Interviu despre Sinodul din Creta cu Mitropolitul Serafim de Pireu prezentat la Universul Credintei. Ce ar trebui pentru ca acest Sinod sa aibe o relevanta ecumenica? (video, text)

Mitropolitul Serafim de Pireu despre Sinodul Panortodox din Creta 

(Universul Credintei, TVR)

Silviu Andrei Vlădăreanu: Am profitat de aceasta zăbovire in Atena pentru a cunoaste una dintre personalitatile Ortodoxiei contemporane - si a-l cunoaste in mod direct-, pentru ca jurnalistic am fost provocat de aceasta personalitate. Si am descoperit un om - desi ma asteptam sa gasesc un om extrem de dur si extrem de intransigent -am descoperit un om extrem de cald si parintesc, dar extrem de puternic prin har. Adica avea o putere care mi-a impus-o, dar nu cu duritate, ci cu foarte multa dragoste. Si am descoperit alta fateta a unei persoane pe care o cunoscusem numai de pe internet sau din presa. 

De aceea mi-am dorit sa ascult cateva ganduri din partea dansului, sa le impartasesc si dumneavoastra, pentru ca nu este o voce singulara, asa cum s-ar crede. Este una din cele mai articulate voci pe tema Sinodului Panortodox dar, care, din ce in ce mai mult are in spate sustinerea unor ierarhi din toata Ortodoxia, respectiv Patriarhia Bulgariei, Georgiei, Antiohia si de curand si Biserica Greciei.

Este vorba despre Mitropolitul Serafim care pastoreste un larg cartier al Atenei, inclusiv zona portului Pireu si este practic una dintre personalitatile cele mai vocale ale subiectului Sinodului Panortodox.

- Care este atmosfera in jurul acestui Sinod?

Vedeti, atmosfera este tensionata intotdeauna la asemenea dezbateri si discutii, si asa a fost din totdeauna. Nu trebuie sa ne miram sau sa ne smintim pentru ca sunt discutii contradictorii. Toate sinoadele au trecut prin asemenea framantari interioare si lucrarile Sinoadelor marturisesc asta. Dar, ceea ce face un Sinod nu este de a lovi in persoane, in oameni, ci este in a incerca sa corecteze si sa tina invatatura dreapta a Bisericii, Adevarul revelat sa il pastreze - deci, acesta este scopul unui Sinod. Si este implicit si inerent ca apar tensiuni, discutii contradictorii. Si cred ca este important sa le audiem si noi din afara, si sa asteptam rezultatul Marelui Sinod din Creta, un Sinod, de altfel, care a fost pregatit de aproape 100 de ani.

Interviu cu IPS Serafim de Pireu

- Inaltpreasfintia voastra, privitor la Marele Sinod care urmeaza sa aibe loc in Creta, intrebarea mea este: vedeti necesare modificari, fie referitor la subiectele ce vor fi abordate, fie la modul de organizare, asa incat acest Mare Sinod sa se bucure de statutul si autoritatea unui Sinod Ecumenic?

IPS Serafim de Pireu:

As dori, pentru inceput, sa-mi exprim marea recunostinta fata de Televiziunea tarii surori, Romania, pentru cinstea pe care mi-o face, dorind sa auda smeritele mele pareri referitoare la un subiect atat de grav si insemnat care priveste intreaga Biserica Ortodoxa Soborniceasca a lui Hristos. 

Si, desigur, trebuie sa-mi exprim profunda apreciere, marele devotament si dragostea fiasca fata de Întaistatatorul Preasfintei Biserici Ortodoxe Romane, Preafericitul Patrairh al Romaniei, Daniel, care este o foarte importanta personalitate teologica a Ortodoxiei de azi si un ierarh constient si veghetor al Bisericii lui Hristos. Deci, smerit, cu acest prilej, imi exprim pretuirea fata de Patriarhul Romaniei si fata de poporul roman frate, din partea Mitropoliei Pireului. 

La intrebarea foarte importanta pe care mi-ati pus-o, voi raspunde cu multa smerenie ca Biserica lui Hristos nu este un sistem al oamenilor "curati", nu este o elita a unora care teologhisesc si filozofeaza, ci este Trupul lui Hristos, adica este Trupul pacatosilor care si-au schimbat viata si Il recunosc pe Mantuitorul lor, pe Hristos, drept Cap al Bisericii lor si Domn al vietii lor. 

Prin urmare, ca sa raspund la intrebarea dumneavoastra, ca acest Sinod sa aiba o relevanta ecumenica, ar trebui sa se ocupe de urmatoarele subiecte de mare insemnatate, care ar aduce o schimbare esentiala in problemele Bisericii Ortodoxe in lumea contemporana, care are o atat de mare nevoie de Biserica. 

In primul rand, ar trebui sa recunoasca relevanta ecumenica a Sinoadelor cu adevarat Ecumenice, VIII si IX, care s-au intrunit in Constantinopol, respectiv sub Fotie cel Mare, cel dintai, si care a condamnat erezia Filioque, si primatul Episcopului Romei. Si, stiti, erezia Filioque este, dupa cum spune Fotie cel Mare, cea mai satanica erezie, pentru ca, daca Fiul Il purcede pe Duhul Sfant, trebuie sa nasca, prin analogie, si Fiu. Care, vasazica, urmatorul Fiu naste si el Fiu si purcede si el Duh Sfant si se destrama astfel dumnezeirea treimica. Din acest motiv, Sfantul Fotie cel Mare, in inspirata sa Epistola catre toate Tronurile Rasaritului Ortodox, se refera cu rigurozitate la malefica erezie despre Filioque.   

Si, desigur, ar trebui recunoscut si Sinodul IX Ecumenic, care a avut loc in 1351, sub Sfantul Grigorie Palama, unde a fost condamnata invatatura despre harul creat care este baza teologiei scolastice a lui Toma d'Aquino si a tuturor ereziilor crestinatatii apusene.   

Si, in acelasi timp, ar trebui validate Sinoadele Ortodoxe care au invalidat Pseudo-Sinodul de la Lyon si Sinodul talharesc de la Ferrara-Florenta, si sa fie combatuta finalmente pseudo-dogma petrina a Vaticanului, care se bazeaza dupa cum stiti, pe Decretele Pseudo-Isidoriene, pe Donatia Pseudo-Constantiniana, pe Donatia Pseudo-Pipiniana, pe textele false, falsificate. 

Si, un lucru esential, sa fie evaluata problema pozitiei Întaistatatorului in Biserica Ortodoxa. Ce este valabil in Biserica Ortodoxa? Este valabil principiul primus inter pares (primul intre egali) sau primus sine paribus (primul fara egali)... asa cum afirma unii in ultima vreme.  

Al doilea subiect pe care ar trebui sa il abordeze Biserica Ortodoxa, intr-un asemenea Sinod Panortodox, cu relevanta ecumenica, ar fi problema diasporei si a jurisdictiilor suprapuse. Adica, este inadmisibil ca intr-un oras, intr-o regiune, sa existe mai multe jurisdictii, in functie de nationalitatea careia ii slujesc. Acest lucru este inadmisibil in Biserica Ortodoxa din punct de vedere teologic si dogmatic, pentru ca promoveaza erezia etnofiletismului. In momentul de fata, problema va fi abordata cu jumatate de masura, a asa-numitei Conferinte Episcopale. Ar fi putut insa fi mai bine abordata prin intemeierea de Biserici Autocefale in Europa, in America, in Canada si in Australia. Prin urmare, s-ar rezolva problema aceasta care rezulta din jurisdictii suprapuse si s-ar auzi la nivel mondial glasul Bisericii care are de transmis un mesaj esential. 

Al treilea aspect, care ar solutiona definitiv problema ruperii de Trupul Bisericii, a crestinatatii apusene, ar fi alegerea si intronizarea unui Papa ortodox in vechea Roma, asa incat vechea Patriarhie a Apusului sa revina in Trupul Bisericii si, desigur, alegerea si intronizarea unei ierarhii ortodoxe in Biserica Romana. 

Si, al patrulea ar fi sa se rezolve in sfarsit problema calendarului, care rupe [in momentul de fata] unitatea liturgica a Biserici Ortodoxe, pentru ca nu este corect ca noi, grecii, si voi, romanii, sa praznuim Botezul Domnului, iar fratii nostri rusi, Sfantul Munte, Patriarhia Ierusalimului etc, in aceeasi zi sa praznuiasca Craciunul. Acest lucru este ceva inadmisibil, pentru ca rupe unitatea noastra liturgica, ca madulare ale aceluiasi Trup al Bisericii. 

Si, eventual, o ultima posibilitate ar fi crearea unei platforme mondiale prin satelit in multe limbi,  care sa vesteasca mesajul Ortodoxiei pe tot cuprinsul lumii.    

Sunt de parere ca aceste puncte ar conferi valoare Sinodului acestuia, care, cu adevarat, s-ar numara printre Sinoadele Ecumenice si ar avea un prestigiu in vesnicie.  

Iubitii mei, peste 50 de ani, peste multi ani, sa zicem, nimeni dintre noi nu va mai fi aici. Vom fi cu totii in curtile ceresti, vom fi cu totii inaintea Judecatii Preasfantului Dumnezeu. Cei care ne vor urma ce vor gasi dupa noi, deci? Ce texte le vom preda? Texte pline de compromisuri, de adaptari la evenimentele din lume? Sau texte cu valoare vesnica ce vor veni in continuarea Sfintelor Sinoade Ecumencie? De aceea, asadar, raspunderea, si a noastra a episcopilor, dar si a tuturor credinciosilor, este foarte mare.  

Ma rog ca Hristos cel Inviat sa ne lumineze mintea si inima noua, tuturora! 

- Va multumesc foarte mult, Inaltpreasfintia Voastra!

***

- Domnule Vladareanu, asa cum s-a vazut in interviul pe care l-ati realizat cu IPS Serafim, Mitropolit de Pireu, s-a facut o lista cu ce desparte, in special, Biserica Ortodoxa de cea Romano-Catolica, anumite diferente dogmatice.

Silviu Andrei Vlădăreanu: Intrebarea mea catre dansul a fost: ce ar trebui sa se modifice, sa se adauge eventual, ca acest Mare Sinod sa capete, sau sa ii fie recunoscut in viitor caracterul si autoritatea unui Sinod Ecumenic. Si, atuncea, dansul a abordat chestiuni de aspect dogmatic, asa cum ati observat in mare parte, pentru ca cu aceasta se ocupa un Sinod. Un Sinod Panortodox, sau un Sinod Ecumenic se intruneste in chestiuni de credinta, grave, cand sunt riscuri pentru adevarurile de credinta, Adevarul revelat - care noi suntem datori sa-l pastram; un adevar dat de Dumnezeu si noi, in Ortodoxie, trebuie sa-l tinem. Cand Ortodoxia observa ca exista alunecari si mutilari a acestui Adevar, atunci Sinodul este o intrunire de urgenta si trebuie sa analizeze si sa ia masuri dogmatice, pe aspecte de credinta. Asta e rostul Sinoadelor Ecumenice.

- Si totusi, din documentele pregatitoare publicate, nu este vorba de un document unionist[de unire a credintelor, ecumenist n.n.]. Adica de ce este nevoie sa se faca astfel de precizari, cand Sinoadele Ecumenice au definit clar doctina ortodoxa?

Nu era unionist, insa anumite formulari de acolo, au atins anumite constiinte. Adica, folosirea pluralului de "Biserci", lucru care contravine chair Crezului, asa cum il rostim. Faptul ca se incearca sa se recunoasca anumite taine savarsite, de exemplu, in cazul catolicismului. Ei, in aceste situatii s-a simtit ca este o atingere pe aspecte dogmatice, si au existat opinii.

Va spuneam ca este o voce extrem de articulata, dar nu este o voce singulara. Deloc! Practic, sunt sinoade nationale care in ansamblu au luat decizii. Va spuneam de Grecia, Georgia, Bulgaria. In sensul ca chestiunile acestea nu pot fi alterate. Ar intra in contradictie cu Sinoadele anterioare, Ecumenice. 

- Exista o diferenta de perceptie intre clerici si lumea laica in ceea ce priveste acest Sinod? 

Eu cred ca in ambele grupuri, corpul clericilor si al laicilor, care impreuna formeaza Biserica lui Hristos, exista opinii pro si contra, exista anumite deschideri si anumite rigurozitati, aspecte care tin de o rigurozitate a Traditiei. Cei care au aceasta deschidere deosebita o argumenteaza pe iubire. Or, ceilalti spun ca o iubire fara adevar, nu e o iubire adevarata, nu e o iubire reala, propriu-zisa. Sunt nenumarate exemple in istoria Bisericii, in care s-a dovedit ca, parctic, daca iubesti pe cineva, intai ii marturisesti adevarul, i-l arati il aduci la adevar si continui sa-l iubesti. Avem pe Sfantul Ioan Teologul, Apostolul iubirii, care n-a acceptat sa fie sub acelasi acoperis cu ereticul Cerint si a iesit. A spus: sa nu se prabuseasca peste amandoi acoperisul. 

- Acuma, exista pericolul ruperii unitatii Ortodoxe?

- Nu, nu cred pentru ca intotdeauna au fost puncte de vedere diferite. Dar, hotararea Sinodului care va fi in final, sunt convins ca va fi respectata. Discutiile de aceea se fac, pentru ca exista aceasta deschidere la dialog. Nu, nu vad un pericol decat daca cineva ar incerca sa impuna una sau cealalata versiuni, fara a le discuta in mod liber si deschis cu Bisericile surori.

- Pana la urma, care este opinia care predomina in tot acest amalgam?

Nu stiu. Cred ca vom vedea. Pentru mine e o provocare sa urmaresc, din pozitia mea de laic, acest eveniment, care e un eveniment istoric si trebuie observat. Si, nadajduiesc ca Dumnezeu va avea dragoste de noi, in continuare, sa ne tine in adevar, sa ne tina in unitate. Si va tine cont, pentru ca intre ierarhii pe care ii vedeti, si chiar sustinatorii unor teze mai deschise, mai largi, sunt oameni de o calitate extraordinara. Am cunoscut foarte multi, chiar si Intaistatatori. Sunt oameni de o calitate morala deosebita si cu o dragoste extraordinara, si, cred ca pentru aceasta Dumnezeu va avea grija sa fie bine.     

LEGATURI:

• ROF: Dosar cu documentele pregatitoare pentru Sinodul Pan-ortodox din Creta si reactiile lumii ortodoxe fata de acestea