Insoţit de şapte egumeni din eparhie, pe 15 iunie, la Manastirea Vatopedi, IPS Teofan a fost condus in catolikon - după o primire călduroasă făcută de obştea mănăstirii- si unde, stareţul Efrem a ţinut un cuvânt de bunvenit. La randul sau IPS Teofan a multumit pentru primirea bizantina si a amintit de relatiile dintre Moldova si Sfantul Munte.
Miercuri, 16 iunie, in ziua de praznuire a Sfântului Agapie Vatopedinul si a lui Nicodim Vatopedinul, IPS Teofan a participat la Sfanta Liturghie Arhiereasca, dupa tipicul atonit, dupa care a vizitat chilia Sfantul Gheorghe Colciu, precum si alte chilii romanesti din apropiere. Seara a fost invitat de obstea vatopedina pentru a tine un cuvant de folos, urmand ca a doua zi sa revina in tara.
PAGINI WEB:
http://vatopaidi.wordpress.com/2010/06/18/romanian/
http://vatopaidi.wordpress.com
http://presaortodoxa.wordpress.com/2010/06/18/mitropolitul-moldovei-k-k-theofa-in-vizita-la-vatopaidi/
http://blog.patermihail.ro/arhive/1212
http://www.razbointrucuvant.ro/2010/07/08/parintele-petroniu-tanase-prodromu-catre-ips-teofan-arhiereul-sa-fie-darz/:
1"Astăzi duhul lumii pătrunde peste tot, uneori chiar în Biserică, în viaţa de parohie şi de mănăstire."
2"Mănăstirea trebuie să fie departe de duhul lumesc"
3 "Călugăria este asemănată, după prof. Teodor M. Popescu, cu mucenicia. Cei mai mulţi sfinţi din calendar sunt mucenicii, apoi vieţuitorii mănăstirilor."
4. "Călugărul este chemat să întreţină candela aprinsă a vieţii liturgice."
5. "Stareţul trebuie să fie duhovnicul obştii. El este părintele duhovnicesc al tuturor celor din obşte."
6. "În slujirea sa, arhiereul este chemat să manifeste dârzenie întru apărarea credinţei, în relaţie cu eterodocşii şi întru promovarea unei vieţi curate. Chipul Sfântului Ioan Gură de Aur şi al Sfântului Vasile cel Mare sunt elocvente în acest sens pentru orice slujire arhierească. Încrederea preoţilor şi credincioşilor în ierarh se menţine atunci când aceştia arată fermitate întru apărarea credinţei şi a unei vieţuiri creştine curate.
7. Lăcomia pântecelui, desfrânarea şi iubirea de arginţi înrobesc astăzi lumea cu lanţurile sclaviei păcatului. Multe păcate sunt legiferate între aşa-numitele “drepturi ale omului”. Potrivit moralei creştine omul are doar îndatoriri: faţă de Dumnezeu, faţă de aproapele şi faţă de creaţie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu