Emisiunea "Vestea cea buna" - Iubirea la Albert Einstein
cu Pr. Cezar Axinte si Prof. Mihail Chircor
Prof. Mihail Chircor: Astazi va propunem o tema putin inedita, si o sa vedeti de ce. Titlul este: "Iubirea la Einstein". Dupa cum se stie, Albert Einstein a fost un urias savant, laureat al Premiului Nobel pentru fizica, parintele relativitatii, cel care a schimbat din temelii fizica moderna. Fara el, lumea actuala ar fi aratat cu totul si cu totul altfel - bine sau rau ar fi greu de zis. Ceea ce ar fi lasat el, de fapt, este aceasta teorie a relativitatii care poate fi folosita si in bine si in rau. Toata fizica atomica se bazeaza si pe aceasta teorie a relativitatii, si implicatiile ei sunt uriase. Nu stiu daca putem sa ne imaginam astazi societatea contemporana fara teoria relativitatii.
Einstein a fost un savant de origine ebraica, era evreu. A locuit in Germania, si cand a inceput prigoana impotriva evreilor a plecat in SUA. El, pe langa faptul ca a fost un foarte mare savant, a fost si un om de cultura. Si avem de la el un document, o scrisoare, un fel de testament spiritual care, a lasat el cu limba de moarte, sa fie publicat la cel putin doua decenii dupa disparitia lui.
Probabil ca unii din fratiile voastre cunosc documentul dar, pentru cei care nu-l cunosc, vreau sa-l discutam, sa-l analizam pentru ca, in general, astazi, exista o tema de dezbatere in societate, care se cheama "stiinta si religie" sau "cunoastere si religie" - subiect care pe mine, personal, ma enerveaza, ma agaseaza, ma scoate din minti, pentru ca e ca si cum religia si stiinta sunt doua baricade, ar fi doua spirite greu de conciliat.
Iata ca un om care - ma rog, nu stiu cat de credincios a fost, dar evreii cred in Dumnezeu, sunt un popor credincios, chair daca credinta lor se opreste la Hristos - iata ca ne lasa aceasta marturie si, avand in vedere ca nu este foarte lunga, este extrem de interesanta, o sa o citim pe toata. Deci, iata scrisoara lui Albert Einstein catre fiica sa, Lieserl:
“Cand am propus teoria relativitatii, foarte putini oameni m-au inteles, iar ceea ce urmeaza sa destainui umanitatii acum, se va ciocni de neintelegerea si de prejudecatile din aceasta lume.
Te rog sa pastrezi aceste scrisori atat timp cat este necesar, ani, decenii, pana cand societatea este suficient de avansata pentru a accepta ceea ce voi explica mai jos.
Exista o forta extrem de puternica, pentru care, cel putin pana in prezent, stiinta nu a gasit o explicatie formala. Este forta care include si guverneaza totul, este chiar in spatele oricarui fenomen care are loc in univers si inca nu a fost identificata de noi. Aceasta forta universala este IUBIREA.
Cand cercetatorii au investigat o teorie unificata a universului, au uitat cea mai puternica forta nevazuta. Iubirea este Lumina, care ii lumineaza pe cei ce o ofera si o primesc. Iubirea este gravitatie, deoarece ii face pe unii oameni sa se simta atrasi de altii. Iubirea e putere, deoarece multiplica tot ce avem mai bun si ofera umanitatii sansa de a nu pieri in propriul egoism orb. Iubirea expune si reveleaza. Pentru iubire noi traim si murim. Iubirea e Dumnezeu si Dumnezeu este Iubire.
Aceasta forta explica totul si ofera sens vietii. Aceasta este variabila pe care am ignorat-o de prea mult timp, poate pentru ca ne este frica de iubire deoarece este singura energie din univers pe care fiinta umana nu a invatat sa o controleze dupa vointa sa.
Pentru a evidentia iubirea, am creat o simpla subtituire in cea mai faimoasa ecuatie de-a mea. Daca in loc de E=mc2, acceptam ca energia pentru a vindeca intreaga lume poate fi obtinuta din multiplicarea iubirii cu viteza luminii la patrat, atunci ajungem la concluzia ca iubirea este cea mai puternica forta ce exista, deoarece nu are nici o limita.
Dupa esecul umanitatii in a utiliza si controla celelalte forte din univers, care pana la urma s-au intors impotriva noastra, este imperios sa ne hranim pe noi insine cu o alta forma de energie…
Daca vrem ca speciile noastre sa supravietuiasca, daca vrem sa descoperim sensul vietii, daca vrem sa salvam lumea si fiecare fiinta constienta ce traieste, atunci iubirea este unicul raspuns.
Probabil nu suntem inca pregatiti sa cream o bomba a iubirii, un mecanism destul de puternic pentru a distruge ura, egoismul si lacomia care devasteaza planeta.
Cu toate acestea, fiecare individ poarta cu sine un mic, dar puternic generator de iubire, a carui energie asteapta sa fie eliberata.
Cand o sa invatam sa oferim si sa primim aceasta energie universala, draga Lieserl, vom putea afirma ca iubirea invinge tot, ca poate transcende totul si orice, deoarece iubirea este chintesenta vietii.
Regret profund ca nu am fost capabil sa exprim ceea ce este in inima mea, care a batut in liniste pentru tine intreaga mea viata. Poate e prea tarziu pentru scuze, dar cum timpul e relativ, simt nevoia sa iti impartasesc ca Te Iubesc si datorita tie am ajuns la raspunsul suprem!
Tatal tau,
Albert Einstein“Exista doar doua cai de a-ti trai viata.Una, ca si cand nimic nu e miracol,Cealalta, ca si cand totul e miracol.”
Pr. Cezar Axinte: Ei, Albert Einstein era profund religios.
Prof. Mihail Chircor: Si acuma, daca mergem in istoria stiintei, o sa dam de un alt urias savant evreu, Isaac Newton care, si el era foarte religios.
Acuma mi-a venit un alt gand. Albert Einstein se comporta in plan stiintific asa cum s-a comportat Saul in plan religios pe drumul Damascului. In definitiv, ce face Albert Einstein? Prin scrisoarea aceasta il recunoaste pe Hristos si Duhul Sfant, fiindca porneste de la Dumnezeu este iubire si iubirea este Dumnezeu. Si porneste de la expresia Sfantului Ioan Teologul, care spune Dumnezeu dragoste este. Si, ce face? Merge pe primele cuvinte ale Sfantului Ioan Teologul, care de fapt il uimesc. Ce om de stiinta poate sa dea o replica, sau sa talcuiasca:
La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor. Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o. (Ioan 1, 1-5)
Iata despre ce vorbest Albert Einstein! Despre lumina, despre iubire, despre energie - harul necreat -, si toate celelalte. Deci, Albert Einstein intueste, si evreu fiind, existenta Dumnezeului Treimic. Aici este importanta acestei scrisori extraordinare, ca intuieste existenta Dumnezeului Treimic. Vorbeste despre Dumnezeu transcendent dar, pe de alta parte vorbeste de iubire, de lumina si de energie - expresii care numai in Ortodoxie se gasesc. Prin aceasta scrisoare Albert Einstein se declara crestin.
Prof. Mihail Chircor: Acuma, sa ma iertiati, lucrurile sunt foarte profunde, dar ca sa subliniez anumite lucruri, sa imi ingaduiti Parinte sa citesc un text, care, iarasi, este foarte cunoscut de toata lumea, dar care pus fata in fata, sau langa scrisoarea lui Einstein, potenteaza si mai mult aceasta scrisoare. Si, anume, I Corinteni 13, celebrul imn al iubirii:
De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi; Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim. Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului. Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu. Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea. (I Corinteni, 13, 1-13)Si, ca sa inchei si mai tare, si sa va dau munitie, as vrea sa va citesc si ceva din Parintele Arsenie Boca, care spunea asa:
De ce obosesc oamenii? Oare cand iubim obosim? Niciodata! Cand ne rugam obosim? Niciodata! Atunci de ce obosim in viata de zi cu zi?Deci, el sublinia acest aspect ca niciodata nu obosesti iubind. Acuma, ce se intampla? Cand vorbim despre iubire, noi ne referim in sensul crestin al cuvantului. Iubirea te face om desavarsit. Lipsa iubirii te decade din conditia umana. Bineinteles ca si aici sunt niste trepte, ca n-am sa pot eu sa iubesc nici pe Dumnezeu, nici pe aproapele asa cum un sfant, sau un om care a trait in Dumnezeu, in Duhul Sfant, reuseste sa iubeasca. Adica, am considerat necesar, in aceasta perioada in care ura si violenta sunt extrem de escaladate, sa venim cu acest mesaj - de fapt e un unic mesaj, dar sunt mai multe fatete ale lui - ca sa vedem ca, practic, si omul de stiinta, si omul lui Dumnezeu, toti converg catre aclasi adevar si catre aceasta iubire.
Pr. Cezar Axinte: Ati introdus aceasta mirare a lui Einstein, aceasta capacitate de a se uimi. Atata timp cat iubirea este considerata un sentiment, lumea va trai in ura. Atata timp cat iubirea este un raport afectiv intre oameni, lumea va merge din rau in mai rau. Einstein intueste ca iubirea este Dumnezeu, dar Biserica spune asta de doua mii de ani!
Dragostea îndelung rabdă[...]. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă. Nu se bucură de nedreptate,[...]Toate le suferă.Am luat doar cateva [citate]. Ce rezulta de aici? Ca dragostea este Persoana! Ca dragostea este cugetatoare, nu este un sentiment! Asta este "definitia" [dragostei], a Sfantului Apostol Pavel, si de fapt este "definitia" Mantuitorului, Care revolutioneaza cum, fata de Einstein? [Unu:] Aduce conceptul de persoana pentru om, si de aici se deschide o infinitate de adancuri. Si, doi, il numeste pe Dumnezeu Tata - ceea ce revolutioneaza, daca vreti, lumea duhovncieasca. Einstein revolutioneaza lumea fizica, Hristos - sigur fara sa facem nici un fel de comparatie! - revolutioneaza lumea duhovniceasca.
Ce spune Einstein? Spune: da, face "o energie d-asta care se dezvolta la infinit". Ce spune Mantuitorul? "Cautati Imparatia in interiorul vostru". Adica, acest corp limitat fizic, in spatiu, in timp, in interiorul lui are infinitul, nemarginitul. Dar cum poti sa descoperi? Datorita acestei energii pe care Einstein o intueste, si zice: iubirea este o energie. Pai, sigur, este o energie, vorbeste Biserica de har - energia necreata - care izvoraste din fiinta acestei Persoane, despre care vorbeste Sfantul Apostol Pavel.
Adica minunatia aceasta, despre care, iata, cei mai geniali oameni de stiinta vorbesc din intuitie, adica in oglinda, in ghicitura - au incercat sa formalizeze si nu au reusit... Vine, cine? Sfantul Apostol Petru, pescar simplu si zice: "Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu". Iertati-ma, numai cu scop de iubire punem intrebarea aceasta. Cat de mare este Sfantul Apostol Petru! De fapt, nu de la el a grait, ci de la Sfantul Duh; ii si spune Mantuitorul: "nu de la tine ai grait...".
Si, atunci, ce face? Aceasta energie atat de puternica il si transforma pe Einstein. El spune lucruri pe care nu ar fi trebuit sa le spuna, politic corect - daca e sa luam invatatura rabinica, dupa cum este iudeu. Iata, un iudeu sincer, genial, recunoscut genial unanim, si de negri bantu, si bomba atomica arata pana la urma ca a fost genial. Ce indrazneste sa le spuna iudeilor? "Avem o problema. Am sa va formuleze matematic". Si spune fiicei sale, ca testament pe care sa-l arate lumii cand va fi pregatita... Cand va fi lumea pregatita? Si spune Sfantul Ioan Teologul in Apocalipsa: un semn al sfarsitului acestei lumi este intoarcerea iudeilor. Deci, cand vor fi iudeii pregatiti sa primeasca acest adevar, matematic, stiintific, atunci va fi un moment extraordinar. Asta e minunea! Intuieste "apostolul iudeilor". Stiti?!
Prof. Mihail Chircor: Daca analizam putin asa, ceea ce spune Eistein aicea, daca extragem ideile si extrapolam, si le punem pe o tabla, ceea ce rezulta din acestea este un Albert Einstein crestin. Acuma, sa stiti, ca inainte de a muri, Albert Einstein lucra la ceva, era absorbit de o alta teorie, de ceva chiar si mai profund si mai mare decat teoria relativitatii...
