Sfântul Mărturisitor Alexie de Ugina († 22 august 1934) printre primele victime ale comunismului în Rusia, întru răbdare și rugăciune s-a învrednicit a se sfinți, având sfintele moaștele întregi, în Franța, acolo unde și-a petrecut ultimii ani din viață

Biografia, pe scurt, a Sfantului Alexie de Ugina

Cel ce avea sa devina sfantul Alexie Uginul s-a nascut in nordul Rusiei, in 1867. A avut o copilarie incercata de greutati, fiind orfan de tata. La 22 de ani, cu ganduri de preotie, merge la luminatul pastor al Rusiei, viitor sfant, Ioan de Kronstadt. Acesta l-a indemnat sa urmeze calea, simtind ca tanarul are „frica lui Dumnezeu”.

In anii ce urmeaza pana la Revolutia din 1917, Pr Alexie a ocupat diverse posturi in Biserica, de la citet la preot paroh, remarcandu-se prin dragostea pentru enoriasii sai.

In 1917 a izbucnit Revolutia. Integritatea si sfintenia nu trec usor neobservate; astfel, Parintele Alexie a fost prins repede in capcana intinsa de dusmanii Bisericii. A fost arestat si aruncat in inchisoare, pornind pe un drum care poate l-a facut sa devina un alt mare duhovnic martirizat pentru credinta. A fost izolat in carcera unde a indurat cruzimea persecutorilor cu blandete si rabdare. A fost batut cu violenta, insultat si supus torturii. Tortionarii i-au rupt ambele maini si picioare; a fost biciuit atat de mult incat nervii fetei au fost sfasiati. Avea sa poarte semnele torturii toata viata: ochiul drept ramanea mereu mai deschis decat cel stang. In cele din urma, a fost condamnat la moarte. Domnul avea, insa, alt plan pentru Parintele Alexie, caci fiii duhovnicesti si familia sa au putut sa intervina cu succes si l-au salvat. Fiica cea mare s-a oferit prizoniera in locul lui si, astfel, i-a obtinut eliberarea.

Dupa aceasta, Pr. Alexie si familia sa au pornit pe drumul exilului, intai in Estonia. Un calvar ce a durat zece ani. Acolo a muncit in minele din zona si apoi, din cauza sanatatii foarte slabite, a devenit paznic de noapte. In ciuda noptii, in timp ce facea turele de inspectie, Parintele nu si-a incarcat niciodata arma. In 1923, Parintele este numit din nou preot in Estonia si va desfasura o activitate intensa de catehizare a copiilor refugiati de acolo. Insa in 1929, din cauza tensiunilor nationaliste din Estonia, se hotaraste sa plece in Europa Occidentala.

Biserica Sf. Nicolae din Ugine, Savoie

In 1929, Mitropolitul Evloghie il numeste, la cererea sa, preot secundar al parohiei Sfantul Nicolae din Ugina, regiunea Savoia, in Franta. Aici erau multi emigranti rusi, muncitori in uzina, care nu aveau o biserica adevarata.

Pr. Alexie va avea de-a face cu un consiliu parohial ostil, cu membri de orientari politice diferite. Mitropolitul Evloghie a fost instiintat despre situatia tensionata din Ugina. Pr. Alexie era blamat, insa multi enoriasi, stiindu-l drept si corect, l-au aparat. S-a dovedit ca acuzatorii reprezentau o parte mai mica si Pr. Alexie a ramas (pe post).

In iulie 1934, starea sanatatii parintelui s-a agravat. A fost diagnosticat ca avand un cancer la stomac ce se extindea in tot corpul. Acest lucru presupune dureri groaznice, insa parintele nu se vaita. Nimeni nu a stiut ce boala avea, cu exceptia medicului sau. La spital a cerut sa fie instiintati cei care il calomniasera ca sa vina sa le ceara iertare. In ajunul mortii sale a fost auzit cantand psalmi. 

S-a stins pe 22 august 1934. Trupul a fost pus intr-o groapa provizorie. Exact 22 de ani mai tarziu, pe 22 august, a fost dezgropat pentru a fi mutat in noul cimitir. Parintele era intact, trup si vestmant, doar cotorul Evangheliei se innegrise putin. Mitropolitul Tihon a binecuvantat mutarea moastelor in cripta bisericii Adormirea Maicii Domnului din oraselul Sfanta Genoveva de Lemn, unde se pastreaza intr-un sicriu de sticla ce are deasupra icoane incrustate in lemn pretios sculptat cu maiestrie.

Iata cum s-a sfintit omul lui Dumnezeu, Cuviosul Alexie. 

Voi incepe cu prezentarea rabdarii lui, caci spun parintii vremii noastre ca asta e acum cea mai mare virtute. Cuviosul Alexie a inceput sa o practice din timp, in suferinta fizica si cea morala, cum ne imaginam noi. Mai intai au fost cei cativa ani in postul de paznic de noapte in Estonia: nu e putin lucru sa te plimbi toata noaptea in ger, cu picioarele devenite butuci si sa simtii jivinele la panda.

Mai tarziu, ajuns in Franta, cuviosul mergea adesea descult, atat iubea saracia. Tot venitul sau il impartea celor in nevoie. Cand il vedeau trecand, copiii radeau de infatisarea lui jerpelita. Tocmai ei, care ii erau atat de dragi.

Dupa cum spuneam, cuviosul a murit avand cancer generalizat, asta presupune durere cumplita in tot corpul. Totusi, nu a fost auzit vaietandu-se vreodata.

Sfantul Alxie a fost trecut in randul sfintilor din calendar in anul 2004, cu data de praznuire de 22 august.

O, Parinte Alexie, sfintitule pastor, roaga pe Hristos Dumnezeu sa intareasca credinta cea adevarata, pacea si dragostea in pamantul nostru si sa mantuiasca sufletele noastre (din Condacul Sfantului Alexie).

Sursa: Eugenia si Alexandra, Sfantul Alexie Uginul

***

22 august, pomenirea sfântului ALEXIE (Medvedkov) de UGINA, protoiereu^[4].

Completarea biografiei

Sfântul Ioan de Cronstadt

Născut în anul 1867, în regiunea Smolensk, părintele Alexie Medvedkov a învăţat mai întâi la seminarul din aceasta regiune şi mai apoi la St. Petersburg. La capătul studiilor, nereuşind să ia o hotărâre în privinţa chemării sale preoţeşti, a mers să ceară sfat sfântului Ioan de Cronstadt (prăznuit în 20 déc.) care i-a dat binecuvântarea sa. Această întâlnire l-a marcat într-atât încât personalitatea sfântului Ioan a fost modelul său pentru tot restul vieţii sale şi pentru misiunea sa pastorală.

Hirotonit întru preot în anul 1895, i-a fost încredinţată o mică parohie de la Vroudy, în regiunea St. Petersburg. Vreme de optzeci de ani, s-a dăruit cu râvnă educaţiei duhovniceşti a turmei sale, şi mai ales celei a copiilor. Distingându-se prin activitatea sa pastorală, a devenit una dintre primele victime ale comunismului şi a fost arestat de bolşevici în anul 1918. Mărturisindu-l pe Hristos în timpul martiriului, a fost condamnat la moarte, însă a scăpat de plutonul de execuţie datorită fiicei sale mai mari, care s-a dat ca ostatec pentru a-l salva.

A reuşit să emigreze, împreună cu familia sa în Estonia, care tocmai îşi câştigase independenţa. Ajuns în mare sărăcie, a muncit timp de câteva luni ca miner, iar apoi ca paznic de noapte. A fost apoi rânduit să slujească ca preot la catedrala Botezului Domnului de la Iykhvi, şi s-a investit din plin în organizarea micii parohii de la Kohtla-Iarve precum şi în educarea tinerilor.

Interior al bis. Sf. Nicolae din Ugina

După trecerea la cele veşnice a soţiei sale, Părintele Alexie s-a stabilit în Franţa, împreună cu cele două fiice ale sale şi cu nepotul său (1930). Mitropolitul Evloghie (Guéorguievsky) (1868‑1946), care păstorea la vremea aceea parohiile ruse din Europa occidentală, l-a primit la catedrala rusă din Paris, iar apoi i-a încredinţat parohia Sfântul Nicolae de Ugina din Haute-Savoie, aproape de Grenoble, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor duhovniceşti ale muncitorilor ruşi care lucrau în uzina metalurgică. Pe lângă o situaţie economică precară, parohia s-a dovedit a fi o comunitate dificilă, împărţită între mai multe tendinţe. Unii enoriaşi nu încetau să-l critice pe Părintele Alexie pentru slujbele sale, considerate ca fiind prea lungi, sau pentru modul prea modest al acestuia de a se îmbrăca. Au făcut plângere împotriva lui la mitropolit, care l-a convocat la Paris, însă prelatul şi-a dat repede seama că bătrânul preot, smerit şi plin de bunătate, era victima unor calomnii, astfel că a schimbat consiliul parohial. Copleşit de greutăţile din parohie şi din familie, dar mulţumindu-i Domnului pentru toate, fără a cere nimic, Părintele Alexie se dăruia rugăciunii, iar puţinii bani pe care-i avea îi dădea acelora care erau mai nevoiaşi decât el. Slujea zilnic Dumnezeiasca Liturghie, iar apoi rămânea la dispoziţia enoriaşilor săi, mergând cu drag la aceştia acasă pentru a sluji. Pe lângă predicile sale, pline de încărcătură patristică, părintele iubea să adune copiii pentru a le vorbi despre minunile lui Dumnezeu.

Patru ani mai târziu, s-a îmbolnăvit de cancer la intestine şi cum starea sa de sănătate se înrăutăţea rapid, a fost transferat la spitalul de la Annecy. Fiii săi duhovniceşti veneau să îl vegheze, iar părintele i-a rugat să îi cheme pe enoriaşii care i se împotriviseră pentru a le cere iertare şi a se împăca cu ei înainte de moarte. A adormit în Domnul la 22 august 1934. Urmând sfatul medicului, care se temea ca trupul părintelui să nu înceapă să putrezească rapid, a fost înmormântat imediat, în prezenţa întegii populaţii ruse de la Ugina.

Vesmintele cu care a fost inmormantat Sf. Alexie de Ugine

Douăzeci de ani după aceea, pe 22 august 1956, cu ocazia unor lucrări în cimitir, trupul său a fost dezgropat, iar muncitorii au fost uluiţi când au găsit nestricat trupul părintelui, precum şi veşmintele sale liturgice în care era înfăşurat, de parcă se odihnea acolo de doar câteva zile, în vreme ce sicriul era numai praf si pulbere.  

Strămutarea sfintelor moaşte la cimitirul rus de la Sainte-Geneviève-des-Bois, aproape de Paris, la 4 octombrie 1957, în prezenţa credincioşilor emigraţi din toate jurisdicţiile, a fost un adevarat triumf al Ortodoxiei. Moaştele au fost mai apoi puse în cripta bisericii, iar de atunci au înfaptuit numeroase minuni pentru credincioşii care veneau să ceară intervenţia Sfântului Alexie[5].

Traducere din limba franceză de Ioana Căpităneanu, după Sinaxarul Părintelelui Macarie de la Simonos-Petras

Sosirea sfintelor moaste la Bussy

Moastele Sf. Alexie la mănăstirea Acoperământului Maicii Domnului, de la Bussy en Othe, Franta

NOTE:

[4]. Cinstirea spontană a părintelui de către credincioşi a fost recunoscută de către Patriarhia Ecumenică în ianuarie 2004, pentru a fi sărbătorit pe 20 iulie, împreună cu Maica Maria şi tovarăşii lor. A se vedea Viaţa sa şi un florilegiu al minunilor sale în: Pavel Episcop de Tracheia,L’archiprêtre Alexis Medvedkov, Paris, 1986.

[5]. Moaştele sale se alfă acum la mănăstirea Acoperământului Maicii Domnului de la Bussy-en-Othe.

Sursa: Apostolia, Cuviosul Andrei Rubliov si Sfântul Alexie de Ugina

LEGATURI:

• Editura Iona, Sfântul Mărturisitor Alexie de Ugina, făcătorul de minuni (1867-1934)

• Pelerinage Orthodoxe en terre de France, Vie de Saint Alexis d'Ugine

• Monastere de Bussy, Vie de Saint Alexis d'Ugine

• Hymne Acathiste à Saint Alexis d'Ugine

• Saint Alexis d'Ugine