Monahul Filotheu Balan, de la Man. Petru Voda
Am fost de fata cand s-a pregatit acest document, apel la trezvie.
A fost o greseala tactica, cand cineva l-a pus pe internet pentru ca multi parinti au devenit reticenti si s-a ajuns la o multime de neintelegeri.
Apelul lui Justin Parvu care a fost publicat si care a circulat pe internet nu este nimic altceva decat o chemare la trezvie.
Din experienta va spun ca noi trebuie sa ne sculam noapte de noapte pentru a face slujba utreniei. Exista un parinte care face chemarea aceasta si merge la fiecare chilie spunand : « Pentru rugaciunile sfintilor parintilor nostrii Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ne pe noi » si i se raspunde « Amin ». Dar tot din experienta va spun ca, de foarte multe ori cand omul are griji pe cap, in momentul cand omul s-a trezit din somn sau nu a apucat sa se odihneasca suficeint, reactia nu este tocmai placuta si din partea cealalta se mai aud si alte cuvinte inafara cuvantului Amin. Si asa s-a intamplat si in cazul parinteuli Justin, cand ne-a indemnat pe toti la trezvie. Sa ne trezim din somn este vremea sa constientizam ca ceea ce se intampla este inceputul sfarsitului libertatii noastre. Si sigur ca multi au stat impotriva. S-a incercat intai discreditarea mesajului parintelui si dupa a confirmat parintele ca este autorul , unii au spus ca a inebunit. Dar de cand ne-a dat acest text ne-a spus ca daca ne-a indemnat la mucenicie « si eu trebuie sa fiu gata si in astfel de cazuri, vor fi foarte multe defaimari si va trebui sa le facem fata, si nu numai eu ci si voi, cei care sunteti impreuna cu mine. »
Din slujba miezonopticii: Iata mirele vine in mizul noptii si fericita este sluga pe care o va afla priveghind, vezi dar suflete al meu cu somnul sa nu te ingreuezi ca sa nu te dai morti si in afara de imparatie sa te incui ci te desteapta strigand sfant,sfant,sfant esti Dumnezeul nostru, pentru rugaciunile parintilor nostrii milueste-ne pe noi.
Aceste legi se potrivesc sau nu cu constitutia Romaniei? Trebuie sa existe niste negociatori care sa tina seama si de parera populatiei a statului Roman. Era firesc sa ni se ceara si noua parerea, sa spunem da sau nu. Religia noastra crestin ortodoxa ne indeamna la asa ceva. Cei care au impus sistemul, acesta de control total, isi trag sursa de inspirare din alte religii, pentru ca Evanghelia nu indeamna niciodata la inseriere. As putea sa va spun ca mi se pare o foarte mare tragedie ca s-a ajuns aici, faptul ca ii plangem pe evreii care au fost chinuiti si inchisi in lagare si aveau un nr. inseriat pe brat, ii plangem foarte mult pe cei din gulagul sovietic, dar nu ne mai plangem pe noi care din acest moment va trebui sa ne inseriem si noi cu un numar unic aflat intr-un cip pe pasapoarte. Si aceste cipuri au un cod de bare, care stie orice casiera de la un magazin, ca daca cumva este deteriorat este obigata sa introduca 666 si apoi numerele de sub codul de bare ca sa faca acel numar inregistrabil in casa de marcat. Pana acum nu s-a facut nici o demonstartie publica ca acest numar nu are 666. Sigur este un aspect, dar faptul ca acest numar este atasat numelui meu pe care l-am primit la botez, faptul ca esta atasat chipului meu cu care Dumnezeu m-a inzestrat eu consider ca este o pecetluire si o insemnare fara voia mea. Eu nu vreau sa fac parte din nici un sistem care sa ma asocieze cu acest numar.Daca am gresit si acest nr nu face parte din informatiile care sunt stocate pe cip atunci imi cer iertare, dar va rog frumos am vrea o demonstratie publica.
Din momentul in care devenim purtatori ai acestori cipuri orice cititor poate sa aiba acces la aceste informatii si orice terorist poate sa sparga cheia de criptare. Ele pot fi citite nu numai de statul care le emite ci si de oricine altcineva.
Asocierea mea cu un numar imi aduce mie crestinului ortodox o defaimare si ma provoaca sa reactionez in fata acestui lucru. In Apocalipsa se spune ca se va ajunge la momentul lepadarii si cel care nu are numarul fiarei sa nu poata sa vinda si sa cumpere. Pe mine ma pune in garda. Am devenit si eu un produs insemnat cu codul de bare, pe care eu macar nici nu-l vad, si astfel sa ma apropii de implinirea cuvintelor Apocalipsei. Pentru mine este infiorator, ca monarh si crestin ortodox.Ap. Pavel spune:
Pentru că şi făptura însăşi se va izbăvi din robia stricăciunii, ca să fie părtaşă la libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu. 5Rom, 8,21)
Iar Domnul Duh este si unde este Duhul Domnului este libertatea. (II Corint., 3,17)
Au nu stiti ca trupurile voastre sunt biserica Duhului Sfant .
Primind Evanghelia trupurile noastre au primit sa ramane pecetluite intr-un singur fel, sa ramana intregi asa cum Dumnezeu le-a zidit.
Stefan Buchiu, Pr. Prof. la Facultatea de Teologie
Este straina de duhul ortodoxiei orice misiune apocaliptica (P. Staniloae).
Este intr-adevar straina de duhul ortodoxiei orice misiune apocaliptica, dar desi in slujbele noastre nu apar citate din Apocalipsa, ortodoxia nu ignora aceasta carte profetica noutestamentara ci o recunoaste ca facand parte din Sfanta Biblie. Si daca nu o ignora, atunci o ia in consideratie, acordandu-i atentia cuvenita..
Nu de tehnica trebuie sa ne temem noi, ca tehnica nici nu te mantuieste nici nu te coboara in iad, ci depinde cum o folosesti.
Un adevar de la sine inteles dar nu despre « tehnica » este vorba in acest caz ci despre libertatea omului care este pusa in joc.
Se spune ca atunci cand va veni Mantuitorul va fio o mare cadere in credinta ori la noi in tara este o mare crestere in credinta sa se predea religia in scoala etc...Contextul nostru este de multa libertate. Deci nu este nici un context apocaliptic acum.
Ca este sau nu acum contextul apocaliptic aceasta nu o putem sti caci ziua venirii Fiului Omului numai Dumnezeu Tatal o stie. Semnele premergatoare acestei zile sunt scrise in cartea Apocalipsei dar multa credinta nu se masoara in orele de religie predata in scoli si in numarul oamenilor care pasesc pragul bisericii ci mai de graba in ceea ce are omul in inima lui. Iar credinta fara fapte si faptele fara credinta oare ce valoreaza?
Sunt lucruri care nu pot fi masurate in statistici, si printre acestea se afla si credinta. Jertfa, credinta, nadejdea, dragostea, nu sunt comori ce pot fi mancate de molii, rugina si carii, ci ele fac parte din comorile care transced lumii acesteia, din comorile care se aduna in ceruri.
Cum sa-mi modific eu credinta cand mie mi se umbla in buletin. Dar nu avem o gandire de invalid. Nu se poate asa ceva.
In mintea stramba si lucrul drept se stramba (Citat din P. Cleopa).
A in clipa in care sunt interpelat Esti crestin sau nu esti crestin ? Si vrei sa ramai crestin atunci leapada-ti credinta Dar nu vreau sa-mi lepad credinta !
Lucrurile nu sunt asa de simple. Latul se strange incetul cu incetul. Si dracul s-a prins ca pe om nu trebuie sa-l ademeneasca cu un pacat mare ci ii este de ajuns sa-l piarda prin unele mai mici. Astazi in prima faza se cere scrierea codului cu 666 in pasaport dar ce imi garanteaza mie ca s-a ajuns la faza de maxima securitate si ca maine nu se va merge mai departe cu inscrierea acestui numar pe brat sau pe frunte. Si cine imi garanteaza mie ca voi fi intrebata daca sunt crestin sau nu, din moment ce nu m-au intrebat daca vreau acest pasaport cu datele mele personale pe care nici eu nu le vad, si cu pecetea numarului. Sistemul este de asa natura incat poti sa fi dus intr-o directie incetul cu incetul, dar sigur. Si atuncea daca nu esti « treaz si viu » poti sa aluneci fara nici macar sa prinzi de veste.
Noi aicea care am primit in Romania pe toate natiile chiar asa de fricosi am devenit noi ortodocsii si cati au trecut la alte credinte ..
Crestinul ortodox adevarat cunoaste frica de Dumnezeu si nu se teme sa ia crucea, pe care insusi Mantuitorul nostru Iisus Hristos a sfintito cu preacuratul sau sange. Nu degeaba parintele Justin spune ca este vremea muceniciei. Si nu despre amestecarea natiilor este vorba in conferinta de fata.
Noi ne temem ca ne cunoaste statul, dar pe noi ne cunoaste Dumnezeu si ne cunoaste gandurile noastre acolo sa ne temem noi, de gandurile noastre.
De ce sa ne temem noi de gandurile noastre care izvorasc din inimile noastre? Este o frica nefondata sa ajungem sa ne temem de ceea ce gandim. Sa ne temem de Dumnezeu si sa nu cadem in pacate, aceasta este altceva.
Chipul lui Dumnezeu este spiritual chiar daca are o extindere si in corpul nostru, in trupul nostru, nu poate fi nici cantitate nici numerotat. Libertatea noastra este reala, dar stiti cat este de reala?. Noi suntem ancorati in Hristos, cand ne spovedim, cand ne impartasim cand stam in ascultare.
« Chipul lui Dumnezeu este spiritual chiar daca are o extindere si in corpul nostru »...acest lucru nu cred ca parintele profesor la facultatea de teologie l-a invatat de la parintele Staniloae.
« Libertatea noastra este reala », dar oare cat este de reala din moment ce suntem stransi cu lantul pacatelor noastre. Despre care libertate ne vorbeste parintele profesor? Despre libertatea de a scrie orice in ziare si despre libertatea de a scoate la iveala si lucruri imorale, despre libertatea de a da legi in stanga si in dreapta?
Dar ascultati nu doar de duhovnic cum stiu multi credincosi, dar nu stiu ca duhovnicul e in ascultarte de biserica, adica de ierarhul lui, de patruiarhul lui, de sinodul lui. Eu n-am auzit de institutia asta a duhovniciei ca de o a patra treapta. Exista doar trei trepte: episcop, preot si diacon, exista si a patra treapta a duhovnicei, eu n-am inteles ? De unde institutia asta a duhovnicilor? Ascultam mai mult de duhovnici decat de biserica in sine, in plenitudinea ei? Noi spunem ca numai biserica e infailibila.
Sa inteleg eu bine ca parintele nu recunoaste taina duhovniciei. Atunci ma intreb cum este el ancorat in biserica ortodoxa?... Sau poate vrea sa spuna cu alte cuvinte ca lumea crede mai degraba in cuvantul parintelui duhovnic Iustin Parvu decat in al dumnealui care face parte dintr-una din cele trei trepte ale bisericii...
De ce trebuie sa ne temem de tehnica ? Nu se fura credinta prin tehnica! Nu li s-a furat celor din inchisoare, celor care erau la marginea libertatii, cum o sa ni se fure noua prin tehnica? Ceea ce se face fara stirea mea nu are nicio valoare asupra sufletului meu, sufletul meu ramane liber si va da seama in fata judecatii de ce a facut el nu de ce au facut altii lui.
Credinta nu li s-a furat celor din inchisoare, indiferent de tehnica, ci li s-a luat libertatea. « Tocmai aceasta nu au inteles prigonitorii crestinilor, ca sufletul pe cruce castiga putere, pe cruce castiga adevarata libertate, si ca toate metodele lor de tortura si toate mijloacele lor de reeducare au facut mai multi sfinti decat robi, au sfintit pamantul tarii cu sange de mucenici. »
Credinta nu ne fereste de greutati in lumea aceasta. Credinta ne ajuta sa biruim tot raul pe care omul il intalneste inevitabil in lumea aceasta, pentru ca lumea aceasta este o increngatura a omului, a bolilor, a pacatului, si inevitabil toti vor intalni boli, suferinte, necazuri, ispite, nemultumiri. Asta e viata crestina: puterea lui Dumnezeu in noi care ne ajuta sa depasim tot raul, toate ispitele, toate incercarile. (IPS Serafim Joanta).
Si altfel nu credinta se fura ci ceea ce are mai de pret omul, adica sufletul, caci ce va castiga omul de va avea lumea totata si isi va pierde sufletul si oare nu stim ca si trupul este casa a sufletului? Oare nu stim ca atunci cand ne impartasim cu Trupul si Sangele lui Hristos, acestea intra oarecum in alcatuirea noastra. Nu ne impartasim numai in duh ci ne impartasim si cu Trupul si Sangele Domnului nostru Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru noi si care stia ca si trupul are nevoie de a se impartasi cu El, caci si trupul va invia la a doua Sa venire, un trup induhovnicit, acelasi trup cu care sufletul a petrecut aici pe pamant. Asadar nu pot sa spun ca imi salvez sufletul daca imi las trupul prada lucrurilor necuratului. In ortodoxie vorbim despre mantuirea omului ca persoana, nu numai de mantuirea sufletului.
Constantin Coman, Pr. Prof.Pericolul pentru mine reprezinta clipa de clipa anchilozarea mea duhovniceasca, pacatul meu, indolenta mea.
Cel mai mare pacat este al tau.
Lumea de acum 2000, lumea cand se naste Mantuitorul nostru, de ani seamana fantastic cu lumea de astazi
Sunt foarte multumit si le multumesc si sunt recunoscator ca in biserica noastra este cineva care se ocupa de aceste pasapoarte.
Nu de tehnica ne temem noi. Lupta noastra nu este cu trupul ci lupta noastra este cu duhul. Deci problema pe care eu as pune daca nu cumva in spatele acestei tehnici se ascunde un duh. Pe mine m-ar bucura ca parintele Filotheu sa faca trimitere la acest duh. Daca dumneavoastra depistati un duh ascuns nedeclarat …
Este clar al cui este duhul din moment ce se pune in joc libertatea noastra. Duhul lui Dumnezeu nu este, caci El l-a creeat pe om liber, iar daca nu este de la Dumnezeu atunci este de la Satana. A treia cale nu exista. Daca mi s-ar fi considerat libertatea atunci cel putin as fi fost si eu intrabat...
Parerea mea e ca sunt probleme grave, majore in randul nostru. Monahismul romanesc este jalnic, preotimea noastra este jalnica. Acolo e marea problema. Macar unii sa se ocupe si de aceste probleme foarte mari. Este o putinatate a credintei.
Daca este o putinatate a credintei, atuncea contrar a ceea ce a spus parintele profesor Stefan Buchiu este un semn de care ar trebui sa ne temem.
Intr-adevar apocalipsa ne da foarte multe temeiuri sa fim nelinistiti. Care este problema apocalipsei...asezarea ei in contextul istoric. Unu:Ioan ne spune ca victoria finala a fi a celor care raman fideli Mielului. Doi: Vor cadea foarte multi, si multi de frica. Confruntarea este intre Dumnezu ca Stapanul real adevarat si unic al lumii si al istoriei si uzurpatorii acestei puteri care sunt exponentii puterii lumesti. Orice putere lumeasca concentrata cu tendinta de absolutizare si auntonomiza de Dumnezeu este un atentat la adevarul esential ca Dumnezeu e stapanul adevarat. Din perspectiva aceaste tensiune a existant intre Dumnezeu si orice forma de coagulare si exprimare a formei lumesti. Daca aceste institutii se dezvolta autonom de Dumnezeu si se identifica cu puterea absoluta la nivelul istoriei si a lumii atunci devin un atentat direct la Adevarul esential ca Dumnezeu este singurul stapan si lui ne inchinam si niciunei alte puteri.
Se stie din sfintii parinti ca sfarsitul lumii il apropie sau il departeaza pacatele noastre.
Avem acuma noua forma de provocare lumeasca.
Parintele [Justin ] este un om care il traieste pe Dumnezeu si de acolo izvorasc lucrurile. Pe langa ierarhia conventionala, bisericeasca, Dzeu si-a rezervat din ratiuni foarte intelepte o institutie neconventionala care a functionat si in epoca vechitestamentarta; a fost cea a profetilor - profetii erau de la cioban la imparat, dar nu se faceau cu scoala, nici cu reguli dinainte stabilite ci, interventii dumnezeisti total neconventionale si daca nu si-ar fi rezervat Dumnezeu asta ne dadea uzurparea uzurparii in mana. Noi insine am fi uzurpat dumnezeirea daca am fi avut modalitatea exprimarii infailibile prin institutii si atunci nu ne-a dat astfel de arme sinucigase ci mai departe, eu cred ca opereaza prin oamenii duhovnicesti, prin sfanti.
Eu cred in ierarhia harica, dar nu absolutizam nimic.
Multumim parintelui ca el ne-a tras acest semnal. Riscul acela si-l asuma parintele Justin si eu cred ca la statura dansului poate sa si-l asume.
********************************************************
Pasapoarte biometrice: mituri eterne si temeri justificate
*Departe de a fi instrumente neutre, tehnologiile pe care le folosim ne pot schimba semnificativ.
*Numeroase studii multidisciplinare (Science and Tehnology Studies) au pus în evidenţă relaţia bidirecţională între societate şi tehnologie, felul în care fiecare tehnologie este rodul a tot felul de interacţiuni, uneori puternic conflictuale, între diferiţi actori sociali (industrie, instituţii de standardizare, guverne, mass-media, organizaţii ale societăţii civile, biserică, publicul în ansamblu etc.) şi că nu există un curs “natural” al schimbării tehnologice.
*cipul RFID conţine o memorie unde pot fi stocate informaţii care pot fi citite de la distanţă. În majoritatea statelor care au adoptat acest gen de paşaport informaţiile de pe cipul RFID sunt aceleaşi cu cele înscrise pe hârtie.Totuşi, România este unul dintre cele câteva state care au decis şi amprentarea posesorilor paşaportului şi stocarea amprentelor în format digital în memoria cipului. Pentru a se asigura că datele de pe paşaport nu sunt accesate de cititoare neautorizate şi nu sunt clonate, a fost implementat un sistem care presupune criptarea informaţiilor stocate pe cip astfel încât ele să nu poată fi citite decât de terminalele autorizate de la graniţă. Fiecare din cele două elemente pot fi sursa atingerii unor sensibilităţi sau a erodării unor drepturi.Infrastructura tehnologică în colaborare cu cea legislativă face posibilă adăugarea şi a altor informaţii în viitor dacă se va dori (irisul, informaţii ADN etc.). Faptul că introducerea acestor documente a fost făcută fără dezbatere publică nu oferă deloc încredere că decizia introducerii altor informaţii personale în viitor nu ar putea fi luată în aceeaşi manieră.
*Simpla dezvoltare a variantei implantabile subcutanat şi faptul că ea este folosită din ce în ce mai multe contexte pentru identificarea şi urmărirea oamenilor (de la cel medical înspre cel militar), duce cu gândul la un viitor în care unele autorităţi ar putea decide schimbarea paşapoartelor biometrice cu o variantă a acestei tehnologii.Îngrijorarea este întărită şi observând că autorităţi actuale nu au ezitat să impună tehnologia RFID pentru urmărirea cetăţenilor.
*Încă o sursă de îngrijorare legată strict de elementul RFID vine din percepţia imaturităţii sistemului, mai ales în ce priveşte securitatea datelor (a documentului şi a bazei de date).
*Astfel, în percepţia tuturor, amprentarea practicată de autorităţile statului este o procedură care se declanşează numai când cetăţeanul este suspect într-un anume fel. Amprentarea tuturor cetăţenilor poate elimina această distincţie inducând în rândul populaţiei sentimentul de suspiciune, erodând astfel încrederea, valoare esenţială unei societăţi libere.
*Aceşti paşi de folosire din ce în ce mai mult a corpului citit de maşini, ca sursă de identitate în faţa statului (amprente, iris, retină, faţă) renasc sensibilităţi profunde faţă de perioadele în care oamenii erau marcaţi pe corp cu identificatori numerici de către anumite state, fiind trataţi similar unui obiect de inventar.Desigur, amprenta din paşaport nu este acelaşi lucru cu o stigmată aplicată pe/sub piele, dar reprezintă un pas important în folosirea corpului de către stat în construcţia identităţii.
* Astfel de profiluri personale pot agrega date colectate din mai multe aspecte ale vieţii unei persoane (e-mail, informaţii medicale, trafic transfrontalier, trafic pe Internet etc.) dând celui care le controlează o perspectivă extrem de fină asupra vieţii individului, erodând astfel sever intimitatea. Având în vedere că astfel de profiluri personale sunt stocate în format digital fiind greu de şters (putând fi uşor copiate) ele pot avea consecinţe imprevizibile asupra persoanei respective în viitor, chiar dacă are senzaţia în prezent că nu are nimic de ascuns. De exemplu, asigurătorul ar putea decide mărirea contribuţiei de sănătate dacă ar putea citi dieta personală (judecând-o ca fiind nesănătoasă). Angajatorul ar putea decide neangajarea dacă ar suspecta eventuale probleme de sănătate ale candidatului, citindu-i fără cunoştinţă dosarul medical.
*Totuşi, procesul de agregare crescândă a bazelor de date operate de autorităţi şi colectarea de către acestea din ce în ce mai multor date personale de la cetăţeni contribuie la construirea unor astfel de profiluri personale detaliate şi supravegheabile de la nivelul statului şi mai sus. Astfel de dezvoltări contribuie la fenomenul supravegherii panoptice şi trebuie serios investigate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu