Sorin Dumitrescu: Spuneți-mi preacucernice părinte, este bine să probăm sau să cerem să ni se dăruiască percepția existenței acestor entități spirituale?
Părintele Dumitru Staniloae: Eu spun că mai întâi trebuie să ne îndreptăm toată atenția și rugăciunea noastră către Iisus Hristos. Putem cere și un fel de ajutor al îngerilor în mijlocirile noastre către El. Așa după cum cerem ajutorul sfinților, Maicii Domnului, socotindu-ne smeriți față de ei și convinși că noi înșine nu putem avea o atât de mare ascultare de la Dumnezeu, pentru că nu suntem atât de smeriți ca și ei. Le putem cere ajutor îngerilor, dar nu numaidecât să-i și vedem. În multe scrieri din Filocalie se cere să evităm dorința viziune. [...] Adică, mai limpede, să nu umblăm după vedenii. Ne rugăm lăuntric să fie și ei [sfinții, îngerii] cu noi, cu rugăciunile lor, dar mai ales ne rugăm Maicii Domnului. Căci, rețineți, nu e bine să mă socotesc eu într-o relație singulară cu Hristos. Știți, asta seamănă a ceva protestant..."
Sorin Dumitrescu: Cum vă explicați faptul că în Evul Mediu, în plin teocratism bizantin, angeologia ocupa un loc atât de important? Nu vi se pare că în timpurile moderne acest cult a scăzut?
Părintele Dumitru Staniloae: Așa este. Iar explicația constă în creșterea mândriei omului, care nu mai are nevoie de nimeni ca să se apropie de Hristos; cum s-ar zice că el poate, exclusiv prin calitățile lui, să împlinească asta. Astfel, treptat, se ajunge la slăbirea Bisericii. Biserica însă este o solidaritate. Eu trebuie să trăiesc această solidaritate și o trăiesc nu numai cu cei văzuți, cu oamenii credincioși, ci și cu cei ce trăiesc deasupra oamenilor, cu toate făpturile. Și în Biserică suntem toți laolaltă - îngeri, credincioși, adormiți [în nădejdea învierii]...
Sursa: "7 dimineți cu Părintele Stăniloae - convorbiri realizate de Sorin Dumitrescu", Ed. Anastasia, București, 2025