Prof. Mihail Chircor: Da! Noi o avem! Acuma, ce se intampla? As vrea sa mergem putin in modernitate, in ziua de astazi, la spiritul asta nenorocit de astazi al lumii. Toata lumea cauta placerea. Foarte multi declara ca iubesc, ca vor sa caute iubirea. Oare cati dintre noi stiu ce inseamna iubirea? Si, as invita pe cei mai putini fermi in opinii, si pe cei care au momente de indoiala, sa se gandeasca de ce anumiti oameni - si aici as putea sa spun ca este vorba despre cinul monahal - de ce isi gasesc pacea, odihna, bucuria in credinta? Pentru ca credinta le da aceasta iubire care le umple sufletele, umpla abosolut tot, repara absolut tot. Si, daca spune Sfantul Apostol Pavel "si daca dragoste nu am, nimica nu sunt", eu as indrazni sa spun ca daca dragoste curata am, nimic nu mai imi trebuie, pot sa ma apropii de Dumnezeu.
Pr. Cezar Axinte: Nu numai atat! Sa nu va suparati. Ce se intampla? Aici este mare noastra poticnire, ca nu credem ca Dumnezeu S-a facut om, ca pe om sa-l faca dumnezeu.
Prof. Mihail Chircor: Da, da. Adica daca vine cineva si imi spune: "mai omule, mai frate, mai pacatosule, tu sti ca poti sa fi dumnezeu?", "ei, fugi dom'le de aicea! Ca eu sa fiu dumnezeu...?!". "Si ca trebuie sa fi sfant", "Fugi dom'le de aicea, cum adica ca eu sa fiu sfant". Da, da, aveti dreptate, este un prag rational de care ne poticnim, si foarte putini reusesc sa-l treaca.
Pr. Cezar Axinte: Pai, tocmai, despre indumnezeirea asta este vorba. In definitiv asta este singura nadejde, cum spune Sfantul Apostol Pavel. Deci ai credinta acesta, ai nadejdea ca vei fi sfant si ca iubirea de fapt te inunda de aici. Dar aceasta energie, cum spune Sfantul Simeon Noul Teolog, te cunoaste pe nume, te striga pe nume aceasta iubire. Aceasta iubire te striga pe nume, este o energie cugetatoare si, in afara acestei iubiri, totul este un surogat si sufletul stie asta.
Prof. Mihail Chircor: Nimic din ce este material nu poate sa se apropie, putin, de dulceata iubirii. Absolut nimic. Celor care cauta "fericirea" in lumea asta, sa aibe nu stiu ce casa, nu stiu ce cont, sa aibe nu stiu ce nevasta, nu stiu ce haina, acelora le spun: tot ce ai tu... deci, fa-mi o lista cu ceea ce-ti doresti, si eu iti spun ca bucuria pe care o vei resimti avand toate aceste pe care ti le doresti, este aproape nimic pe langa sentimentul dragostei adevarate, al Sfantului Apostol Pavel, deci cum spune el in Corinteni.
Si, mai e ceva. Ma simt dator sa spun lucrul acesta. Sa stiti ca am dat exemplu cu Albert Einstein si Isaac Newton, care apartin umanitatii. Evreii au tot dreptul sa se laude cu ei, dar nu exista mare om de stiinta care sa nu fi sfarsit prin a fi profund religios, si prin a avea o credinta foarte puternica, indiferent de unde a plecat, pentru ca mergand catre granitele cunoasterii se apropie de Dumnezeu. Deci ei simt ca e lucrarea lui Dumnezeu.
Pr. Cezar Axinte: Sigur, se anuleaza pe sine sa continue sa creada ca totul este produsul unor legi oarbe.
Prof. Mihail Chircor: As vrea sa-mi spuna cineva, sa-mi dea exemplu de mare om de stiinta...
Pr. Cezar Axinte: Stephen Hawking. E considerat unul dintre cei mai mari fizicieni ai secolului. Bine, n-a ajuns la sfarsit...
Prof. Mihail Chircor: N-a ajuns la sfarsit si inca traieste. Traieste chiar si in acea conditie a lui. Dumnezeu are un plan cu el. Ce-ar fi peste 20, 30, 40 de ani de la moartea lui sa apara testamentul duhovnciesc care sa anuleze tot ce a scris el in materie de stiinta.
Deci, ca suntem la Vestea cea Buna, sa dam Vestea cea Buna fratilor nostrii, sa le spunem: oameni buni, nu va mai poticniti! Nu va speriati, nu va temeti ca va poticniti, nu va temeti de sfintenie, nu va temeti de iubire. Iubirea cu smerenia te duc catre sfintenie. Putem sa iubim. Avem porunca sa iubim! Ca, daca ii spunem cuiva: "nu fura, nu ucide", o sa zica: "da, da, are sens", dar daca ii spui: "bucura-te. Punct! Iubeste. Punct!", s-ar putea sa....
Pr. Cezar Axinte: Bine, pana la urma, in afara lui Hristos, acest indemn poate sa duca la miscarea Flower Power, care avea chiar acest slogan.
Prof. Mihail Chircor: E o inselare!
Pr. Cezar Axinte: Tocmai, aici este povestea. Vedeti Einstein, care putea sa zica orice pana la urma, ca iudeii si acum sustin...
Prof. Mihail Chircor: Unii, unii, va spun eu, unii. Unii, ca am fost in Israel, in momentul acesta sunt destul de multi evrei practicanti care spun asa: "daca ne judeca Dumnezeu, dupa legea lui... atunci e in regula, avem o sansa. Daca ne judeca Fiul Mariei, e vai de noi!". Am auzit treaba asta.
Pr. Cezar Axinte: Ei nici nu indraznesc sa-I spuna mai mult.
Prof. Mihail Chircor: "Daca ne judeca Fiul Mariei, e vai de noi". Ca, de fapt, ei respecta o lege veche, si nu indraznesc... Ei au aceasta opreliste sa tinda catre Legea Noua, care nu e in contradictie cu Legea Veche, ci o desavarseste. E tot ceea ce au ei, plus infinit, plus aceasta forta infinita a iubiri. Da?!
Pr. Cezar Axinte: Stiti cum a expriamt practic Einstein legea lui? A zis asa: orice progres, orice savant si orice descoperire sunt inutile daca mai exista un singur copil nefericit in lume. Dar, vedeti, el a intuit exact ca Dumnezeu ne-a facut pe noi din dragoste, din iubire, si ca scopul este implinirea desavarsita in fericire, in unire cu Dumnezeu. El si-a dat seama ca oricat ai cerceta, oricat ai descoperi si orice progres ai avea, daca s-ar pune problema ca fiecare sa poata cumpara cat vrea fara bani, sa duca acasa bunuri si servicii, atata timp cat exista un copil nefericit, un suflet nefericit, nu conteaza nimic. Si il cheama pe Dumnezeu in ecuatie. Iar, ca sa se intample asta, ca nimeni sa nu mai fie nefericit e nevoie de izvorul fericirii, care e Dumnezeu.
Prof. Mihail Chircor: Eu va spun, Parinte, ca in acele zile ulterioare salariului, ma duc in acele supermarketuri si imi permit sa cumpar ce am nevoie. Si, dupa ce mi-am umplut cosul cu ceea ce imi face trebuinta, avand in vedere ca am contul plin, ma gandesc si imi pun urmatoarea problema: am bani sa-mi mai imi cumpar. Ce sa mai imi cumpar? Si ma gandesc ca nu mai am nevoie sa-mi mai cumpar altceva, si ca orice mi-as cumpara - ceea ce este pe rafturile alea-, eu cu acele lucruri, care sunt pe rafturile alea, nu reusesc sa ma faca fericit. Fericirea nu este acolo. Fericirea nu este in alta parte. Fericirea este intr-o alta dimensiune, in aceasta lume a iubirii, de care vorbeste Einstein.
Pr. Cezar Axinte: In acelasi timp chair si Einstein a intuit corect, a vrut sa puna in evidenta o viteza mai mare decat cea a luminii: viteza harului, pentru ca, iata, sunt momente in care nici nu ai apucat sa gandesti si harul a si implinit. Adica am putea spune ca viteza gandului este mai mare decat viteza luminii.
Pr. Cezar Axinte: Copiii au, si de aceea si Mantuitorul pune masura aceasta - a copilului - pentru mantuire, au aceasta capacitate, daca vreti, sa simta prezenta harului, fiiindca au inima curata, au mintea curata, nu au prejudecati, nu sunt pervertite. Deci sunt incredintat de lucrul acesta.
Prof. Mihail Chircor: Deci final de emisiune... Dragii nostrii, cu multa iubire in suflete, va invitam duminica...
Pr. Cezar Axinte: ...la Sfanta si dumnezeiasca Liturghie, si dam si o veste buna iudeilor: Albert Einstein este crestin.
Prof. Mihail Chircor: Doamne, ajuta!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu