miercuri, 15 septembrie 2010

Sfantul Ierarh Iosif cel Nou de la Partos


- S-a nascut in 1568, in orasul Raguza din Dalmatia, pe malul Marii Adriatice, parintii fiind Ioan si Ecaterina, si primind numele Iacob la  botez .

- Dupa moartea tatalui sau, s-a mutat impreuna cu mama sa in Ohrida, la sud de Dunare.

- Cand a implinit varsta de 15 ani a intrat in manastirea Maicii Domnului din Ohrida.

- La vrasta de 21 de ani ajunge in Muntele Athos, la Manstirea Pantocrator, unde s-a calugarit si a primit numele de Iosif.

-Acolo a deprins mestesugul luptei duhovnicesti, postul desavarsit, privegherea de toata noaptea, ascultarea si smerenia. Apoi, facandu-se sihastru in padurile din imprejurimi si mult ostenindu-se, a ajuns la masura desavirsirii, invrednicindu-se de la Dumnezeu de darul lacrimilor si ai rugaciunii neadormite care se lucreaza cu mintea in inima. Pentru sfintenia vietii sale avea inca si darul facerii de minuni, vindecind multe boli, si indeosebi pe cei ologi.

- La cererea patriarhului de Constantinopol este trimis egumen pentru marea lavra a Sfantului Stefan din Adrianopol

-Dupa sase ani este pus egumen in marea lavra romaneasca Cutlumus.
 
 - În anul 1650 este trimis de patriarhia din Constantinopol ca mitropolit al Timisoarei, si asezat in scaun in ziua Sfantului Ilie a aceluiasi an. Când sultanul a încuviinţat hotărârea Patriarhiei sârbe de la Peci (turceşte: Ipek) - sub a cărei jurisdicţie se afla de la 1557 Mitropolia Timişoarei - de a-l ridica la rangul de mitropolit şi a-l trimite în Ţara Banatului, la Timişoara, pentru a păstori preoţii şi credincioşii acestor locuri, călugărul de 80 de ani, cu viaţă neprihănită, Iosif, era deja cunoscut ca o figură de sfânt, înzestrat de Dumnezeu cu darul proorocirii şi a facerii de minuni. Instalarea sărbătorească a avut loc în biserica Sfântul Gheorghe din cetatea Timişoarei, ocupată de turci încă de la anul 1552. În vederea primirii noului mitropolit, paşa Fasli din Timişoara a făcut mari pregătiri, cu scopul de a câştiga astfel inima supuşilor. Paşa a restaurat catedrala şi a renovat reşedinţa veche mitropolitană, ambele aflate în interiorul cetăţii. Deci, atat crestinii cat si musulmanii, il aveau intru mare evlavie pentru sfitenia vietii lui si pentru darul facerii de minuni cu care Dumnezeu il inzestrase. 

 -Nu odată, credincioşii au fost martorii unor mari semne şi minuni, ca şi aceea care a avut loc când a izbucnit incendiul ce a cuprins întreaga cetate. Îmbrăcat în odăjdii, Sfântul Mitropolit a ieşit din catedrală şi s-a întors cu faţa spre foc privind prăpădul, pe care vântul l-a adus aproape de biserică. Apoi căzând în genunchi pe treptele dumnezeiescului locaş şi plecându-şi fruntea la pământ, s-a rugat aşa îndelung. În timp ce sta cufundat în rugăciune, nori negrii au adus o ploaie ca un potop care, a stins focul şi a spălat urmele prăpădului. Când s-a ridicat din genunchi, odăjdiile lui erau uscate, neatinse de nici un strop de ploaie. Plecând la reşedinţă s-a închis în chilia lui şi trei zile n-a mai ieşit din ea. Iar când a ieşit şi s-a arătat la lume, avea semnul Sfintei Cruci ars pe dosul palmei de la mâna stângă, semn ce strălucea ca aurul curat pe care l-a purtat până la trecerea la cele veşnice. 

-Altă dată, mergând la mănăstirea Partoş – la vreo 40 km de Timişoara – credincioşii au fost martorii unei minuni săvârşite asupra bolnavilor care l-au întâmpinat cu mâinile întinse. La rugămintea lor stăruitoare şi la cererile lor disperate, Sfântul Mitropolit a răspuns cu dragoste: „Nu-mi cereţi mie vindecare, ci credeţi vindecătorului de oameni, Domnul nostru Iisus Hristos, rugaţi-vă Lui şi vă veţi vindeca”. Şi aşezându-se în mijlocul lor, a îngenunchiat rugându-se cu lacrimi. Iar când s-a ridicat şi a intrat în biserică, 11 ologi şi bolnavi s-au ridicat în picioare, sănătoşi.

-In anul 1653 s-a retras la Manastirea Partos, aproape de Timisoara. Aici a mai vietuit trei ani si apoi si-a dat sufletul in mainile Domnului.

-Se spune că atunci când i-a venit obştescul sfârşit, luni înainte de Adormirea Maicii Domnului din anul 1656, clopotele mănăstirii au zvonit singure timp de o oră, anunţând cu glasul lor duios trecerea Sf. Iosif cel Nou în lumea veşniciei. De atunci, s-au săvârşit nenumărate minuni la mormântul lui, pe care şi l-a zidit singur fiind încă în viaţă, de unde mulţi bolnavi şi neputincioşi, unii suferind de boli grave, aproape incurabil, trupeşi şi sufleteşti, s-au întors acasă sănătoşi, ca şi slăbănogul de la lacul Viteza, sau ca orbul din naştere din Ierihon.

-In anul 1956 moastele sale au fost stramutate in Catedrala mitropolitana din Timisoara.

- In urma adresei Ministerului de Interne din anul 1997, Sfantul Sinod a aprobat ca Sfantul Ierarh Iosif cel Nou sa fie patron al pompierilor.


-A fost trecut in randul sfintilor de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane pe 28 februarie 1950

-Este praznuit in data de 15 septembrie


Rugaciune catre Sfantul Iosif cel Nou de la Partos


Preabunule si intru tot laudate parinte Iosife, pastorul si invatatorul celor ce alearga cu credinta la a ta folosire si cu rugaciune fierbinte te chiama pe tine, grabeste de ne ajuta si noua celor ce cu credinta si cu dragoste savarsim pomenirea ta, stand rugator catre Atotmilostivul Dumnezeu, pentru ca dreapta credinta sa se intareasca si sa sporeasca si toata crestinatatea sa fie ingradita si pazita prin sfintele tale rugaciuni de certurile cele lumesti si de toata dezbinarea si neintelegerea.

Stihirile Sf. Iosif cel Nou de la Partoş (15 septembrie)




Troparul Sfantului Iosif cel Nou de la Partos




Din tinereţe cu totul te-ai supus Domnului, cu rugăciunile şi cu ostenelile şi cu postul. Pentru aceasta, văzând Dumnezeu nevoinţele tale, arhiereu şi păstor Bisericii Sale te-ai rânduit; şi, după moarte, în cetele sfinţilor te-ai sălăşluit, Sfinte Părinte Iosif. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să ne dăruiască iertare de greşeli nouă, celor ce cu credinţă şi cu dragoste săvârşim sfântă pomenirea ta.


PAGINI WEB:

Sfantul Munte Athos:

Doar Ortodox: Sfantul Ierarh Iosif cel Nou de la Partos (15 septembrie)

Rasunetul: SFÂNTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ Exemplul unei vieţi trăite în Hristos

Un comentariu:

  1. Felicitari pentru blog!Romania va intoarce Europa la credinta!
    As dori sa ne lasati un link al blogului dumneavoastra pe urmatoarele bloguri:
    http://minunicrestine.blogspot.com/
    un blog in care gasiti minuni si dovezi ale unor incredibile minuni ,multe dintre ele
    petrecute in Romani : aratari ale lui Dumnezeu si multe alte minuni
    http://duhovnicii.blogspot.com/
    un blog in care gasiti antologia marilor duhovnicilor din Romania : Arsenie Boca, Arsenie
    Papacioc, Iustin Parvu , Sofia Boghiu , Teofil Paraian etc.
    Doamne ajuta!
    Credinţa este pasărea care cântă când zorii nu au apărut încă.
    Doamne ajuta!

    RăspundețiȘtergere