philadelphia
  12. His Eminence Metropolitan Emmanuel of France
  13. His Eminence Metropolitan Nikitas of the Dardanelles
  14. His Eminence Metropolitan Nicholas of Detroit
  15. His Eminence Metropolitan Gerasimos of San Francisco
  16. His Eminence Metropolitan Amphilochios of Kissamos and Selini
  17. His Eminence Metropolitan Ambrosios of Korea
  18. His Eminence Metropolitan Maximos of Selyvria
  19. His Eminence Metropolitan Amphilochios of Adrianopolis
  20. Most Reverend Metropolitan Kallistos of Diokleia
  21. Most Reverend Metropolitan Antony of Ierapolis, head of the Ukrainian Orthodox in the USA
  22. Most Reverend Archbishop Job of Telmessos, Permanent Representative of the Ecumenical Patriarchate to the World Council of Churches
  23. Most Reverend Archbishop John of Charioupolis, head of the Patriarchal Exarchate of Orthodox Parishes of Russian Tradition in Western Europe
  24. His Grace Bishop Gregory of Nyssa, head of the Carpatho-Russian Orthodox in the USA
Special Consultants:
  1. His Grace Bishop Makarios of Christopolis (Estonia)
  2. Very Reverend Archimandrite Tikhon, Abbot of Stavronikita Monastery of Mount Athos
  3. Reverend Protopresbyter of the Ecumenical Throne Konstantinos Myron (Germany)
  4. Very Reverend Sister Theoxeni, Abbess of the Holy Patriarchal and Stavropegic Monastery of the Life-Giving Spring (Chrysopigi), Chania
  5. Mr. Panteleimon Vingas, Archon Grand Chartophylax of the Holy and Great Church of Christ (Constantinople)
  6. Dr. Elizabeth Prodromou, Professor (USA)
Very Reverend Archimandrite Bartholomew Samaras, Chief-Secretary of the Holy and Sacred Synod of the Ecumenical Patriarchate and Secretary to the Holy and Great Council’s President

LEGATURI: 

luni, 14 martie 2016

IPS Emmanuel din Patriarhia Ecumenica invitat la un seminar la Moscova despre Sinodul Pan-ortodox: "nu intervenim in definitiile dogmatice". Presedintele Ucrainei a vorbit cu Patriarhul Ecumenic despre creerea unei Biserici Ortodoxe locale ucrainiene. Emisiune la KTO TV despre Sinaxa de la Chambesy. IPS Iosif: "imaginea Vatican II nu cred că o vom aplica sinodalității Bisericii Ortodoxe"


"Nu există mari diferențe între Patriarhia Ecumenică și Biserica Ortodoxă Rusă", a declarat pe 11 martie 2016 Mitropolitul Emmanuel al Franței (Patriarhia Ecumenică), la un seminar organizat la Moscova, dedicat viitorului Sinod Pan-Ortodox.

"Unii ar vrea confruntarea noastră, dar acesta nu există. Da, avem puncte de vedere diferite față de unele subiecte, dar este absolut firesc pentru Biserica Ortodoxă și reflectă faptul că dialogul pe care îl avem este realizat în respectul diversității noastre".

miercuri, 2 iulie 2014

Parintele Dumitru Staniloae: "Statele Unite ale Europei?"

László Surján, Herman van Rompuy, IPS. Emmanuel si José Manuel Barroso

"Lumea trebuie sa aleaga intre suveranitatea nationala si securitatea colectiva"

Prezentam mai jos un articol scris de Parintele Dumitru Staniloae in anul 1939, si aparut atunci in "Telegraful roman", LXXXVII, nr. 47, p. 1. Este interesant de vazut cum era privita atunci Europa, ca organizatie statala, si ceea ce a ajuns ea astazi.

sâmbătă, 24 mai 2014

Coroana de Spini a Mantuitorului pusa in slujba ecumenista de la Catedrala Notre-Dame de Paris prin care, in rugaciune, se pregateste intalnirea Papei Francisc cu Patriarhul Bartolomeu (Update: Interviul Mitropolitului Emmanuel la Radio Vatican)


Marti, 20 martie 2014 a avut loc la Catedrala Notre-Dame de Paris o slujba ecumenica, pentru a pregati, in rugaciune, intalnirea dintre Papa Francisc si Patriarhul Bartolomeu in Tara Sfanta, prevazuta pentru 24-26 mai, pentru a marca cei 50 de ani de la intalnirea predecesorilor lor, Papa Paul al VI-lea si Patriarhul Athenagoras. 


Asa cum putem vedea pe site-ul  "Adunarii Episcopilor Ortodocsi din Franta":

"unul din punctele culminante a fost [...] recitarea impreuna, de-o singura voce, a rugaciunii Tatal Nostru [1:02:00 - in video de mai sus]. Aceasta priveghere a fost coprezidata de catre Eminenta Sa, Cardinalul André Vingt-Trois, Arhiepiscop de Paris si IPS, Mitropolit Emmanuel, in prezenta Sfintei Coroane de Spini [a Mantuitorului]. Au participat, de asemeni, din partea catolica, Nunțiu Apostolic precum și Monseniorul Nasser Gemayel, Episcop al Bisericii Maronite în Franța, iar din partea ortodoxa, IPS Nestor si IPS Job. Numerosi preoti catolici din dioceza de la Paris au luat parte la slujire in prezenta preotilor ortodocsi din diferite jurisdictii. Corala Catedralei Sfantul Alexandru Nevsky si corul ortodox bizantin au participat cantand la aceasta priveghere.



Mai mult decât atât, conform site-ul Episcopieii Patriarhiei Ecumenice din SUA, delegația oficială care însoțește pe SS Patriarhul Bartolomeu în Țara Sfântă este compus din următoarii oficiali:
IPS Arhiepiscop Demetrios al Americii  
IPS Mitropolit Ghenadie  al Italiei 
IPS Mitropolit Ioan de Pergam
IPS Mitropolit Iakovos de Insulele Prințului  
IPS Mitropolitul Emmanuel al Franței 
IPS Mitropolit Ghenadie de Sassime 
IPS Arhiepiscop Job de Telmessos 
Reverend Arhimandritul Bartolomeu Samaras, secretarul șef al Sinodului
Rev. Maximos Vgenopoulos, Arhidiacon 
Reverendul Andreas Sofianopoulos, Diacon 
Dl Theodore Angelopoulos 
Dl. Muhtar Kent.
Dl. Muhtar Kent, presedintele consiliului de administratie si directorul executiv al Companiei Coca Cola

*

ALTE PREGATIRI...


UPDATE (24 mai 2014):

Mitropolitul Emmanuel (stanga)
Mitropolitul Emmanuel, presedintele Adunarii Episcopilor Ortodocsi din Franta si directorul Biroului Bisericii Ortodoxe la Uniunea Europeeana, unul dintre organizatorii intalnirii ecumenice dintre Patriarhul Bartolomeu I cu Papa Francisc la Ierusalim, a acordat un interviu pentru Radio Vatican (in franceza mai jos) din care spicuim cateva din afirmatiile sale:

- Cred că această nouă întâlnire la Ierusalim va da un impuls și cred că Duhul Sfânt va fi acolo pentru a ne ghida să mergem mai departe pentru a recâștiga comuniunea deplină între cele două Biserici. Dincolo de caracterul jubiliar și de caracterul simbolic al întâlnirii, va exista o întâlnire cu un conținut.

- Cred că este într-adevăr un moment care ar putea marca mișcarea ecumenică, nu numai relațiile dintre cele două Biserici, ci relațiile cu toate bisericile creștine.

- Cred nu trebuie să ne așteptăm la evenimente spectaculoase. Nu putem stabili peste noapte comuniunea între cele două Biserici. Este o intreaga lucrare ce trebuie să fie făcuta înainte, și aceasta este lucrarea Comisiei Teologice Internaționale.

- Ar fi frumos dacă, după această întâlnire, am putea sa ne impartasim din același Potir. Este dorința noastră și este scopul nostru. Scopul dialogului acesta este. 

- Nu este vorba vrem să punem deoparte problema Primatului cum a fost trăit în primul mileniu unde a fost Pentarhia în care Roma a avut primul loc. Nimeni nu neagă acest fapt, dar interpretarea care a fost dată mai târziu a cauzat probleme pentru Biserica Ortodoxă.[...] Și cred că Papa Francisc, de la începutul pontificatului său, a arătat deja semne, si s-a numit el însuși Episcopul Romei. De asemenea, el a vrut să dea un rol mai important Sinodalitătii.

- [Patriarhul Bartolomeu] nu se angajeze prin această întâlnire sau in tot ce ar face în numele Bisericii Ortodoxe. El se angajează ca Primul Episcop în Biserica Ortodoxă.

- Această întâlnire se face în Ierusalim, unde este Patriarhia Ortodoxa Greaca. Patriarhul Teofil va fi, de asemenea, la Sfântul Mormânt. Cred că este voința întregii Biserici Ortodoxe s
ă vadă acest dialog continuu, să vada rezultatul acestui dialog, iar rezultatul nu este nimic altceva decât intalnirea in jurul aceluiași Potir. Toate Bisericile Ortodoxe sunt implicate în această lucrare teologică și cred că este o necesitate, și aceasta este o datorie pe care o avem, ca toți să fim una.

Interviul complet in franceza:
(RV) Entretien - L’œcuménisme sera célébré dans quelques jours par la visite du Pape François en Terre Sainte. Il y retrouvera le Patriarche de Constantinople Bartholomée pour commémorer la rencontre il y a cinquante ans à Jérusalem entre Paul VI et Athénagoras. Une rencontre historique qui a donné une impulsion fondamentale et déterminante au chemin œcuménique avec les Eglises orthodoxes, comme l’affirmé jeudi le cardinal Pietro Parolin. Pour le secrétaire d’Etat du Saint Siège, c’est pour raviver cette flamme que le pape est en Terre Sainte.
Pour parler de ces retrouvailles dimanche à Jérusalem, un invité de marque: le Métropolite Emmanuel, le président de l’Assemblée des évêques orthodoxes de France et directeur du Bureau de l’Eglise orthodoxe auprès de l’Union Européenne.
Il est pour le monde orthodoxe, l’un des organisateurs de ce pèlerinage auquel il participera. Avec lui, dressons un tour d’horizon des relations entre catholiques et orthodoxes, sans esquiver la question épineuse de la primauté. Bernard Decottignies lui a demandé s’il pensait que cette rencontre entre le Pape François et Bartholomée en Terre Sainte allait ouvrir de nouveaux horizons

Je ne peux pas prévoir ce qu’il va se passer mais de toute façon, une rencontre, c'est un pas en avant. Nous avons les deux primats d’Église qui se rencontrent. C’est une rencontre symbolique, 50 ans après la première rencontre entre le Pape Paul VI et le patriarche œcuménique Athënagoras en 1964. C’était une autre époque. Ils ont brisé le silence qui a duré pendant des siècles entre les deux Églises. Maintenant, on est 50 ans après. Donc, il y a tout de même du progrès. Il y a un dialogue qui a été établi suite à cette rencontre à Jérusalem. Il y a une dernière étape qui a été considérée comme la période du dialogue de la charité et ensuite, le dialogue théologique a commencé. C’était le dialogue de la vérité et de l’ouverture. Je pense que dans cette période où nous vivons, nous avons déjà franchi un pas. Nous ne sommes plus considérés comme des Églises schismatiques mais des Églises sœurs. Nous travaillons ensemble. Le dialogue et le contact qui ont été établis, les visites pour les fêtes patronales de Rome et de Constantinople qui ont continué pendant de nombreuses années ont quand même donné des fruits. Et alors, je pense que cette nouvelle rencontre de Jérusalem va donner l’élan et je pense que le Saint Esprit sera là pour nous guider afin d’aller encore de l’avant pour retrouver la pleine communion entre nos deux Églises. Au-delà du caractère du jubilé et du caractère symbolique de cette rencontre, il y aura une rencontre avec un contenu. Nous savons très bien qu’aussi bien le Pape que le patriarche Bartholomée sont convaincus de la nécessité du rapprochement des Églises. Ils ont les mêmes caractères. Je vois beaucoup de similitudes dans leurs actions et aussi dans l’ouverture et je pense que c’est vraiment un moment qui pourra marquer le mouvement œcuménique, pas seulement les relations entre les deux Églises mais les relations avec toutes les Églises chrétiennes.
Est-ce qu’on pourrait être surpris? Est-ce que la déclaration commune qui émanera de cette rencontre pourrait réserver des surprises ?
Je ne peux pas vous en dire le contenu. Je ne connais pas en détail le contenu de la déclaration commune. Mais je pense que cette déclaration va porter certainement sur des questions d’actualité et c’est un signe concret qui va sortir de la rencontre de Jérusalem. Je crois qu’il ne faudrait pas s’attendre à des évènements spectaculaires. On ne peut pas du jour au lendemain établir la communion entre les deux Églises. Il y a tout un travail qui doit être fait en amont et qui est le travail de la Commission Théologique Internationale. Il ne faudrait pas cacher qu’il y a encore des obstacles à franchir et des difficultés. Et ce n’est pas avec une rencontre que ces difficultés seront effacées. Il y a certainement encore du pain sur la planche. Il y a encore du travail à faire pour avancer mais comme je le dis, avec une rencontre de deux hommes d’Église comme le Pape François et le patriarche Bartholomée, je pense qu’ils ont la possibilité de nous donner un encouragement dans le travail qui est fait pour le dialogue œcuménique. Je ne pense pas qu’il y aura une décision spectaculaire. Ça serait bien si, suite à cette rencontre, on pouvait communier au même calice. C’est notre désir et c’est notre but. Le but du dialogue, c’est ça. Mais je crois qu’il faut être réaliste et il faut surtout nous encourager dans ce travail concret, dans ce pas que nous faisons vers l’unité.
Alors, il reste bien sûr cette grande question de la primauté, une question délicate au niveau du dialogue théologique.
Oui, bien sûr. D’ailleurs, c’est la question que nous étudions: comment la primauté a été vue au premier millénaire. Évidemment, après les schismes, il y avait des difficultés. Ça, c’est sûr. Il y a tout un travail qui est fait. Il faut encourager ce travail théologique. Les théologiens, les évêques, les laïcs et les prêtres qui travaillent dans ce domaine ne perdent certainement pas leur temps mais c’est à la fois utile et nécessaire pour arriver à des pas concrets. Donc, je crois que la primauté, c’est une question. Il y a d’autres questions qui doivent être également traitées dans le cadre de notre dialogue.
Cette question de la primauté, est-ce qu’elle pourrait peut-être un jour (peut-être qu’elle l’est déjà par certaines personnes) être considérée non plus comme une pierre d’achoppement mais comme une opportunité entre les deux Églises?
La question de la primauté, c’est l’interprétation de la primauté en tant que tel. On n’a pas le temps d’approfondir et d’entrer dans les détails. Mais évidemment, c’est l’interprétation que nous donnons à la primauté qui peut aussi nous donner la solution dans ce domaine. Ce n’est pas que nous voulons mettre de côté la question de la primauté comme elle était vécue au premier millénaire ou il y avait la pentarchie, où Rome avait la première place. Personne ne nie ce fait mais c’est l’interprétation qui a été donnée par la suite qui a posé des problèmes pour l’Église orthodoxe. Donc, il faudrait aussi voir de quelle façon cette primauté est vécue et de quelle façon cette primauté est appliquée dans l’Église. Et je crois que le Pape François, dès le début de son pontificat, a déjà donné des signes et lui-même, il s’appelle l’évêque de Rome. Il a voulu aussi donner un rôle plus important à la synodalité. Donc, je crois que ce sont des signes encourageants pour le dialogue et pour nous dire que nous avons quelqu’un qui nous soutient dans cette perspective.
En tout cas, comme vous l’avez-vous-même souligné, on sait que les deux hommes sont très charismatiques et qu’ils ont des visions claires de ce dont ce monde a besoin. Ils se connaissent déjà bien et on peut imaginer qu’ils discuteront à nouveau de l’avenir des chrétiens au Proche-Orient.
Tous les chrétiens qui sont en Occident ou en Orient pensent à leurs frères qui vivent au Moyen-Orient, notamment avec la question de la Syrie et tout ce qui se passe aussi en Égypte et dans d’autres pays de la région. Je pense que personne ne reste insensible à cette question. Nous voulons que les chrétiens restent sur place puisqu’on ne peut pas considérer le Moyen-Orient sans la présence chrétienne. Donc, les chrétiens doivent rester et doivent aussi revenir. Mais la difficulté, c’est de les faire revenir. Je crois qu’il est nécessaire de souligner qu’en tant que chrétien, catholique, orthodoxe et pourquoi pas protestant, anglican, nous soutenons tous la présence et la protection des chrétiens au Moyen-Orient et partout dans le monde où les chrétiens souffrent.
Un autre sujet qui unit les deux hommes, François et Bartholomée, c’est bien la question de la défense de l’environnement. On sait le travail énorme qui est fait par Bartholomée depuis des années et des années, je dirais même des dizaines d’années. Et on sait aussi l’intérêt qu’a porté à cette question le Pape François depuis son élection. C’est également votre avis?
Absolument, vous savez, c’est une question qui est chère au patriarche œcuménique, Bartholomée. Et c’est un engagement que le patriarche a pris dès le début pour la défense de l’environnement, pour la création et pour le respect de la création. Mais ce n’est pas une question simple, il faudrait que tout le monde contribue pour éviter le changement climatique. Tout le monde a une responsabilité et chacun de nous est responsable pour l’avenir de la planète.
Autre sujet probablement fort intéressant de discussion entre les deux hommes, c’est la question de la famille. On sait que du côté catholique, on discute pas mal de ce qui concerne la possibilité pour les divorcés-remariés de communier.
Oui, bien sûr. On savait que la question de la famille nous suit et nous unit puisque nous avons évidemment la même vision et je sais bien que l’Église catholique se prépare pour le synode qui sera justement consacré à la question de la famille. Sur ce que vous avez dit à propos de la possibilité des divorcés de communier, nous avons une interprétation beaucoup plus large que l’Église catholique dans ce domaine du divorce. Bien que nous reconnaissions le mariage qui est "Un", nous donnons la possibilité pour beaucoup de gens qui, pour une raison ou une autre, ont eu des difficultés dans leur mariage, à demander le divorce à l’Église et à pouvoir aussi faire un deuxième, voire un troisième mariage. L’Église pense aux difficultés du chrétien et le soutient dans les moments difficiles. On ne peut pas l’exclure de la communauté ecclésiale. On lui donne une chance et on reste près de lui. Je crois que c’est une interprétation et une attitude plus humaine que d’exclure l’autre. C’est une approche pastorale et je crois que dans ce domaine, sans vouloir donner de leçons à personne, l’Église catholique pourrait peut-être adopter cette pratique de l’Église orthodoxe dans le domaine du mariage.
Mgr. Emmanuel, ces derniers mois, on a beaucoup parlé de l’Ukraine et on sait que certains activent des susceptibilités religieuses pour finalement soutenir des visées politiques. On peut imaginer que le patriarche Bartholomée et le Pape François puissent avoir une position très ferme sur ces questions là?
En ce qui nous concerne et en ce qui concerne le patriarcat œcuménique, nous sommes très prudents vis-à-vis des déclarations politiques. Le patriarche ne s’occupe pas et ne se penche pas sur les questions politiques. Le Pape est à la fois un chef d’État et un chef d’Église. Donc, il a un rôle tout à fait différent dans ce domaine. En ce qui concerne les questions de l’Ukraine, vous savez que le patriarcat œcuménique comme l’Église orthodoxe en général est très sensible à cette question puisque la majorité de la population en Ukraine est constituée de chrétiens orthodoxes. On sait évidemment que malheureusement, tous ne sont pas dans l’Église canonique. Donc, il y a des problèmes que nous souhaitons pouvoir résoudre. Nous souhaitons que l’Église orthodoxe soit aussi capable de porter ce message d’une Église unie en Ukraine. Nous sommes aussi très sensibles à toutes les difficultés que le pays traverse actuellement. Nous attendons vraiment avec impatience le résultat des élections. La paix en Ukraine, c’est le souhait qui a aussi été émis par le patriarche Bartholomée dans un message qu’il avait adressé au peuple ukrainien avant la Semaine Sainte. Donc, je pense que c’est une question qui pourrait être discutée mais nous, en tant que patriarcat œcuménique, nous n’entrons pas dans les questions politiques. Nous essayons d’aider, si c’est possible.
Alors, je m’hasarde à une toute dernière question. Est-ce que toutes les Églises orthodoxes se réjouissent de cette prochaine rencontre à Jérusalem pour fêter les 50 ans d’une autre rencontre, celle entre Athénagoras et Paul VI? Est-ce que tout le monde est heureux que ce 50° anniversaire soit célébré à Jérusalem?
Le patriarche avait déjà annoncé cela depuis plusieurs mois. Il avait aussi annoncé et il avait parlé lors de la rencontre de tous les primats d’Églises orthodoxes qui a eu lieu au Phanar, à Constantinople, au mois de mars. Et je crois que c’est en qualité de premier évêque et de l’orthodoxie puisqu’il ne s’engage pas par cette rencontre ou de tout ce qu’il fait au nom de l’Église orthodoxe. Il s’engage en tant que premier évêque dans l’Église orthodoxe. Comme je l’ai dit, c’est une rencontre symbolique. La première rencontre a eu lieu aussi entre le Pape Paul VI et Athënagoras I. Maintenant, cette rencontre sera entre le Pape François et le patriarche œcuménique Bartholomée. C’est quelque chose de continu, il ne pourrait pas en être autrement. Donc, je ne pense pas qu’il y aurait des voix qui seraient contraires à cette rencontre de Jérusalem. De toute façon, cette rencontre se fait à Jérusalem où il y a le patriarcat gréco-orthodoxe. Le patriarche Théophile sera également au Saint-Sépulcre. Je crois qu’il y a la volonté de toute l’Église orthodoxe de voir ce dialogue continué, de voir l’aboutissement de ce dialogue et l’aboutissement n’est rien d’autre que les retrouvailles autour du même calice. Toutes nos Églises orthodoxes participent à ce travail théologique et je crois que c’est une nécessité et c’est un devoir que nous avons pour que tous soient un.
-Cardinalul K.K.: "Dupa Consiliu Vatican II ecumenismul nu este o teme aparte ci este o provocare primordiala pentru fiecare Papa"

- Cardinalul K.K.: "Biserica Catolica a inceput sa mearga pe acest drum al ecumenismului care este ireversibil

-In acest an o delegatie oficiala din partea Patriarhiei Ecumenice va merge la Roma cu ocazia sarbatoarii Sfintilor Petru si Pavel si in acelasi timp Cardinalui Kurt Koch va participa in noiembire la Constantinopol, la sarbatoarea Sfantului Andrei.

- Cardinalul K.K.: "Distingem un ecumenism al adevarului si un ecumenism al dragostei"[o vadire clara a ereziei, care desparte dragostea de adevar n.n.]

- Totul a inceput cu intalnirea dintre SS Athenagoras de Constantinopol si Papa Paul al VI-lea pe 4 ianuarie 1964, la Ierusalim

- Cardinalul K.K.: "Am putut sa aprofundam tot ceea ce este comun in credinta, si avem documente frumoase despre ecleziologie, Taine, Preotie, Euharistie. Acum avem o tema pe care o tratam, si aceasta este relatia intre sinodalitate si primat. Adica vrem sa gasim cum o Biserica poate sa afle marea Traditie a celeilalte, pentru ca dimensiunea sinodala a Bisericii este un mare dar pe care Biserica Ortodoxa poate sa ni-l dea pentru a regasi unitatea, iar Traditia Catolica este Primatul [Papal], si sa vedem cum putem sa avem in vedere acest raport intre Primat si Sinodalitate pentru a aprofunda unitatea si a atinge scopul dialogului nostru teologic, adica sa regasim unitatea si mai ales comuniunea euharistica"    
  
- Papa si Patriarhul vor semna o declaratie comuna [la Ierusalim]. Seara va avea loc o intalnire ecumenica cu ocazia a 50 de ani de la intalnirea Papei Paul al VI-lea cu Patriarhul Athenagoras, care se va tine in Biserica Sfantului Mormant de la Ierusalim.

  • Emisiunea "L'Orhodoxie, ici et maintenant":


joi, 9 ianuarie 2014

Discursul Presedintelui Hollande fata de reprezentantii religiilor din Franta, care puncteaza aspecte sensibile


Reprezentantii cultelor din Franta, printre care si presedintele AEOF,  Mitropolitul ortodox Emmanuel,  au fost prezenti pe 7 ianuarie la Palatul Elysée, unde  Presedintele François Hollande a prezentat urarile sale cu aceasta ocazie, care se pot vedea in cele de mai jos.

Urarile adresate Autoritatilor religioase de catre Presedintele Frantei


Domnule ministru, 
Inaltpreasfintite,
Domnule Mitropolit, 
Domnilor Rabini, 
Domnule Presedinte al Consistoriului, 
Domnule Rector al Moscheii, Presedinte al Consiliului francez al Cultului musulman,
Domnule Presedinte de onoare al Consiliului francez al Cultului Musulman,
Domnule Presedinte al Federatiei protestante din Franta,
Doamna Presedinta a Uniunii budiste din Franta,

V-ati adunat din nou aici, in aceasta casa [Palatul Elysée n.n.] care este de asemeni si a voastra, caci este casa tuturor. Este cea a Republicii, care nu recunoaste niciun cult dar care, in acelasi timp, face ca aceste culte sa poata trai din plin, in Franta, in libertate.

Va regasesc la inceputul acestui an, cu ocazia acestei ceremonii care este un pic particulara dar, care, doresc sa o reiterez, caci este, de asemei, un moment de schimburi si de dialog.

Doresc, de asemeni, sa va prezint reflexiile noastre pentru a pregati proiectele care vor fi dezbatute in Parlament, in urmatoarele luni.

Sa revenim la anul 2013. Acesta a fost un an, din mai multe puncte de vedere, exceptional. Mai intai pentru catolici cu alegerea Papei Francisc care, de atunci, a avut un cuvant de fraternitate ce a atins inima compatriotilor nostrii, si nu numai a celor catolici. El a exprimat, de asemeni, pozitii pe plan international care au fost primite de toti carora li s-a adresat.

2013 a fost de asemeni, in Franta, un an de dezbateri pasionante, in special pentru casatoria pentru toti. Ca reprezentanti ai cultelor, ati participat in felul vostru, reliefand pozitiile pe care le aveti in functie de convingerile voastre. Le respect in mod profund.

2013 a fost de asemeni un an de dialog intre religii. S-a inaugurat memorialul pentru Cardinalul Lustinger la manastirea Abou Gosh, care a fost realizat gratie donatorilor evrei si crestini, si care constituie un frumos exemplu. A avut loc si lucrarea pe care o duce Inaltpreasfintitul Pontier pentru a dezvolta in continuare, a ceea ce a intreprins la Marsilia, discutiile cu musulmanii.

Acest dialog este de altfel mai vechi, pentru ca serviciile relatiilor Bisericii Catolice cu musulmanii dateaza de 40 de ani. Dar se intensifica, si stiu ca Domnul Rector al moscheii din Paris, in mod particular este atasat acestora. Este un semn important pe care il dati, caci dovediti ca religiile pot fi o sursa de liniste si de intelegere mutuala. Fie ca acest exemplu sa serveasca de referinta in raport cu alte religii din lume. Voi reveni.

Intoleranta este de asemeni printre noi. Este peste tot. Sa nu credem ca frontierele noastre ar putea sa o inlature. Antisemitismul a luat forme noi, chiar daca este aceasi abjectie care transpare. Au fost agresiuni antimusulmane care s-au multiplicat. Nu voi uita nici actele anticrestine. Le condamn pe toate cu aceeasi fermitate. Ministrul de interior le combate pe toate cu aceasi energie.

Intoleranta se manifesta catre tot: atat fata de persoane cat si fata de bunuri, fata de cei morti pentru a insulta mai mult pe cei vii, si chiar fata de zidurile in spatele carora va retrageti pentru a va ruga. Este obiectul, asa cum am vazut in aceste zile, in aceste ultime ore, a profanarilor sau a inscriptiilor.

Am spus-o, fata de ele, Republica trebuie sa fie intransigenta. Ea va fi peste tot si pentru toti. Ea va combate ura sub toate mastile sale, chiar si cea sub paravanul umorului sau al denuntarii unui sistem. Raspunsul, este sanctiunea - clara si imediata - care poate sa mearga pana la interzicerea spectacolelor cu caracter rasist si antisemit, susceptibile de a provoca dezordine de ordin public. Este sensul circularei care a fost emisa si care va fi aplicata.

Pe internet, anonimatul nu trebuie sa fie o protectie, si libertatea de expresie un alibi. Suntem foarte atasati de libertate. Dar cand in numele libertatii, se pune in cauza valori fundamentale, principii esentiale, trebuie puse limite. Altfel se considera ca orice vointa a puteriilor publice, de a pune un anumit numar de provocari de-o parte, ar putea atenta la libertati.

Eficacitatea acestei represiuni necesita mai intai ca informatiile sa fie cunoscute, ca lucrurile sa fie stabilite. Ea presupune, cand este o agresiune, ca o plangere sa fie depusa. Daca nu este plangere, nu sunt urmari. Ma adresez voua deci: este responsabilitatea voastra sa indrumati pe cei care va sunt fideli pentru a-i incuraja sa nu taca. Cel mai rau este tacerea. Cel mai rau este renuntarea. Cel mai rau este acceptarea in cele din urma a umilirii. Ei trebuie, cand sunt insultati sau amenintati in libertatea lor de cult, sa poata fi acompaniati pentru a purta plangere si sa declanseze actiunea penala.

Raspunsul nu poate fi decat represiv. Raspunsul este de asemeni educativ. Este formarea constiintelor, este accesul la a sti, este amintirea Istoriei. Aici voi contribuiti.

Raspunsul este laicitatea. Laicitatea nu este un punct de clivaj intre noi. Este un punct de adunare. Este regula comuna care ne permite sa traim impreuna. Laicitatea, o repet fara incetare, protejeaza libertatea de credinta si de constiinta. Ea garanteaza de asemenea neutralitatea Statului si a agentilor sai. Ei nu trebuie in exercitiul functiunilor lor sa manifeste o apartenenta religioasa - nu mai mult, ca de altfel, precum o opinie politica.

Aparatorul drepturilor, Domnul Baudis, a sesizat Consiliului de Stat asupra problemei, care s-a discutat despre iesirile scolare. Consiliul de Stat a recomandat sa lase responsabilii sa faca dovada de discernamant. Cred ca este un bun principiu si pentru care ni s-a parut preferabil sa nu schimbam nimic in circulara si sa evitam recursul la lege.

In acest spirit, de asemeni, doresc ca ministrul Educatiei nationale sa poata afisa Charta laicitatii in institutiile scolare. Este de asemei o modalitate pentru elevi sa inteleaga mai bine despre ce e vorba.

Am instalat, in cele din urma, in luna aprilie care a trecut - 6 ani dupa decretul care prevedea crearea sa, dar care nu a fost aplicat - Observatorul national al laicitatii. Stiu care sunt rezervele ce au putut fi emise asupra compozitiei sale. Vreau sa va raspund. Observatorul nu are vocatia sa fie locul reprezentantilor cultelor. El trebuie in schimb sa fie o instanta de dialog permanent cu voi. I-am cerut lui Jean-Louis Bianco, presedintele sau, sa vegheze in mod particular sa va primeasca in mod regulat.  

Aceeasi logica se impune pentru Comitetul consultativ national de etica. Vocatia sa nu este sa faca sa figureze cultele asa cum sunt, dar sa asocieze personalitati care reprezinta diversitatea societatii noastre. Rolul sau este de a trata problemele care survin in mod sensibil si sa aduca contributia sa.

Ma gandesc la subiectul sfarsitului vietii. O misiune a fost incredintata Profesorului Sicard, raportul sau mi-a fost dat la sfarsitul anului 2012 si Comitetul consultativ a organizat o "Conferinta Cetateneasca". Este un panel [grup de persoane reprezentative pentru o populatie n.n.] care a redat o parere. Este o parte dintr-un proces. Comitetul va face un raport de concluzii asupra intregii acestei proceduri. Mai apoi, adica la inceputul lunii februarie, consultatiile cu cultele se pot deschide.

Este vorba de a reflecta impreuna la ameliorarea acompaniamentului persoanelor suferinde la sfarsitul vietii, in respectul demnitatii fiecaruia. Orice persoana majora in faza avansata sau terminala a unei maladii incurabile - este ceea ce am spus in timpul campaniei - ce provoaca o suferinta fizica, psihica, insuportabila, si care nu poate fi linistita, trebuie sa poata cere, in conditii precise, stricte, o asistenta medicalizata pentru a termina viata sa in demnitate. Despre asta este vorba si nimic altceva.

Voi termina discursul meu asupra situatiei internationale.[...]
Documentul integral in franceza aici.