PS Ignatie: "Cuvântul care are întotdeauna viața este cel care te așează întru cele din lăuntrul tău, este cel care îți dă sens, îți dă o lumină"

 "Adevărat, adevărat zic vouă: Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac." (Ioan 8, 51)

Hristos ne spune că tot cuvântul Lui pe care îl păzim noi este dătător de viaţă. Cuvântul lui Hristos este dătător de viaţă pentru că El Însuşi este fără de păcat. Cuvintele noastre, toate, sunt cele care conţin în ele sămânţa, sâmburele morţii, pentru că în spatele acestora este păcatul pe care îl săvârşim zi de zi. Nu este o noutate ceea ce vă spun, faptul că orice cuvânt pe care noi îl rostim conţine în sine o energie, fie una binefăcătoare, binecuvântată sau o energie care poate să fie distructivă, poate să fie una care se destructurează din punct de vedere sufletesc. Dacă noi vom păzi cuvântul Lui, nu vom muri în veac. Si mi-a venit un gând din Pateric, al Avvei Isidor Pelusiotul care ne spune:

«Mai bună este viaţa fără cuvânt decât cuvântul fără viaţă, pentru că viaţa şi tăcând foloseşte, iar cuvântul şi strigând poate să nu folosească». 

Trăim într-o lume în care asistăm la o inflaţie a cuvântului, vorbim foarte mult şi nu avem o grijă, o atenţie faţă de cuvintele pe care le rostim. Nu ne mai dăm seama că ele sunt - așa cum am mai spus-, un vehicul purtător de energie.

Foarte ușor se poate depista, prin experiență, un cuvânt care are îndărătul lui viața, de altul, care este o pură emisie fonică, sau un enunț de natură teoretică. Cuvântul care are întotdeauna viața este cel care te așează întru cele din lăuntrul tău, este cel care îți dă sens, îți dă o lumină, te poți agăța de el și poți să te hrănești din el. Cuvântul care nu are nimic în el și este doar o pură emisie fonică este unul care nu rămâne nicăieri. Cel mult poate să ne tulbure sufletul nostru. 

Nouă, slujitorilor altarului, ni se cere o atenție deosebită față de cuvânt, cum îl folosim, pentru că este instrumentul nostru de lucru, prin excelență. Din nefericire nici noi nu reușim să avem grijă de modul cum vorbim, de modul cum mânuim cuvântul. Si nu am în vedere arta aceasta a oratoriei, a elocinței, cât această stare duhovnicească pe care trebuie să o ai înainte de a rosti fiecare cuvânt. [...] Cred că ori de câte ori vorbim, să avem în mintea noastră că e atât de important să "moșești" mai întâi cuvântul pe care îl rostești. Adică cuvântul, în mintea ta, să fie într-o stare de digerare. Să știți că și mintea noastră are nevoie de acest proces de digestie al cuvintelor pe care le rostim.

Hristos ne spune că dacă noi vom păzi cuvântul Lui nu vom muri în veac. Cu alte cuvinte dacă și tu ai grijă de cuvântul lui Hristos, din cuvântul lui Hristos se pot naște toate cuvintele pe care noi le rostim - desigur, cele care sunt binecuvântate și sfinte.

Nu poți să păzești ceva dacă nu deții acel lucru. Nu poți să păzești cuvântul lui Hristos dacă nu este al tău, dacă nu l-ai asimilat, dacă nu l-ai asumat și metabolizat. Să devină carnea și sângele tău și numai după aceea poți să spui că tu păzești cuvântul Lui. [...] Si nu putem să facem aceasta, dacă nu avem exercițiul meditației, al contemplației. Sunt Părinți ai Bisericii noastre care o viață întreagă zăboveau asupra unui verset din Psalmi. Toată viața lor gravita în jurul unui singur verset, a unui singur gând al lui Dumnezeu, și cu acesta se hrăneau ei. Nouă ne este foarte greu, pentru că suntem atât de dispersați, atât de împrăștiați din punct de vedere lăuntric și nu reușim să ne concentram, să ne lipim mintea de un singur gând al lui Dumnezeu.

Bine ar fi ca noi, slujitorii lui Dumnezeu, cei care propovăduim cuvântul, să ne asumăm acest exercițiu, ca zi de zi să citim ceva din Sfânta Scriptură. Să ne alegem un verset care pică așa, frumos, pe sufletul nostru și să medităm pe parcursul întregii zile la acel verset. Veți vedea, și vă asigur, că vom păcătui mai puțin, pentru că acea meditație la cuvântul lui Hristos este cea care îți dă energia aceea de a te răsuci înspre lăuntrul tău, de a te aduna, de a-ți găsi propria unitate a ființei tale. Si numai în felul acesta poți să sporești din punct de vedere duhovnicesc.