vineri, 5 octombrie 2018

Părintele Ciprian Grădinaru din Belgia: "acest referendum ne întreabă, de fapt, dacă vrem să scrie în Constituţie că Dumnezeu a făcut bine lucrurile". Pr. Savatie Baștovoi: "acolo unde nu există adevărul ca temei al vieții, tot ce pare aberant și monstruos, devine posibil" și până la urmă "ne trezim că lupta e contra lui Hristos, contra părinților și a fraților noștri"


Pr. Ciprian Grădinaru:
S-a scris frumos şi demonic de urât, spre limpezirea minţilor sau spre şi mai mare tulburare şi învrăjbire a neamului. Fiecare a vorbit sau a spus, după cum scrie într-o Carte, din cele ale inimii lui, şi şi-a expus în mod public din echilibrul, bunele intenţii sau din patimile, frustrările spumegânde şi urâciunile lăuntrice.

Pr. Savatie Bastovoi:
Și mi-am amintit că diavolul apără pădurile, aurul și copiii abandonați, diavolul apără țara de corupție, de emigrare și de sărăcie, diavolul îi învață pe toți iubirea, acea iubire necondiționată, diavolul tâlcuiește cuvintele lui Hristos, diavolul ne învață să nu judecăm, diavolul zice ca suntem egali, diavolul ne vrea salvați, eliberați, uniți în luptă, până în ceasul în care ne trezim că lupta e contra lui Hristos, contra părinților și a fraților noștri.

Și atunci diavolul ne învrăjbește, ne întărită, ne dezbină, lăsându-ne cu sufletele amărâte de tot ce a părut cândva prietenie, iubire, luptă dreaptă.
“Dragii mei,

S-au spus şi s-au scris atâtea gânduri despre referendumul de pe 6 și 7 octombrie: bune şi rele, pline de dragoste ori de ură. S-a scris frumos şi demonic de urât, spre limpezirea minţilor sau spre şi mai mare tulburare şi învrăjbire a neamului. Fiecare a vorbit sau a spus, după cum scrie într-o Carte, din cele ale inimii lui, şi şi-a expus în mod public din echilibrul, bunele intenţii sau din patimile, frustrările spumegânde şi urâciunile lăuntrice. Cred că toate cuvintele şi gândurile noastre au rădăcini metafizice, şi chiar şi din acest simplu exerciţiu de democraţie care e referendumul şi din stările de spirit (mai bine zis, de duh) pe care le-a stârnit în fiecare dintre noi putem afla cine stă în spatele unui vorbitor/ scriitor: Cerul sau iadul.

Eu unul nu vreau să adaug multe, ci doar să vă îndemn să mergeți şi să votaţi. În plus, s-ar cuveni să mobilizăm pe cât mai mulţi dintre prietenii şi rudele noastre – oriunde ne-am/ s-ar afla.

De ce? Pentru că referendumul acesta este:

o mărturisire de credință, pentru cei care cred, dar și

o afirmare a normalității pentru orice om înzestrat cu raţiune şi onest, adevărat “liber-cugetător” (aşa cum o spune şi numele, un om liber de manipulări, ideologii, fake news-uri etc).

Şi nu are nimic negativ: nu este politic, nu este anti-cineva sau ceva, nu afectează drepturile nimănui.

Pentru creştini: trăim o premieră absolută: “Cezarul”, adică statul, ne cere nouă, creştinilor, să ne afirmăm părerea despre Dumnezeu. Pentru că acest referendum ne întreabă, de fapt, dacă vrem să scrie în Constituţie că Dumnezeu a făcut bine lucrurile când l-a făcut pe om “bărbat şi femeie”, cum scrie în Facere. A nu mărturisi public crezul că înţelegem căsătoria ca unirea între un bărbat şi o femeie de frica bârfelor ori din comoditate e o lepădare de credință.

Nu vă lăsați păcăliți de multele minciuni şi manipulări lansate în spaţiul public pentru a semăna confuzie și a vă determina să nu mergeți la vot. De pildă, se spune că a costat câteva zeci de milioane de euro; dar, dacă împărțim la câți oameni sunt așteptați la vot, revin cam doi-trei euro pe cap de votant. E mult pentru a întări sistemul imunitar al unui popor? Căci a nu vota înseamnă a-l slăbi teribil, înseamnă:

1. a deschide porţile uraganelor noilor idei sexo-marxiste care au îmbolnăvit cumplit societatea occidentală (cred că noi, cei din diaspora, chiar putem constata şi afirma asta)

2. a da un semnal politicienilor că îşi pot vedea liniştiţi de ale lor, pentru că poporul român nu mai are voinţă politică, că românii au fost aduşi la stadiul de a nu mai fi interesaţi să se exprime prin vot.

