Dragostea în care cred: Crucea de pe brutărie. O tâlcuire ca o teslă în ... sau în conștiință, în funcție de cititor
Dumnezeu nu S-a făcut Om ca să rezolve problemele lumii căzute.
De aceea, spre deosebire de toți ceilalți oameni, după ce a vindecat de
toate bolile cu putință, nu și-a deschis o clinică particulară. După ce a
înmulțit pâinile și peștii, nu a deschis un lanț de brutării și
pescării, și nici măcar o cantină socială.
Fraților care au venit la El ca să le rezolve litigiul funciar, le-a
spus că n-are nici o legătură cu asta. A refuzat să fie judecător sau
notar.
De Iisus nu e legată nici o reformă, de nici un fel. El n-a venit ca să
îmbunătățească viața oamenilor, să repare și să optimizeze o lume
disfuncțională, n-a venit să pună petice noi la o lume veche: El a venit
ca să-i scoată pe oameni din această lume, să le dezlege bolovanul
acestei lumi de gâtul sufletelor, căci lumea căzută tocmai asta e,
bolovanul care ne trage sufletele în iad, în nesfârșirea căderii....
Legătura sufletului cu bolovanul-lume naște ceea ce numim psihism sau viață sufletească, adică ansamblul tuturor gândurilor, simțămintelor și dorințelor omului lumesc, după cele trei facultăți ale sufletului. Iar
acest psihism este păcătos în întregime, pentru că este, în totalitate
și, în principiu, o prăbușire în neant. Toate dorințele, ideile și
sentimentele psihismului nostru poartă amprenta fatală a căderii, toate
sunt cu vectorul lor în jos, spre Abis: de exemplu, ne iubim și vedem că
minunatul sentiment al iubirii duce, realmente în iad sau aduce,
realmente, iadul pe pământ. Vedeți, un pic, statisticile divorțurilor,
printre sute-de-statistici....
Iisus n-a venit să îmbunătățească relațiile omenești, ci să le răstignească și să le învieze. Să le dea o altă lume.
El n-a venit pentru ca să îmbunătățească psihismul oamenilor, nu e nici
psihiatru, nici psiholog, nici trainer de dezvoltare personală. El nu-i
fericește pe cei cu sentimente bune și idei pozitive. Nu laudă dorințele
bune ale oamenilor, nu are, de fapt deloc încredere în omul psihic, în
omul ideilor, dorințelor și afectelor.
El îi fericește pe cei săraci cu duhul .
Doar pentru aceștia Evanghelia, este într-adevăr o Veste bună. Pentru
creștinul ”psihic”, doar o lectură grea și plicticoasă. un ”canon”...
Hristos înviază, spală și învață să umble și să trăiască DUHUL omului.
El resuscitează și îmbogățește DUHUL omului, ”omul ascuns al inimii” cum
spune Apostolul Petru, adică exact Apostolul căruia i s-a spus, de
către Iisus, piei satană!, tocmai pentru psihismul lui. Căci numai DUHUL
omului prinde gândurile lui Dumnezeu, iar acel Petru care Îi spunea lui
Dumnezeu să nu facă ce Și-a propus, nu era decât omul-psihic în
general, noi toți, cei plini de gânduri, simțiri și pofte ca hoitul de
viermi; căci sufletul nostru căzut asta e, un hoit devorat de duhurile
văzduhului ca un cadavru de viermi....
De-aceea omul normal e pustnicul, omul care lasă lumea ca să scape de
psihismul ei, care taie cu Sabia Duhului, orice gând, orice poftă, orice
sentiment; cel care zdrobește de Piatră, de Hristos, toți acești prunci
ai Babilonului, născuți din curvia sufletului nostru cu Satana. Ca să
parafrazăm Psaltirea.
Cazul preotului-ateu nu mă miră. Marele Asasin al Popoarelor, Stalin,
era absolvent de Seminar teologic. Sunt oameni, majoritatea, care intră
în Biserică, până la nivel de doctorat în teologie chiar, pentru
realizarea-de-sine, pentru psihismul lor, oameni al căror duh rămâne în
comă o viață întreagă. Aceștia sunt catastrofa Bisericii; lor le datorăm
scolasticismul, pietismul și toate celelalte interpretări și
instrumentări sufletești ale Creștinismului, adică toată deturnarea
Evangheliei. Lor le datorăm ridicarea lumescului la rang de dogmă în
Biserică. Un absolvent de Teologie îmi spunea zilele acestea că, la
festivitatea de absolvire a masteratului, toți colegii lui i-au vorbit
despre bani și destinații de vacanță. Atât.
Dumnezeu nu S-a făcut Om ca să rezolve problemele omului căzut, ci ca
să-i scoată sufletul din Cădere. Nu a venit ca să îmbunătățească o
epavă, ci să-i salveze pe călători, pe o altă navă numită Împărăția
Cerurilor. El n-a venit să împiedice scufundarea lumii în Iad, ci să-i
salveze pe oameni înainte ca lumea să se scufunde, cu totul, în infern.
Iar Dumnezeu salvează oameni apucându-i de duhul lor cu Duhul Său și
trăgându-i la bordul Împărăției Cerurilor. De obicei noi numim asta
Rugăciune. Dar oricine se uită la Rugăciune cu ochii deschiși de
Hristos, poate vedea foarte limpede că este o ieșire din lume și din
istorie. Este o viață în Duh, o viață în sine, nu un apendice spiritual
al vieții lumești.
”Opriți istoria, cobor la prima!” spunea un poet șmecher, mare amator de
jonglerii verbale, gurmand al cuvintelor, dar cu intuiții profunde ca
orice poet....
Istoria nu se oprește decât în iezerul de foc. Avem doar posibilitatea de
a sări, cu Iisus, din mers. În Cer. Niciodată credința n-a fost altceva.
Dar bisericile de azi sunt pline de oameni care vor doar să circule cu
vagonul religios al lumii, doresc și acest tip de confort....
Nu mă miră că preotul-ateu a schimbat trenul. Nici că credincioșii lui au aplaudat.
Căci sfârșitul nu va veni până nu va fi lepădarea de credință, cum spune
Apostolul Pavel. Suntem în grafic. Suntem, individual și colectiv, în
drum spre Sfârșit. Iar scăparea, unica, e de a muri cu Hristos, a muri
față de lume, sărind din noi înșine, de a sări cu duhul din sinele
psihic, din mers....
Iisus a fost și va fi întotdeauna răstignit pentru că nu și-a deschis brutărie...
Instituția bisericească, după 50 de ani de comunism, a ajuns la culmea
înțelepciunii și la rafinamentul suprem al compromisului, adică la
culmea ”bizantinismului ” său: brutăriile cu cruce. Sau cabinetele de
psihologie cu cruce. Sau notariatele cu cruce. Sau spitalele cu cruce.
Adică, cea mai creștinească trădare a lui Hristos, cea mai ortodoxă
apostazie....
Iar toate aceste instituții lumești cu cruce au nevoie, spre a le administra, de preoți-atei.
Declarați sau nedeclarați.
Le putem folosi în două feluri: ori le dăm Domnului Iisus să facă un bici din ele, un bici cu care să ne scoată lumea din duhuri; ori ne vom spânzura ortodox conștiințele, pentru construirea cu fonduri europene, a unei ortodoxii cât mai confortabile, prin care sufletul se poate integra cât mai lin în moartea veșnică.
Fonduri a căror sumă totală, oricum ai aduna, e de 30 de arginți.
Thanks in support of sharing such a fastidious
RăspundețiȘtergerethinking, article is pleasant, thats why i have read it entirely