Simbolistica duhovnicească a icoanei Sfintei Treimi pictată de Andrei Rubliov

Temeiul biblic

Apoi Domnul S-a arătat iarăşi lui Avraam la stejarul Mamvri, într-o zi pe la amiază, când şedea el în uşa cortului său. Atunci ridicându-şi ochii săi, a privit şi iată trei Oameni stăteau înaintea lui; şi cum I-a văzut, a alergat din pragul cortului său în întâmpinarea Lor şi s-a închinat până la pământ. Apoi a zis: "Doamne, de am aflat har înaintea Ta, nu ocoli pe robul Tău! Se va aduce apă să Vă spălaţi picioarele şi să Vă odihniţi sub acest copac. Şi voi aduce pâine şi veţi mânca, apoi Vă veţi duce în drumul Vostru, întrucât treceţi pe la robul Vostru!" Zis-au Aceia: "Fă, precum ai zis!" După aceea a alergat Avraam în cort la Sarra şi i-a zis: "Frământă degrabă trei măsuri de făină bună şi fă azime!" Apoi Avraam a dat fuga la cireadă, a luat un viţel tânăr şi gras şi l-a dat slugii, care l-a gătit degrabă. Şi a luat Avraam unt, lapte şi viţelul cel gătit şi le-a pus înaintea Lor şi pe când Ei mâncau a stat şi el alături de Ei sub copac. Şi l-au întrebat Oamenii aceia: "Unde este Sarra, femeia ta?" Iar el, răspunzând, a zis: "Iată, în cort!" Zis-a Unul: "Iată, la anul pe vremea asta am să vin iar pe la tine şi Sarra, femeia ta, va avea un fiu". Iar Sarra a auzit din uşa cortului, de la spatele lui. Avraam şi Sarra însă erau bătrâni, înaintaţi în vârstă, şi Sarra nu mai era în stare să zămislească. Şi a râs Sarra în sine şi şi-a zis: "Să mai am eu oare această mângâiere acum, când am îmbătrânit şi când e bătrân şi stăpânul meu?" Atunci a zis Domnul către Avraam: "Pentru ce a râs Sarra în sine şi a zis: "Oare cu adevărat voi naşte, bătrână cum sunt?" Este oare ceva cu neputinţă la Dumnezeu? La anul pe vremea aceasta am să vin pe la tine şi Sarra va avea un fiu!" Iar Sarra a tăgăduit, zicând: "N-am râs", căci se înspăimântase. Acela însă i-a zis: "Ba, ai râs!" Apoi S-au sculat Oamenii aceia de acolo şi S-au îndreptat spre Sodoma şi Gomora şi s-a dus şi Avraam cu Ei, ca să-I petreacă. (Facerea 18, 1-16)

Simbolistica duhovnicească:

Întotdeauna, în toate icoanele Treimii sunt reprezentați trei Îngeri Care S-au arătat, după mărturia Scripturii, patriarhului Avraam și soției sale Sarra, înainte-vestindu-le despre nașterea în curând a unui fiu. De obicei în icoana acest eveniment se reprezentă în amănunțime: în afara Îngerilor, neapărat erau prezenți în imagine Avraam și Sarra (în unele icoane se reprezentă pregătirea mesei de către ei, junghierea vițelului), iar masa la care sunt așezați Îngerii-oaspeți era acoperită cu vase și bucatele pregătite. Așadar, iconarii se străduiau să reprezinte cât mai exact evenimentul descris în Scriptură. 

Cuviosul Andrei își concretizează atenția asupra altui fapt, relatarea evenimentelor nu lipsește, deși unele elemente ale povestiri sunt reprezentat în icoană. Astfel, deasupra Îngerului din stânga vedem cortul lui Avraam, ca indicație simbolică asupra faptului că acțiunea are loc în interiorul așezământului (aceasta fiind una dintre "convențiile" generale ale icoanei). Deasupra Îngerului din mijloc este un copac - stejarul Mamvri, lânga care a avut loc întâlnirea Patriarhului cu Îngerii. Mai sus de Îngerul din dreapta noi vedem o imagine convențional-simbolică a munților, ca parte a reliefului, pe fondul căruia s-a săvârșit sfântul eveniment. O astfel de simbolistică exterioară este specifică pentru arta religioasă. Însă, mai important este simbolistica duhovnicească.

Arătarea celor trei Îngeri lui Avraam este prototipul Vechiului Testament al arătării dumnezeiești în trei Ipostasuri, despre care mărturisește Noul Testament (Matei 3, 16-17). Vechiul Testament îndeobște, după cum se știe, este plin de prototipuri ale Revelației Noului Testament, simboluri proorocești și înainte-vederi ale revelării adevărului pentru omenire. Să cautăm în prototip imagini concrete ale evenimentelor și ale revelațiilor Noului Testament este fără îndoiala lipsit de discernământ. Însă, atât de palpabila și de înțeleasa necesitate pentru toți de a avea un oarecare suport vizual pentru mintea și imaginația noastră neputincioasă, care nu este în stare să pătrundă adevărul în toată plinătatea lui dar care totuși tinde înspre aceasta, impune o exprimare simbolică a Ipostasurilor Dumnezeului întreit, în formele fizice concrete ale Troiței. De aceea, și numai de aceea, în cei trei Îngeri reprezentați de către Cuviosul Andrei, noi vedem pe Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul (Hristos) și Dumnezeu Duhul Sfânt. 

Dumnezeu Tatăl este Îngerul care este așezat în stânga, spre care ne indică simbolul Său - casa situată deasupra Lui,  deoarece crearea lumii în chip simbolic se aseamănă cu zidirea unei case. Către Dumnezeu Tatăl sunt orientați ceilalți doi Îngeri ca și către "Ziditorul tuturor celor văzute și nevăzute". Copacul de deasupra reprezentării celui de-al doilea Înger este simbolul Crucii, pe care a fost adusa jertfa pentru ispășirea păcatelor omenirii. Astfel, copacul trimite simbolic înspre Dumnezeu Fiul, Hristos, Care S-a adus pe Sine jertfă. Stânca, simbolul înălțării duhovnicești, de deasupra Îngerului din dreapta, indică înspre reprezentarea Duhului Sfânt.

Masa, în jurul căreia stau Îngerii nu este aici o masa de petrecere, ci altar pentru aducerea jertfei. De aceea, pe masa nu sunt vase, ci doar un singur potir pentru jertfă. Capul vițelului din potir este prototipul Agnețului din Noul Testament, Hristos. Prin aceasta potirul dobândește însemnătate euharistică. Tocmai potirul este prezent în Biserica Ortodoxă la Cina sfântă - împărtășirea credincioșilor cu Trupul și Sângele Domnului. În afară de aceasta, contururile interioare ale Îngerilor poziționați în lateral formează, de asemenea, cupa potirului, în care parcă este cuprins Îngerul din mijloc, prototipul lui Hristos. Îmi revine involuntar în memorie rugăciunea Fiului lui Dumnezeu în gradina Ghetsimani: "Părintele Meu, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta!" (Matei 26, 39).

Mișcarea mâinii Îngerului din stânga, este un gest de binecuvântare și simbolizează chemarea Fiului de a Se aduce jertfă răscumpărătoare pentru mântuirea neamului omenesc. Plecat către Tatăl, capul Fiului, îndreptat către potir, drept gest de răspuns al binecuvântării, este semnul învoirii cu Tatăl, luarea de buna voie a jertfei asupra Sa: "Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiești" (Matei 26, 39). Al treilea Înger, martorul acestui act sacru, de chemare la jertfă și acceptare a ei, este tăcutul Mângâietor care mărturisește despre înălțimea duhovnicească a ceea ce se săvârșește. [...]

Imaginile Îngerilor se înscriu într-un cerc, simbolul veșniciei. Până la Andrei Rubliov aceasta se întâlnea doar în icoanele cu forma rotundă (ceea ce este și firesc); Rubliov pentru întâia oară a unit compoziția cercului cu forma dreptunghiulară de ansamblu a icoanei. Sfântul Dionisie Areopagitul tâlcuia astfel cercul: "Mișcarea circulară înseamnă identitatea și concomitenta deținere a mijlocului și periferiei, a ceea ce conține și a ceea ce este conținut, precum și întoarcerea către el a ceea ce pornește din el".

Dacă e să ne abatem de la teologie și să coborâm la nivelul analizei compoziționale, trebuie să menționăm extraordinara plinătate semantică a icoanei: niciunul din personaje nu poate fi "scos" din unitatea de nedespărțit a întregii imagini.

Concentrarea interioară, pacea dumnezeiască - iată ce ne sugerează întâi de toate ideea și dispoziția exprimate în icoană. Spre deosebire de arta apuseană, care tinde către expresivitatea exterioară a imaginii, la pictorii ruși întotdeauna străbătea gravitatea către o altfel de percepție și reprezentare a lumii. In icoana rusă conținutul supraomenesc era redat static. Pacea viețuirii întru Dumnezeu nu poate fi exprimată printr-o mișcare agitată. Privirea duhovnicească a iconarului a fost orientată întotdeauna dinspre exterior către interior (de aceea expresia exterioară a gândului și trăirii, nu este atât de importantă pentru iconar), în frumusețea exterioară el străvede frumusețea interioară, de negrăit și de nevăzut. Frumusețea dragostei lui Dumnezeu - iată adevărul exprimat în icoană. Este important că imaginile Îngerilor nu sunt iluminate din afară, însă emană lumina care umple întreg spațiul, și care parcă se revarsă asupra celui ce privește icoana.

Ideile reprezentate în Troița se dovedesc importante nu doar la nivel teologic, la nivelul veșnicului adevăr, ci și în existenta istorică concretă a poporului, la nivelul de înțelegere a problemelor timpului. Desigur, sensul acestei mărețe imagini nu poate fi redus la o singură idee oarecare, dar este important să menționam că Cuviosul Andrei a exprimat în forma artistică cea mai desăvârșită, ideea conștiinței sobornicești. Icoana parcă vorbește fiecăruia: "Ceea ce vi se pare constituit din părți separate, de fapt este unitar și nedespărțit". Si, acest gând se statornicea apoi în conștiință la toate nivelele - de la cel existențial și politic, la cel teologic și duhovnicesc. Pictorul a exprimat îndeobște ideea unității, a slujirii jertfelnice a adevărului, iar omul rus al Evului Mediu, conștientizând menirea sa în lume, transpunea aceasta idee în viața lui, în evenimentele concrete ale vremii, prin mijlocirea adevărurilor conștiinței sobornicești.

Din Cap. Perioada de înflorire a iconografiei ruse de Mihail Dunaev, Vol. 1 din Îndrumar iconografic de Rafail Karelin, Nikolai Gusev, Mihail Dunaev, Ed. Sophia, Buc. 2007

***

Crestin Ortodox: Icoana Sfintei Treimi

Sa privim acum icoana zugravita de Sfantul Andrei Rubliov, aflata de mult timp la Galeriile Tretiakov din Moscova; o minunata copie a acestei icoane se afla la Manastirea Troite-Serghieva de la Zagorsk. Am ales aceasta icoana pentru ca nenumaratele copii existente in Apus au facut-o foarte cunoscuta, iar celebrul film al lui Tarkovski despre Andrei Rubliov ne-a facut sa patrundem in miezul tainei sale; si, de asemenea, pentru ca aceasta icoana corespunde cel mai bine invataturii Bisericii. [...]

Ce înfățișează icoana?

In fundalul icoanei, cortul lui Avraam, infatisat asemenea unui Palat sau asemenea Templului, si Stejarul de la Mamvri, amintind de Pomul Vietii.

Cei trei ingeri: supli si usori [...]. Aripile si transparenta culorilor le dezvaluie imaterialitatea si lipsa oricarei greutati. Perspectiva este inversa, ceea ce, desfiintand distanta, apropie figurile si arata ca Dumnezeu este aici. Liniile converg catre privitor pentru a se intalni in inima sa.

Cei trei ingeri reveleaza viata interioara a dumnezeirii. Ei se afla in repaus: pacea suprema a lui Dumnezeu. Dar repausul este si extaz - adica o iesire din sine - caci in Dumnezeu, stabilitatea si miscarea sunt acelasi lucru, ne invata Sf. Grigorie al Nyssei. Miscarea porneste de la piciorul stang al ingerului din dreapta si continua in aplecarea capului sau, trece la ingerul din mijloc si se prelungeste, de-a lungul ingerului din stanga, pana la picioare. Fiecare inger poarta un sceptru vertical, simbol al aspiratiei celor pamantesti catre cele ceresti. Sceptrele sunt insemnul aceleiasi puteri imparatesti pentru fiecare.

Cele trei persoane dumnezeiesti sunt in conversatie si exprima dragostea treimica. Expresia preaplinului iubirii este potirul, ingerii fiind grupati in jurul merindei dumnezeiesti. Mielul care se afla in potir leaga acest ospat dumnezeiesc de relatarea din Apocalipsa, referitor la Mielul jertfit inainte de intemeierea lumii.

In partea superioara a mesei intalnim forma geometrica dreptunghiulara: cele patru colturi fac trimitere la cele patru Evanghelii si la propovaduirea acestora in intreaga lume. Pomul vietii strabate masa si radacinile sale ajung pana la dreptunghiul pamantului, alimentate fiind de continutul potirului.

Cercul perfect este realizat de conturul celor trei persoane dumnezeiesti, centrul cercului fiind mana aflata in mijloc. Cercul este semnul vesniciei dumnezeiesti. Potirul, punct de convergenta al celor trei, cuprinde taina iubirii Tatalui Care rastigneste, [taina] iubirii Fiului rastignit, [taina] iubirii Duhului care invinge prin puterea crucii, asa cum explica mitropolitul Filaret al Moscovei in predica din Vinerea Mare a anului 1816.

Aceasta viata launtrica, ce uneste cele trei persoane inchise intr-un cerc si care se impartaseste celor din jur, dezvaluie intreaga adancime inepuizabila a acestei icoane. Ea aminteste de cuvintele lui Dionisie Areopagitul, potrivit caruia "o miscare circulara inseamna ca Dumnezeu ramane identic cu Sine si contine in Sine partile intermediare si extremitatile care sunt in acelasi timp si cuprinzatoare si cuprinse, si ca readuce la Sine tot ceea ce aplecat de la El.

Unghiul format de capetele si trupurile celor doi ingeri aplecati catre ingerul central ii uneste pe toti trei. Gesturile mainilor lor sunt indreptate catre potirul euharistic cu Mielul de jertfa. Acest Miel simbolizeaza jertfa de bunavoie a Fiului lui Dumnezeu si uneste gesturile ingerilor, pentru a arata unitatea de vointa si de actiune a Preasfintei Treimi care face un legamant cu Avraam.

Octogonul inscrie miscarea generala a icoanei, ocoleste piedestalul, tronurile, ingerii si muntii, vestind Ziua a Opta.

Din icoana porneste o chemare puternica: "Fiti una, asa cum Eu si Tatal una suntem". Omul este dupa chipul Dumnezeului treimic: in firea sa, Biserica-Comuniune, este inscrisa ca adevarul sau ultim. Toti oamenii sunt chemati sa se adune in jurul unuia si aceluiasi potir, sa se inalte pana la inima dumnezeiasca si sa ia parte la ospatul mesianic.

Unii au cautat sa identifice cele trei ipostasuri fie pornind de la canoanele traditionale, fie de la o exegeza patristica. Dar, de fiecare data, s-a ajuns la interpretari diferite. Astfel, pentru Evdokimov, Tatal s-ar afla in centru, Fiul in stanga si Duhul in dreapta. Pentru "un monah al Bisericii Rasaritului", Tatal ar fi in mijloc, Fiul in dreapta, Duhul in stanga. Pentru altii, Tatal se afla la stanga, Fiul in centru, Duhul la dreapta.

Ce sa mai credem? Ce-a vrut Rubliov sa arate in celebra sa icoana? Trei ipostasuri reunite, sau aspectul unui singur Dumnezeu-Treime sub infatisarea a trei ingeri, subliniind unicitatea? Ca sa iesim din aceasta dilema, ne vom alatura, din motive atat teologice, cat si iconografice, parerii lui Uspensky, care considera ca aceasta icoana nu are pretentia sa infatiseze concret fiecare persoana a Preasfintei Treimi. Si cum ar putea-o face, din moment ce, in esenta Sa, dumnezeirea nu poate fi reprezentata? Chipurile si siluetele celor trei ingeri, aproape identici, subliniaza natura unica a celor trei persoane dumnezeiesti.

Cu toate acestea, in pofida asemanarii lor, ingerii nu sunt lipsiti de individualitate, iar caracterul fiecaruia este exprimat in raport cu lucrarea sa in lume. Ingerii sunt grupati in icoana in ordinea din Simbolul de credinta: "Cred intr-Unul Dumnezeu, Tatal, Fiul si Sfantul Duh".

Nici ingerul central, nici ceilalti doi nu au nimbul crucifer. Intrucat este cu neputinta sa pictezi prima persoana a Preasfintei Treimi, intr-un mod rezervat si reticent, iconografia a folosit o nuanta sobra, si nedefinita pentru vesmantul ingerului din stanga: trandafiriu sters, cu reflexe cafenii si albastre-verzui.

Ingerul central este prevazut cu mai multe detalii. El este cuprins in potirul alcatuit de contururile interioare ale ingerilor din stanga si din dreapta. In vesmantul sau purpuriu acoperit cu mantia albastra se regasesc culorile traditionale ale Fiului lui Dumnezeu intrupat.

Pentru a arata proprietatile celei de-a treia persoane a Preasfintei Treimi, care pe toate le innoieste si le da viata, culoarea dominanta folosita este verdele, ceea ce, potrivit interpretarii Sfantului Dionisie Areopagitul, inseamna tinerete si deplinatate a puterilor. Culorile ii unesc intre ei pe cei trei ingeri si contrasteaza cu aripile, de culoarea graului copt.

Continutul inepuizabil al acestei icoane nu poate fi decat opera unui om care a alungat orice tulburare din sufletul sau si traieste in lumina lui Dumnezeu si a unicitatii Sale treimice. Comentand aceasta icoana, Pr. Drobot spune: "Scopul sau nu este sa-l faca pe credincios sa se intoarca spre una sau alta din persoanele Preasfintei Treimi, infatisandu-i imaginea adecvata fiecareia dintre ele, adunate pe o aceeasi suprafata, ci de a-i ingadui sa devina constient, pe cat este omeneste posibil, de taina Dumnezeului treimic."

Printr-o solutie desavarsita din punct de vedere grafic, fericitul iconograf ne infatiseaza, ca o unitate alcatuita din ipostasuri, ceea ce Biserica ne invata necontenit in doxologiile sale: "Tie-ti multumim, Dumnezeule, Tata, Tiu si Duh Sfant".

Icoana lui Rubliov exprima in culori ceea ce Sfantul Grigorie de Nazianz a exprimat in cuvinte: "Acest cuvant (trias) uneste realitatile unite prin fiinta si nu lasa sa se risipeasca prin numar cele de nedespartit".

Treimea lui Rubliov în lumina icoanei crucii

Sinodul al doilea de la Niceea (787) spunea: "Definim cu toata rigoarea și exactitatea ca preacinstitele si sfintele icoane sunt alcatuite dupa asemanarea de viata datatoarei cruci".

Pe cruce s-a savarsit taina si s-a manifestat desavarsita transparenta a Tatalui in Fiul care-I incredinteaza Duhul si-L transmite Bisericii. Pe cruce, Hristos este icoana. Iata de ce s-a spus: "trebuie ca Fiul Omului sa moara, dar nu simplu, ci sa fie rastignit, pentru ca astfel crucea sa devina teolog pentru cei mai ageri, vestind sus si tare atotputernicia Celui care trebuia sa fie aratat pe ea, a Celui care este totul in toate".

Dar pentru ca ucenicii sa inteleaga si sa recunoasca prin cruce atotputernicia Celui care S-a aratat pe ea, El ii duce pe muntele cel inalt al Schimbarii la Fata. Sfantul Maxim Marturisitorul ne arata in ce fel, pe cruce si in Schimbarea la Fata, Hristos manifesta acest Sine unic. "Taina Schimbarii la Fata este cea a sfatului treimic. Dumnezeu este in acelasi timp Unitate si Treime. Astfel, ca Avraam L-a primit pe Hristos sau a primit Treimea, este acelasi lucru, caci este vorba de aceeasi taina unica in miezul cel mai launtric al vietii si fiintei dumnezeiesti. Pentru aceasta i S-a aratat lui Avraam ca Treime vorbindu-i in acelasi timp ca Unul", ne spune Sfantul Maxim. In ospitalitatea sa, Avraam ii primeste pe cei trei oaspeti care-i vorbesc ca unul singur.

In filmul sau despre Andrei Rubliov, Tarkovski ne arata ca icoana trebuie inteleasa in perspectiva imensei compatimiri a monahului pentru poporul sau. El ii indeamna pe toti oamenii sa intre in comuniune in jurul potirului pentru ca, de-a lungul veacurilor, cei ce iau parte sa fie chemati sa sada in jurul Fiului: "Iata Treimea, sens si culme a vietii lui Andrei, Treimea, mare, senina, patrunsa de o bucurie frematatoare in fata fraternitatii omenesti: diviziunea fizica a unei singure fiinte in trei si intreita unire oferind o prodigioasa unitate de vederi in fata unui viitor inca risipit prin veacuri".

Iata de ce, chiar daca aceasta icoana a Preasfintei Treimi a luat nastere in Sfanta Rusie - rod al rugaciunii si geniului unuia din cei mai mari iconografi rusi - chiar daca sovieticii au pazit-o cu strictete in galeriile Tretiakov din Moscova, ea nu poate ramane inchisa acolo. Mostenitoare a intregii bogatii duhovnicesti a Rasaritului, dar si expresie a specificului rusesc, aceasta icoana este comoara ce apartine intregii Biserici, inainte de a fi rasariteana, ea este ecleziala.