Spre și mai multă încredințare despre importanța acestui referendum și a răspunsului ”DA” la întrebarea care ni se pune, vă trimit și aceste mărturii: a părintelui stareț Efrem Vatopedinul din Sfântul Munte, a profesorului Adrian Papahagi de la Universitatea din Cluj, precum și un articol al doamnei Cristina Popescu. Vă îndemn să le trimiteți cât mai multor cunoscuți, în funcţie de categoria în care se găseşte fiecare: primul- pentru cunoscuții credincioși dar cu îndoieli, al doilea- pentru liber-cugetătorii cinstiți. Celorlalte categorii de cunoscuți nu cred ca mai are rost să le trimiteți- într-un sens, ei trăiesc deja într-o altă dimensiune existențială, unde nimic din ale Luminii nu mai ajunge: Adevăr, sens, discernământ, logică. In acea direcție nu mai putem trimite decât dragoste, milă, compătimire. Și să ne pocăim pentru păcatele noastre, din pricina cărora mulți cred azi că Hristos e ca noi, și de aceea, poate, nu Îl vor.

Nu vă temeți!

Cu noi este Dumnezeu, așa cum S-a făgăduit!
***


Atunci când o țară întreagă se mobilizează să susțină prin vot că o căsătorie se face între bărbat și femeie e clar că s-a întâmplat ceva cu Adevărul. Si dacă nu ar năvăli asupra celor ce au inițiat Referendumul o turmă turbată care răcnește că a susține căsătoria dintre un bărbat și o femeie e inuman, ai zice că nebuni sunt cei dintâi, că au purces să demonstreze că albul este alb și negrul este negru.

Uitându-mă la ce se întâmplă, de câteva zile am înțeles că nu mai avem de a face cu o chestiune morală, ci cu una de sănătate mintală, cu un examen menit să stabilească disponibilitatea cetățenilor pentru orice fel de aberații: piața de organe, lichidarea organizată a bătrânilor, Eugenia (lichidarea copiilor și a fetușilor cu malformații), apologia sinuciderii, interzicerea și limitarea nașterilor, sterilizarea, pedofilia și alte monstruozități care există de acum în multe țări, iar în altele pătrund prin același fel de campanii ce se fac în grădinițe scoli și pe lângă Guverne.

Deci nu moralitatea votului se discută, căci votul nu e ceva moral, ci conținutul de adevăr al cauzei alese. A susține prin vot un lucru evident și de la sine înțeles este o lovitura dată Științei, căci lucrurile evidente și naturale sunt cele care nu au nevoie să fie demonstrate și servesc ca Argument hotărâtor în demonstrarea unei teorii. Dacă faptele evidente ajung să fie schimbate prin vot, înseamnă ca am ajuns la moartea Științei. Așadar ceea ce are de suferit este Știința, nu Biserica.

Credința și Biserica nu pot fi zdruncinate prin votul majorității, deoarece se întemeiază pe Adevăr, pe când Știința se întemeiază pe evidențe. Este evident că o căsătorie se face și s-a făcut de la începutul lumii între bărbați și femei care nășteau copii, dar votul mulțimii poate transforma în fapt evident și demonstrat că împerecherile nefirești dintre bărbați precum și dintre femei sa devină “familii”, ceea ce s-a și întâmplat în unele țări. Prin același procedeu se poate impune ca normă castrarea, sterilizarea, scurtarea picioarelor, eutanasia obligatorie la o anumită vârstă, cu alte cuvinte, orice. Despre aceasta am scris un roman întreg și nu mai insist (“Diavolul este politic corect”, 2008).

Iată de ce referendumul nu mai este, în condițiile actuale, un demers moral, ci un exercițiu filozofic și științific, prin care natura și firescul să fie definite ca normă. Căci acolo unde nu există adevărul ca temei al vieții, tot ce pare aberant și monstruos, devine posibil.

***

In această perioadă zeci de mii de tineri s-au trezit cu prieteniile stricate. La Iași, Sibiu sau București. S-au trezit că cei cu care au împărțit camera de cămin, concertele rock, cărțile și visurile acum se înfoaie ca niște șerpi gata să muște.

Am primit zeci de mesaje disperate de la oameni care îmi spuneau că pur și simplu rămân fără prieteni dacă merg la Referendum.

Oare?

Și mi-am amintit că diavolul apără pădurile, aurul și copiii abandonați, diavolul apără țara de corupție, de emigrare și de sărăcie, diavolul îi învață pe toți iubirea, acea iubire necondiționată, diavolul tâlcuiește cuvintele lui Hristos, diavolul ne învață să nu judecăm, diavolul zice ca suntem egali, diavolul ne vrea salvați, eliberați, uniți în luptă, până în ceasul în care ne trezim că lupta e contra lui Hristos, contra părinților și a fraților noștri.

Și atunci diavolul ne învrăjbește, ne întărită, ne dezbină, lăsându-ne cu sufletele amărâte de tot ce a părut cândva prietenie, iubire, luptă dreaptă.

Nu vă tulburați, iubiților, și nu vă pierdeți în cuvinte ca să nu vă spuneți lucruri amare și greu de uitat, ci faceți cele plăcute lui Dumnezeu, ștergând tot apanajul drăcescului bine social cu care a amăgit mulțimea în acești ultimi ani. Apoi duhurile rele se vor retrage, Dumnezeu va izgoni leghionul și ei se vor înfige în porci și se vor azvârli în mare, iar prietenii se vor descoperi ca după un somn urît și vor sta iar împreuna, cu o altă experiență.

Știind că iubirea se câștigă, că pentru iubire se luptă. Căci cine va răbda până în sfârșit se va încununa.

LEGATURI:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu