Cu cip sau fara cip?

http://www.razbointrucuvant.ro/2009/03/12/cu-sau-fara-cip-studiu-al-unor-specialisti-romani-din-canada/#more-6081

“Cartea Apocalipsei ne-a avertizat de 2000 de ani despre insemnul fiarei pe frunte sau pe mana dreapta care ne va da satanei fara cale de intoarcere. De-a lungul anilor sfintii nostri parinti au facut proorociri despre vremurile din urma. Daca pana acum 20-50 de ani in urma, scrierile lor pareau greu de implinit, acum vedem ca sunt realizabile. In ultimii ani si sfaturile lor s-au inmultit. Parintele Paisie Aghioritul [1], Sf. Lavrentie de Cernigov [2] si multi altii ne-au vorbit de vremurile pe care le traim, sfatuindu-ne sa ne intarim credinta pentru a putea face fata sistemului totalitar de inrobire.

In urma introducerii obligatorii a actelor cu cip, parintele Justin Parvu a facut un apel de trezire catre romanii ortodocsi:

“Însemnarea oamenilor, ca pe vite, este primul pas al unor alte masuri luate pentru controlul absolut al fiintei umane. Dragii mei, dupa cum proorocesc Sfintii Parinti, primirea acestui semn este lepadarea noastra de credinta. Sa nu credeti ca putem sluji si lui Dumnezeu si lui mamona. Nu, dragii mei, nu primiti acest însemn diavolesc care va rapeste ceea ce va apartine prin mostenire de la Dumnezeu, dreptul la identitate, la unicitate si originalitate, al fiecarei fiinte umane!” [3]

Parintelui i s-au alaturat preoti, monahi, dar si credinciosi din toate mediile sustinand cu probe juridice, sociale, morale, tehnice si religioase gravitatea situatiei. Venim si noi cu un punct de vedere tehnic pentru a sustine apelul parintelui.

Supravegherea

Traim intr-o societate in care fiecare miscare ne este supravegheata si inregistrata de camerele de filmat de la orice colt de strada, fiecare cuvant ne este inregistrat de companiile de telefoane, fiecare apasare de tastatura sau click de mouse ne este inregistrat de smartcard-uri si programe de calculator. Autoritatile ne asigura ca pentru protectia noastra… Dar cine va folosi toate aceste date si cu ce intentie? Chiar cu cea mai buna intentie, specialistii in calculatoare nu pot garanta program fara defecte. Date importante pot fi scrise eronat sau chiar sterse din greseala. Oamenii care conduc companiile producatoare de software si hardware impun programatorilor gasirea celor mai rapide solutii, nu a celor mai bune, cu risc marit de a introduce alte defecte. Exemplu este sistemul de actualizari (updates) folosit de Windows si alte programe care repara 1-2 defecte, dar creeaza alte 10, de aici nevoia de a actualiza mereu.

Proiectantii de sisteme informatice software sau hardware sunt limitati si fac greseli umane, pot prevedea un numar limitat de cazuri de exceptie, iar in cazuri neprevazute, sistemul functioneaza gresit. Un bun exemplu este cel al lui Mars Climate Orbiter, proiect al NASA [4]. Totul a fost bine pana au ajuns la aterizare si aparatul le-a explodat in aer datorita faptului ca unii au construit in Europa folosind sistemul metric, altii in America folosind sistemul imperial, un fel de turn Babel modern in tehnologie. Cand este vorba despre controlul obiectelor, riscurile sunt mici: un telefon mobil se poate usor schimba, un calculator nefunctional se poate reporni sau repara, un bilet de avion gresit se poate rescrie de mana. Cand insa este vorba de controlul omului sau vietii lui, nu mai ai ce face si devine nebunie.

O alta problema grava este ca utilizatorul de programe software sau tehnica digitala nu stie unde si cui sunt transmise cea mai mare parte din datele pe care le proceseaza sau vizualizeaza. De exemplu, imprimanta laser color trimite pagina imprimata la verificare guvernului american, fara acordul sau cunostinta utilizatorului [5]. Acelasi lucru se intampla cu calculatorul personal sau de la serviciu, utilizatorul nu are habar ce se transmite de la sau spre el, poate doar observa ca lucreaza mai incet. Atat in firme cat si in educatie se folosesc programe de monitorizare si control ale calculatoarelor angajatilor sau ale elevilor sau studentilor, de cele mai multe ori fara cunostinta sau acordul celui urmarit [6]. Datele adunate de la utilizatori sunt tinute pe un server sau mai multe fiind analizate spre a identifica sabloane comportamentale ale utilizatorilor. Unde mai este siguranta persoanei? Unde este siguranta statului cand serverul va fi in alta tara, iar date despre cetatenii lui sunt accesibile altor entitati statale?

Acestea si alte multe probleme pe care noi le vedem din interior dar e mai greu sa le descriem pentru cei din afara domeniului, ne fac sa ne intrebam: incotro ne indreptam? Pentru a vedea directia spre care merg lucrurile incercam o vedere in perspectiva.

Numerotarea

Daca in fata lui Dumnezeu ne identificam cu un nume, daca in fata oamenilor ne identificam cu un nume, prenume si eventual o porecla, in fata statului ne identificam cu un numar sau cod. Numerotarea oficiala a populatiei a inceput in 1936 in America cu numarul social de securitate SSN (Social Security Number), s-a raspandit in Canada in 1964 cu numarul social de asigurare SIN (Social Insurance Number), si in Romania in 1978 ca CNP (Cod Numeric Personal). In timp au aparut diverse forme de numerotare si reprezentare a numarului personal de identificare specifice fiecarei tari [7].
Daca analizam aceste numere si modul lor de formare, observam ca ele au niste caracteristice comune: cateva cifre pentru data de nastere, cateva cifre pentru zona de nastere (2 pentru Romania, 8 pentru China), 3 cifre speciale si ultima de verificare a validitatii. Pentru America si Canada ultima cifra se calculeaza folosind algoritmul Luhn [8], pentru Romania si China se foloseste un algoritm derivat mai nou numit Modulo 11 [9]. Lungimea codului variaza in functie de populatie de la 5 cifre pentru San Marino la 18 cifre pentru China.

Din 1968 numerotarea s-a extins asupra lucrurilor din jur. Aceeasi logica ca la numerotarea oamenilor cu numar variabil de cifre in care ultima cifra este de verificare a validitatii cu un algoritm Luhn sau Modulo11 se foloseste in toate domeniile: in numerele de carti de credit [10], in coduri ISBN sau ISSN pentru carti, pentru coduri IBAN de banca si altele.

Aceste numere folosite pentru oameni si lucruri pot fi reprezentate direct sau ascuns de ochiul omului (codificat) prin diferite tehnologii: cod de bare, banda magnetica, MRZ (Machine Readable Zone - zona ce poate fi citita de masini) sau, mai nou, cu microcip. Toate necesita o masina cu un program si o logica pre-existenta pentru a le interpreta. Cel mai cunoscut si vechi este codul de bare care apare pe orice produs din magazin. El poate fi decriptat si s-a gasit ca are la inceput, mijloc si sfarsit cate un 6. Celelalte reprezentari sunt derivari sau extensii ale sale care ascund mai bine informatia de ochiul uman, dar pot fi decodate.

Discutia despre diverse forme de codare, standarde si reprezentari nu ajuta, fiind menita sa produca confuzie. Ce trebuie retinut este ca oamenii sunt numerotati ca si obiectele, iar statul identifica o persoana in mod unic printr-un numar.

Pasaportul

La ora actuala, numarul de identificare personal este folosit in sistemul bancar, sistemul de sanatate, la taxe, pe carnetul de conducere si in pasaport, in orice document folosit in sistemul institutional al statelor nationale. Incepand cu anul 1980 s-a introdus treptat pasaportul cu MRZ (Machine Readable Zone). Aceasta este o reprezentare a datelor personale care cuprinde pe prima linie: tipul (D) si subtipul actului (S), tara (T) si numele persoanei (n).

Pe linia a doua: numarul unic al actului (#), nationalitatea (b), data de nastere si sexul (s) persoanei, data de expirare a actului, apoi numarul personal de identificare folosit de fiecare tara dupa modul de numerotare a populatiei [11]. Canada nu pune nimic folosind caracterul ‘<’, dar foloseste un cod de bare pe pasaport care probabil contine SIN-ul codificat. Romania pune CNP-ul. Intre aceste date apar 4 caractere de verificare (V) si in final inca o cifra de verificare generala (X), toate folosind algoritmul Luhn, vezi [12] pagina 62. Aceasta reprezentare MRZ a fost definita de organizatia ICAO din Montreal, Canada, asociata cu ONU care stabileste reguli si criterii pentru statele lumii pentru a facilita circulatia persoanelor intre granite. Folosind argumente cum ar fi programul Visa Waiver pentru America, ea impune statelor criterii noi de a colecta si folosi date biometrice si incorporarea unui cip in pasaport. Regulile si criteriile stabilite de ICAO lasa totusi putina libertate statelor ce le urmeaza, ceea ce poate crea confuzie. De exemplu, cipul poate fi inserat in 5 locuri diferite pe pasaport [13]. Interesant este ca un stat trebuie sa plateasca ICAO anual $56000 si sa raporteze cate pasapoarte a eliberat in ultimele 12 luni si cate cu cip. Exista persoane speciale carora li se promite cip cu date nefolosite [14]. Pasaportul cu cip se identifica prin semnul din figura de sus, semn folosit in orice act cu cip care are derivari. Pasaportul contine toate datele din pasaportul vechi inclusiv MRZ-ul plus cipul. In pagina 16 din [13] se precizeaza structura de date din cip numita LDS (Logical Data Structure) care contine in grupul de date 1 aceleasi date ca in MRZ, incluzand numarul de identificare personal, iar in grupul de date 2 datele biometrice ca poze si amprente si inca 2 grupuri de date pentru integritate, autentificare si versiune. Arhitectura este facuta pentru a suporta extinderea in viitor spre a memora mai multe date, precum si pentru rescrierea datelor existente. Aceleasi date sunt in mai multe locuri: la om, pe pasaport in MRZ si pe cipul din pasaport. Cum se face verificarea? Exista verificare de baza (Basic Access Control) care foloseste pasaportul fara acces la cip si verificare extinsa (Extended Access Control) care citeste datele de pe cip. Verificarea extinsa are 2 moduri: pasiva si activa. * In verificarea pasiva, se verifica numai integritatea si autentificarea cipului. * In verificarea activa, se confrunta, dupa decriptare, datele de pe cip cu cele reale ale omului Daca verificarea de baza se face in majoritatea aeropoartelor, exista totusi zone de control vamal automat sau semiautomat in aeropoartele din Londra, Hong Kong, Singapore, Amsterdam, Malayesia, Lisabona unde tehnologia este testata pe grupuri restranse de populatie pentru a crea obisnuinta cu amprentarea sau scanarea irisului. Scopul este de a se ajunge la control vamal automat (Automated Border Control), care sa nu mai implice om sa verifice. Se doreste ca sistemul sa fie acceptat de oameni, de aceea, la momentul curent, daca verificarea extinsa da eroare se apeleaza la cea de baza. De asemenea pentru persoane cu probleme speciale sau batrani se recurge la verificare de baza. Dar acest protocol poate fi schimbat in viitor si nimeni nu spune ce i se poate intampla omului care nu corespunde cu datele de pe cip in cazul vreunei neconcordante. Problema principala care impiedica extinderea rapida a sistemului de control vamal automat este de infrastructura, pentru ca trebuie achizitionate aparate care sa ia amprenta si sa scaneze irisul. Cipul din pasaport este complet de prisos in oricare alta verificare decat cea extinsa activa. O dovada ca sistemul bazat pe pasaportul cu cip are insa defecte este documentul [15] cu sute de probleme ale sistemului actual. In plus nu exista nici o garantie ca datele biometrice personale nu vor fi stocate de statele in care o persoana se legitimeaza cu pasaportul, si mai ales de modul cum vor fi utilizate de ele.
Cipul

Cipul este componenta fizica (hardware) a unui aparat. Este format din circuite integrate care transforma curentul electric in semnale codificate pentru a fi interpretate conform unei logici stabilite (software). El poate inregistra local date pe o memorie. Cipul fiind de dimensiuni reduse, are memorie mica si poate tine local date putine, el insa poate emite si primi mai multe date inregistrate pe un server cu putere, memorie si baza de date mari folosind tehnologia de unde radio numita RFID (Radio Frequency IDentification).

RFID-ul este un dispozitiv cu antena radio atasat unui cip pentru a receptiona si emite date pe frecvente radio. Frecventele radio pot acoperi intregul pamant folosind sateliti. Deja exista radio prin satelit care foloseste aceasta tehnologie. Mobilul functioneaza in mod asemanator.

Pentru a transmite date de la cip la server si invers se foloseste un cititor-scriitor (reader-writer transponder). In baza de date a serverului, un cip se identifica unic cu un numar, care in cazul pasapoartelor biometrice poate fi numarul de identificare personal. Memoria locala a cipului trebuie sa contina acest numar pentru autentificare, restul datelor pot fi inregistrate fie la server, fie local. Intr-un astfel de sistem numit Server-Client in software si Master-Slave in hardware, controlul total al datelor este la server, cipul are doar rol de spion.

La ora actuala, orice aparat sau card care comunica fara contact direct cu alt aparat are cip cu RFID: mobilul, cardul de banca, iar din 1 ianuarie 2009 si pasaportul. Eticheta hainelor Gap contine cip cu RFID. Daca acestea sunt oarecum optionale, buletinul de identitate (care este obligatoriu) va contine cip cu RFID din 1 ianuarie 2011.

Implantul

Din anii 1980 animalele salbatice si domestice sunt implantate cu cip implantabil, dupa cum afirma compania americana Digital Angel [16]. Peste tot in lume, America sau Romania, cainii vagabonzi, vacile, oile si pestii sunt implantate cu cip. Animalele de companie sunt implantate cu cip pentru a fi gasite usor cand sunt pierdute de stapani.
Infiintata in septembrie 2001, firma americana VeriChip Corporation [17] a implantat oficial prima familie americana cu cip cu RFID pentru om (human-implantable RFID microchip) numit si biocip in mai 2002. De atunci implantul cu biocip a fost folosit de oficiali ai guvernului din Mexic, de tineri in barul Baja Club din Spania, pe bolnavi de Alzheimer, detinuti si soldati americani si altii. Aceeasi firma ofera implantul cu biocip pentru citirea directa a glicemiei si a temperaturii, pentru identificarea copiilor sau persoanelor pierdute [18]. Printul William al Angliei a fost implantat la varsta de 12 ani pentru a putea fi gasit in caz de rapire.

Biocipul are dimensiunea unui bob de orez, este invelit in silicon asemanator cu implantul de san. Implantarea se efectueaza in 15 minute printr-o simpla injectie. Este greu sau chiar imposibil sa fie scos afara din corp deoarece se poate deplasa. Cipul se ataseaza sub piele pe nervi si intra in contact direct cu sistemul nervos uman. El poate citi temperatura si semnalele nervoase ale purtatorului transmitandu-le serverului cu baza de date in orice moment fara cunostinta sau acordul purtatorului. Controlul biocipului este la server.

Mai grav, cipul poate receptiona de la serverul cu baza de date semnale pe care le transmite in corpul purtator fara cunostinta, acordul sau controlul omului implantat.

Unde se implanteaza cipul? Oriunde in corp, dar in special in bratul drept sau in retina. Organizatia guvernului american FDA (Food and Drug Administration) a aprobat in 2004 implantul cu cip RFID al firmei VeriChip Corporation in bratul drept [19]. Cercetari se desfasoara in cele mai bune universitati din America si Germania pentru a implanta cipul in retina in spatele ochiului, pentru a produce senzatii vizuale celor care nu vad [20]. I se asociaza o camera externa care sa trimita cipului imagini, iar cipul le transmite sistemului nervos. FDA a aprobat efectuarea de studii clinice pe oameni cu un astfel de aparat in 2007. Oamenii testati au putut percepe miscarea unui obiect si cand se stinge sau se aprinde un bec.

Efectele cipuirii nu intarzie insa sa apara. Dr. Katherine Albrecht afirma ca 10% din animalele cipuite au facut cancer sub forma de sarcoma subcutanata [21]. Animale domestice au murit de la injectie [22].

Dr. Rauni-Leena Luukanen-Kilde, fost Medic Sef al Finlandei avertiza inca din 2000 despre posibilul control asupra omului si a mintii sale intr-un articol publicat in jurnalul SPEKULA si apoi trimis la toti studentii de medicina si doctorii din zona [23]. Ea afirma ca un cip de 5 micromilimetri introdus in nervul optic al ochiului, citeste neuroimpulsurile din creier ce contin experientele de miros, vaz si auz ale persoanei implantate. Fiecare om are o frecventa unica de biorezonanta electronica in creier, ca si amprentele. Fiecare gand sau reactie auditiva si vizuala produce un model neurologic in creier care poate fi transmis de cip la server unde este decodificat in ganduri, imagini, voci. Aceste semnale modificate la server si retransmise inapoi cipului schimba undele din creier, proces numit stimulare electromagnetica. Stimularea electromagnetica afecteaza si controleaza gandurile, perceptiile de auz, vaz, miros si activitatea musculara. Chiar viata emotionala a omului poate fi afectata: el poate fi facut agresiv sau letargic, sexualitatea ii poate fi influentata artificial, visele pot fi influentate sau induse. Toate acestea fara cunostinta, acordul sau controlul omului.

Sistemul electronic de supraveghere al asociatiei americane de securitate nationala NSA (National Security Association) poate urmari simultan milioane de oameni [23]. Cu stimularea adecvata fiecarui om, semnale electromagnetice ii pot transmite halucinatii si voci. Astronautii americani au fost implantati inainte de a fi trimisi in spatiu pentru ca fiecare emotie si gand al lor sa fie urmarite si inregistrate 24 de ore din 24. Prizonieri din Suedia si Austria experimentati cu un astfel de implant cu cip in nervul optic au avut leziuni pe creier, circulatie de sange redusa si lipsa de oxigen in lobii frontali temporali drepti. Un alt om din Finlanda pe care s-a experimentat aceasta tehnica a avut atrofie de creier si atacuri dese de pierdere de cunostinta din cauza lipsei de oxigen.

Astfel, cipuirea face posibila transmiterea de sunete si voci, emotii, frica, foame, adunate sub numele de controlul mintii (mind control). Atat controlul fizic cat si cel mental contravin dreptului omului la libertate. Cand implantul va fi in om va fi insa prea tarziu pentru a-l mai avertiza.

Progresul tehnologic

Progresul tehnologic ne uimeste mereu, insa efectele lui asupra omului si mediului nu sunt intotdeauna cele dorite. Observam toti raspandirea bolilor grave chiar la copii mici, disparitia speciilor de animale si plante. In acelasi timp multe inventii si descoperiri benefice omenirii intregi au fost fie ignorate intentionat, fie confiscate si folosite in mod rauvoitor.

In jurul anului 1900 sarbul Nicola Tesla descoperea curentul electric alternativ, undele radio, comunicatia fara cablu si multe altele, bucuros sa le dea gratis intregii omeniri spre folosire. Majoritatea i-au fost confiscate de J.P. Morgan, Edison si alti oameni de stiinta si oameni de afaceri americani [24].

Dr. N.C. Paulescu descoperea insulina in 1921, dar descoperirea i-a fost furata de oameni de stiinta canadieni care au luat premiul Nobel [25]. Motorul cu apa a fost inventat de Mihai Rusetel in 1980 [26], dar cine il foloseste?

Dr. Vladimir Gavreau a descoperit in anii 1950 in Franta efectele sunetelor joase numite infrasound asupra omului. Infrasoundul este sunet sub nivelul perceput de urechea umana, facut de vant, ocean, trafic, aer conditionat si altele. S-a studiat efectul lui asupra omului la diverse frecvente. Daca la 100 Hz produce iritare, vertigo, anxietate, oboseala extrema, disfunctie respiratorie, la 50-100 Hz - senzatii intolerabile in piept si torace, chiar cu urechile acoperite, schimbare in ritmul de respiratii si inecare, la 43-73 Hz - scade acuitatea vizuala si orientarea spatiala, pierderea echilibrului si coordonarii musculare, la 20 Hz - afecteaza direct centrul nervos uman cauzand anxietate, panica, spasme intestinale, voma, lesin, la 7 Hz el este cel mai periculos deoarece corespunde mediei frecventelor alfa din creier si rezoneaza cu frecventa organelor care se pot distruge. Acum exista arme mortale bazate pe infrasound [27].

Observam ca tehnologia testata in secret in ultimii 20-50 de ani iese acum treptat la suprafata din toate directiile.

Dumnezeu este cu noi pana la sfarsitul vremurilor! Salvarea insa depinde de fiecare din noi prin neacceptarea cipului”.
Studiu realizat de Dan Munteanu, Inginer Proiectant de Circuite Integrate (Cipuri) si Silvia Munteanu, Informatician, Canada

Referinte:

[1] Scrisoarea Parintelui Paisie Aghioratul referitoare la semnele vremurilor 666
[2] theologhia.wordpress.com/2007/12/19/proorociile-unui-prooroc-al-noului-testament/
[3] apologeticum.wordpress.com/2009/01/14/iata-semn-ul-ortodoxiei-ca-raspuns-la-semnul-fiarei/
[4] www.vuw.ac.nz/staff/stephen_marshall/SE/Failures/SE_MCO.html
[5] www.pcworld.com
[6] faronics.com/html/Insight.asp
[7] en.wikipedia.org/wiki/National_identification_number
[8] www.ss.com/2007/how-to-decode-a-social-security-number/
[9] docs.hp.com/en/32209-90024/apds02.html
[10] www.thetaoofmakingmoney.com/2007/04/12/324.html
[11] www.highprogrammer.com/alan/numbers/mrp.html
[12] www.hasbrouck.org/documents/ICAO9303-pt1-vol1.pdf
[13] Machine Readable Travel Documents - Passenger Facilitation.pdf
[14] www2.icao.int/en/MRTD/Downloads/Forms/AllItems.aspx
[15] Supplement to ICAO Doc 9303 - Release 7.pdf
[16] www.digitalangel.com/
[17] www.verichipcorp.com/
[18] www.iahf.com/other/20020516.html
[19] www.drugresearcher.com/Tools-and-techniques/FDA-clears-RFID-chip-for-humans
[20] www.mdsupport.org/library/chip.html
[21] www.enjoyfrance.com/content/view/1025/31/
[22] www.rense.com/general84/dog.htm
[23] www.naturodoc.com/library/public_health/microchip_implants.htm
[24] www.teslasociety.com/biography.htm
[25] energienaturala.wordpress.com/2008/04/28/motorul-cu-apa-inventie-romaneasca-update/
[26] www.vho.org/GB/Journals/JHR/5/1/Weber101-105.html
[27] crab.wordpress.com/2008/01/14/a-short-history-of-sound-weapons-pt2-infrasound/