Parintele Teofan Popescu de la Man. Putna despre cipuri

Transcript:

"Parintele Teofan Popescu, ieromonahul de la Manastirea Putna este cunoscut studentilor drept Tudor Popescu, fost presedinte al ASCOR, probabil cel mai activ ONG postdecembrist. L-am intalnit anul acesta  la Manastirea Putna, la sarbatoarea lui Stefan cel Mare si Sfant. Desi este tanar, felul echilibrat prin care incearca sa raspunda societatii secularizate, cred ca-l indreptateste sa fie prezent aici la "Sfatul Inteleptului". Recursul sau repetat la Sfanta Traditie, la Parintii Bisericii, la reperele inflexibile din Biserica, constituie miezul unei invataturi, care desi este veche de doua mii de ani, este totusi proaspata. Pentru ca Biserica nu propovaduieste doar o morala, sau o etica a vietii, ci viata insasi, care este dinamica, si uneori in raspar cu societatea care poate fi consumista si libertina, sau dimpotriva totalitara si opresiva.

- Ne aflam intr-un moment destul de greu, in aceste clipe istorice si de aceea trebuie sa fim atenti sa traim in Duhul Sfintilor Parinti. E foarte important lucrul acesta. Am avut mai multe discutii in ultima vreme, si le-am spus si unor tineri, si unor oameni mai in varsta, ca sunt intru totul de acord sa vorbim public despre anumite lucruri care ne afecteaza, care tin de erezie, de pierderea libertatii; insa intotdeauna trebuie sa echilibram discursul nostru, viata noastra, cu ceva pozitiv. Ortodoxia trebuie sa fie o marturie a vietii noastre intru Hristos. Ne spune clar Sfanta Scriptura: roadele Duhului Sfant sunt blandetea, pacea, rabdarea, dragostea… Deci acestea trebuie sa fie in primul rand: roadele Duhului Sfant. Incadrate intr-o astfel de viata echilibrata, luminoasa, sa marturisim, sa deconspiram, as spune, si toate aceste lucruri din societate, care vin peste noi. Noi ca si crestini nu putem tace din gura, fiindca vom raspunde in fata lui Hristos. Si nu ma refer doar la lucrurile acestea evidente, cum ar fi legalizarea prostitutiei, legalizarea homosexualitatii, unde aicea e clar ca trebuie sa avem un punct comun toti crestinii, dar si niste chestii din acestea mai sensibile, vedeti cum a fost cearta aceasta cu cipurile… Este o problema foarte sensibila.

- Cu pasapoartele biometrice cu cip, si in sens larg, cu cipurile implantate.

- Da. Adica noi ca si crestini ortodocsi, bineinteles, trebuie sa ne si informam, ca daca nu ne informam, putem sa spunem niste aberatii. Este evident ca [prin] aceste cipuri care se pun pe actele de identitate se urmareste de fapt, in cele din urma, sa se implanteze in corpul uman. In niciun caz acest lucru nu este de la Dumnezeu. Oricum ai intoarce-o.

- Care credeti ca este principala problema, sa ai un cip implantat in corpul uman? Sa luam varianta dura, care deocamdata e varianta medicala in SUA.

- Vreau sa va spun ca exista deja reclame pe internet, in care, se arata tinerii americani care au cipuri implantate pe mana dreapta si ne intreaba, asa pe noi, foarte veseli: “De ce vreti voi sa fiti ultimii? De ce nu va puneti si voi cip?”. Deci lucrurile sunt deja foarte avansate, din pacate.

- Care este problema pentru un ortodox?

- Pentru cine s-a informat, este evident ca noi nu vom putea controla nici in actele de identitate, nici in cipul implantat in corpul uman, nu vom putea controla memoria acestui cip, nu vom putea sti ce este in acest cip, ce aplicatii tehnice are.

- Adica softul pe care il introduci credeti ca va fi de fapt la libera alegere a autoritatilor, informatia?

- Absolut, absolut. Deci asta este o utopie, ca vai, veti sti ce este cu aceste cipuri, ce se afla in memoria lor. Deci asa ceva nici nu se va verifica. Este absolut o utopie. Noi ca simpli cetateni, nu vom avea nici cunostintele necesare, nici aparatura, sa stim ce este cu aceste cipuri. Pai scuzati-ma, un cip implantat in corpul uman, fara sa stii despre ce este vorba, este o nebunie in ziua de astazi. Cand noi stim ca sunt tot felul de aplicatii medicale, militare. Ei spun bun, cu cipurile putem sa-i facem pe oameni sanatosi. Dar haideti sa ne gandim si invers: putem sa facem si bolnavi cu cipurile, putem si sa omoram cu cipurile. Cine poate sa controleze lucrurile acestea? Deci ca si crestin-ortodox, scuzati-ma, daca nu ne opunem la asa ceva inseamna ca am orbit cu totul, si nu ne dam seama ce se intampla in ziua de astazi.


- Vedeti acceptarea cipurilor din pasaport ca pe o lepadare de Hristos?

- Am auzit ca sunt unii care spun lucrurile acestea, insa nu aduc argumente. Deci atat timp cat nu se aduc argumente, eu nu ma hazardez sa spun lucrul acesta, ca in momentul cand primesti un pasaport cu cip, sau un carnet de masina cu cip, te si lepezi de Hristos. Deci nu am argumente. Dar, nu insemna ca daca mi se aduc argumente n-o sa fiu de acord. Deocamdata mie nu mi s-au adus, nu am citit asa ceva, de exemplu care este legatura dintre cip si 666. Deci nu am vazut asa ceva, clar, un articol, un studiu pe tema aceasta care sa demonstreze ca exista o legatura intre cip si 666. Bine, noi putem sa credem orice, dar pana nu se spune ceva serios nu cred ca e bine sa ne hazardam prea mult, sa spunem chestia cu lepadarea de Hristos, si asa mai departe.

- Dar de ce credeti ca e atat de delicata o astfel de afirmatie, si va feriti sa va hazardati?

- Pai in general nu e bine sa ne hazardam daca nu avem un argument solid. Eu cred ca in problema aceasta a cipului este de ajuns faptul ca se urmareste pierderea libertatii omului, controlul total asupra omului. E clar ca, in momentul cand ai un cip de felul acesta, poti fi ascultat, poti fi reperat, poti fi omorat in orice secunda, daca cipul este implantat in corpul uman. Deci eu cred ca este de ajuns. Nu poate sa fie de la Dumnezeu asa ceva. E de ajuns pentru un crestin sa se trezeasca, si sa fie mai hotarat sa lupte in problema aceasta.

Foarte important mi se pare si problema aceasta a cipurilor, si in toate problemele care vedeti ca apar tot felul si in societatea de astazi – sa avem o atitudine echilibrata, duhovniceasca, sa punem rugaciunea, dragostea si smerenia la temelie, fiindca altfel o sa ne zapacim cu atatea curente, sa stiti. Sa punem ceea ce este sigur ortodox. Clar! Invatatura ortodoxa trebuie sa fie curata, dar nu e de ajuns doar invatatura, daca nu ne straduim sa fim si in duhul Sfintilor Parinti. V-am spus : rugaciune, dragoste, smerenie, blandete, pace, sa raspandim cat putem si noi ceva pozitiv, ceva luminos, din viata noastra, fiindca altfel o sa fim niste oameni care reactionam negativist, incordati asa. Nu, nu prea este ceva firesc, sa stiti. Spun Sfintii Parinti, negru pe alb - tot ceea ce produce tulburare nu este de la Dumnezeu. Or, adevarul spus cateodata intr-un stil agresiv, fara dragoste, produce tulburare, nu este de la Dumnezeu. Este evident lucrul acesta. Chiar Filocalia 11, spune Sfantul Varsanufie, exact lucrul acesta: chiar daca ai spus un adevar, si ai produs tulburare in sufletul tau, in sufletul celorlalti, ceva nu merge, ceva nu este de la Dumnezeu.

- Exista insa aici o problema: Sinodul, de exemplu, a reactionat in problema aceasta a pasapoartelor biometrice si nu a facut-o de mainera in care, de exemplu, dumneavoastra o faceti sau alti mari parinti duhovnici, consacrati, cum este parintele Justin Parvu de la Petru Voda, au facut-o. Si atuncea exista, nu stiu daca folosesc un cuvant prea mare, aceasta sciziune in ceea ce priveste viziunea acesta, a noilor documente biometrice in interiorul Bisericii, si sciziunea produce tulburare, este evident.

- Sa fim cu dragoste, sa fim cu rugaciune, sa fim impreuna, chiar daca nu avem intotdeauna aceleasi opinii.

- Dar daca nu ai aceeasi opinie cu a Sfantului Sinod?

- Foarte multi clerici si credinciosi asteapta intr-adevar un comunicat al Sfantului Sinod semnat de ierarhii Sfantului Sinod.

- Un comunicat a fost!

- Dar nu este semnat de ierarhii Sfantului Sinod! Deci asteptam un comunicat semnat. A fost acel comunicat pentru perioada de atunci. Intre timp au aparut mult mai multe documente, mult mai multe marturii, tot timpul trebuie sa vedem care este situatia, si se asteapta asa ceva.

- Si cum vi se pare acel comunicat nesemnat?

- Cum mi se pare? O chestie facuta pentru momentul respectiv, dar care nu poate fi numita – acel comunicat – o hotarare a Sfantului Sinod. Fiindca in problemele foarte grave, or aceasta este o problema foarte grava… Vedeti spuneau chiar parlamentarii, pentru nicio lege dupa 1990 nu s-a produs atata tulburare. Deci nu putem sa negam lucrul acesta, caci e ceva care nu merge, trebuie lamurita, si nu putem sa negam, ca au luat Sfintele Sinoade de la Bisericile din jur anumite atitudini. Stim pozitia Sfantului Sinod al Bisericii Greciei, in 1997, care este foarte bine facut. Trebuie sa-l citim cu atentie. Foarte bun, un comunicat extraordinar. Si atunci trebuie sa vedem in timp ce facem, sa nu fim nici dezbinati, si in acelasi timp sa lamurim problema aceasta, clar, cu un comunicat semnat de membrii Sfantul Sinod. Fiindca, repet, aceasta este o problema foarte importanta. Si asta nu inseamna ca noi negam cumva autoritatea Sfantului Sinod, ca nu-i respectam, ca nu-i pomenim, ca dorim sa iesim din comuniune. In niciun caz! Noi dorim cu fermitate sa ramanem in Biserica Ortodoxa Romana, fara sciziuni, fara schisme. Insa trebuie sa ne obisnuim si cu acest dialog, nu intotdeauna putem avea aceleasi pareri.


- Faptul ca nu ai aceiasi parere cu Sinodul te asaza, credeti, intr-o pozitie problematica din punct de vedere ortodox?

- In primul rand ca eu nu discut aici despre a avea sau nu a avea aceeasi parere cu Sinodul. Repet: nu exista deocamdata un comunicat semnat de ierarhii Sfantului Sinod pe aceasta problema.


- Sa presupunem ca ar fi.

- O sa vad atunci, eu nu pot sa dau un raspuns de pe acum. O sa vad atunci cum arata comunicatul, cine a semnat, cum a semnat, deci nu trebuie sa ne hazardam asa, pentru un comunicat dat in pripa care stim ca a fost dat de purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane la momentul respectiv. Dar nu este semnat. Eu nu vorbesc aici despre Sfantul Sinod, ca as fi in opozitie sau nu, cu comunicatul si cu parerea Sfantului Sinod. Eu vorbesc in modul general, in ortodoxie, mireni, clerici, monahi, chiar daca nu avem la un moment dat acelasi punct de vedere asupra unei probleme nu trebuie sa ne tulburam, nu trebuie sa ne certam. Mai ales ca vedeti, boala aceasta a romanilor, a noastra, de a fi dezbinati, trebuie sa incercam o depasim.

Chiar am mai vazut, asa, tot felul de interviuri, si parca iti lasa asa un gust amar la sfarsit: dom’le asta este boala noastra, suntem dezbinati, ne certam usor, nu stiu daca se mai poate face ceva. Or, eu nu sunt de acord cu lucrul acesta. Nu sunt de acord, in niciun caz, sa lasam un gust amar, si un sens negativ asupra acestei probleme, chiar daca suntem asa de dezbinati. Dar oare harul lui Hrisos nu ne poate ajuta sa fim mai uniti, chiar neavand aceleasi puncte de vedere intotdeauna? De ce sa punem raul inainte, sa spunem ca suntem dezbinati, e tulburare, e confuzie. Nu poate harul lui Hristos sa ne ajute? N-au fost si perioade in istorie cand ne-a ajutat? De ce sa vedem numai partea negativa? Chiar daca, intr-adevar, partea pozitiva, unitatea, sa zicem, nu a reprezentat… N-au fost prea multe, aceste situatii in istoria noastra. Insa de ce sa ne uitam la ele, de ce sa nu luam un exemplu pozitiv? Cu ajutorul lui Hristos, pana la urma, sa stiti, Duhul Sfant lucreaza acolo unde este pace, unde este dragoste, unul fata de altul.

Trebuie si sobornicitate, absolut, trebuie sa ne sfatuim unul cu altul. Si asta este ortodoxia, sobornicitatea. Dar in acelasi timp trebuie si autoritate. Ele se imbina una cu alta. Deci, nici sa fim, sa zicem, dom’le sobornicitate, sobornicitate, si nu mai ascultam de nimenea. Nici asa! Trebuie sa existe si autoritate. Dar autoritatea trebuie sa se bazeze si pe sobornicitate. Trebuie sa fie o impreuna-sfatuire”.


SURSA SI CONTINUREA LA: http://www.razbointrucuvant.ro/2010/09/15/un-punct-de-vedere-la-care-subscriem-ierom-teofan-popescu-man-putna-despre-cipuri-intre-pericolul-controlului-total-si-cel-al-atitudinilor-dezechilibrate-si-agresive/