Părintele Spiridon Bailey : "Creștinii trebuie să se pregătească pentru martiriu"

În capitolul al 12-lea al Evangheliei după Sfântul Luca, avem o făgăduință și o încredințare de la Hristos că oricine Îl mărturisește înaintea oamenilor din această lume, și El va mărturisi [pentru el] înaintea Îngerilor lui Dumnezeu (cf. Luca 12, 8). Aceasta este o făgăduință și o încredințare [adeverită] de-a lungul veacurilor. De-a lungul istoriei au fost mulți sfinți care au găsit mântuirea mărturisindu-L pe Hristos chiar până la martiriu. Mărturisindu-L pe Hristos înaintea oamenilor, și-au  găsit astfel mântuirea. Și astfel, în aceste cuvinte ale lui Iisus, ni se oferă încurajare și încredințarea că, pe măsură ce lumea din jurul nostru se întunecă, pe măsură ce mulți dintre noi vom fi provocați cu privire la credința noastră, mulți dintre noi vor fi chemați înaintea despoților, ateilor și conducătorilor împărați, și în sinagogi, puterile întunericului din această lume vor lucra în favoarea noastră, deoarece Hristos ne va da ocazia să găsim mântuirea, fiind dispuși să-L mărturisim în fața acestor puteri pământești. Și Biserica ne asigură că până la sfârșitul veacurilor vor exista asemenea mărturisitori, asemenea martiri, încât credință nu va fi complet înlăturată în această lume, indiferent cât de mult crește răul și pare să domnească.

Dar noi suntem mai slabi decât mulți dintre creștinii care au fost înaintea noastră, decât sfinții veacurilor de dinainte. Suntem afectați de lume, [de secularism], mult mai mult decât cei care au fost înaintea noastră. Suntem mai slabi, căutăm mai mult confort, mai multă ușurință, facem compromisuri în atât de multe feluri. Deșerturile nu mai sunt pline de pustnici, și mănăstirile nu mai dau numărul mare de sfinți care obișnuiau. Mai sunt Sfinți, dar acum mai rar, este mai rar să găsești Sfinți. Nu trebuie să fim descurajați de nimic din toate astea. 

Lumea se îndepărtează de Dumnezeu și, pe măsură ce se întoarce, va exista mereu ocazia de a mărturisi și de a rămâne credincioși. Credincioși, chiar și în fața cerințelor lumii pe care le refuzăm. Dar haideți să fim conștienți de starea spirituală în care ne aflăm. 

În unele epoci minunile lui Dumnezeu, harul lui Dumnezeu a fost din belșug. Minunile erau mult mai frecvente, dar au fost experimentate mai des decât în ​​ epoca noastră. Era mai obișnuit să întâlnim sfințenie, și mari sfinți, și femei sfinte, în epocile anterioare. Mulți oameni, oameni obișnuiți s-au luptat, s-au luptat să fie virtuoși, și s-au luptat într-o viață ascetică. Dar astăzi, putem spune că o astfel de luptă este o excepție. Nu mai este atât de obișnuit în lumea noastră de azi. Astăzi toți putem auzi [tot felul de] plângeri, și ne plângem, iar uneori chiar auzim plângeri despre Dumnezeu. Se face puțin efort în viața spirituală. Scuzele vin atât de ușor în comparație cu oamenii din trecut. Iar întunericul nu va face decât să crească. Să nu ne păcălim, întunericul doar va crește în această lume, pentru că este rodul înșelăciunii. Întunericul este rodul înșelăciunii. Pe măsură ce ne apropiem de sfârșit, oricând ar fi acest moment, necredința și imoralitatea se vor înmulți peste tot în jurul nostru. Și, în mijlocul acestuia, fiecare mărturisitor al lui Hristos, oricine va reuși să agonisească puțină luptă, va fi prețios pentru Dumnezeu. Să păstrăm [neclintită] această încredințare. Dacă ținem chiar și la o minimă, o mică agonisire de luptă pentru Hristos, dacă suntem dispuși să-L mărturisim în fața a ceea ce cere lumea, vom rămâne atât de prețioși pentru Dumnezeul nostru. 

Diavolul este un înșelător. El ne înșeală să ne gândim și să vorbim despre tot felul de banalități,  ne înșeală ca să fim consumați de politică și, mai rău, ne face să gândim și să vorbim despre lucruri păcătoase și trupești. El ne înșală să ignorăm unul altul durerea celuilalt, să nu reușim să vedem mizeria și durerea celuilalt, care degradează omul. Diavolul înjosește omul într-o stare de nebunie. Iar asta vedem în mass-media noastră, desigur. Diavolul a înșelat cu adevărat mulți oameni pentru a-L respinge complet pe Dumnezeu, deoarece resping ideile false despre Dumnezeu, ideile false pe care grupurile eretice și chiar însăși  lumea le-au evocat, și le-au prezentat ca și cum ar fi adevărul lui Dumnezeu. Și oamenii resping asta pe bună dreptate. Dar, crezând că este adevăratul Dumnezeu, ei resping noțiunea și posibilitatea lui Dumnezeu Însuși. 

Deci, trebuie să fim pregătiți, trebuie să încercăm să trăim altfel decât lumea, pentru că suntem chemați să fim sare. Da! Și, pentru a fi sare, trebuie să trăim diferit de felul în care trăiește lumea. Trebuie să încercăm să ne curățim pe noi înșine, pentru a rezista la ceea ce lumea ar vrea sa ne transforme. 

Să fim clari. Stricăciunea care vine în lume este atât trupească cât și sufletească, și trebuie să luptăm împotriva ei. Nici unul, nimeni nu-L va mărturisi pe Hristos cu puterea lui. Nu trebuie să ne închipuim că suntem martiri când trăim vieți atât de păcătoase. Dacă trăim și ne dăruim patimilor pe care le avem, nu vom fi mărturisitori ai lui Hristos. 

Duhul Sfânt este Cel care convinge sufletul lui Hristos, și Duhul Sfânt intră doar în acele locuri care sunt curățite și pregătite pentru El. In fața amenințărilor lumești, și fața puterii lumești numai cei care sunt uniți cu Hristos Îl vor mărturisi ca Dumnezeu. Numai aceia care sunt uniți cu Hristos vor avea puterea Duhului Sfânt, Care le va da puterea de a-L mărturisi pe Hristos ca Dumnezeu. Să nu ne păcălim pe noi înșine! Dacă ne dăm pe noi înșine patimilor mâniei, urii, poftei, mândriei, dacă ne agățăm de lucrurile acestei vieți și din această lume, atunci nu Îl vom mărturisi pe Hristos, Duhul Sfânt nu va fi în noi. Dar să ne încurajăm, să privim înapoi la martirii și mărturisitorii veacurilor trecute. Duhul Sfânt i-a întărit și le-a dat cuvintele. Nu vă îngrijiți pentru cuvintele pe care le veți rosti, a spus Iisus, căci Duhul Sfânt le va da (cf. Marcu 13, 11). Și Duhul Sfânt a făcut-o. El a făcut-o și continuă să o facă, pentru că Dumnezeu este același ieri, azi și mâine. Așa că haideți să ne punem nădejdea și încrederea în Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, Care ne va da puterea indiferent de slăbiciunile noastre. 

Compasiunea lui Dumnezeu este așa încât El va da putere celor care-L iubesc și Îl strigă. Nu trebuie să ne temem. Dumnezeu ne dă puterea de a îndura toate lucrurile. Dar trebuie să ne pregătim. Trebuie să ne uităm la sufletul nostru și să respingem ispitele, să  respingem păcatele, să strigăm către Dumnezeu pentru iertare, pentru ceea ce vedem în noi. Și trebuie să trăim în fiecare zi pregătindu-ne pentru acest scop. 

Părinții trebuie să-și crească copiii să fie martiri, să fie mărturisitori. Noi trebuie să ne încurajăm copiii în credința lor, să-i protejăm de întunericul și infecția lumii din jurul lor, de lumescul care îi va afecta. Părinții, și nașii trebuie să joace rolul nostru, să-i aducă la biserică, să-i hrănească, să le dea o temelie puternică de credință pe care să poată crește. Lăsați-i să crească în credință, lăsați-i să fie acea generație viitoare care marturisește, dacă Dumnezeu îi cheamă.

Cu siguranță am intrat în etapa finală a lumii. Oportunitatea de a-L mărturisi pe Hristos, chiar până la moarte, vine pentru mulți, în această generație, în generația următoare, noi nu știm, dar vine. Dar această oportunitate - și știm că este o oportunitate, pentru că ne-a făgăduit Hristos că este o oportunitate de a-L mărturisi-, va veni pentru mulți. Trebuie să ne punem speranța și credința în lumea de Dincolo de această lume, dar mai ales să credem în această făgăduință. Prindeți nădejde, luați-vă curaj din această făgăduință a Domnului nostru că, dacă Îl mărturisim înaintea oamenilor, El va mărturisi pentru noi înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

"Chiar dacă ne vom găsi cu diavolul sau cu fiara [apocaliptică], Dumnezeu este prezent. Nici diavolul, nici fiara nu vor putea să ne facă rău, dacă nu are îngăduință de la Dumnezeu să o facă". (Sf. Efrem din Arizona)

LEGATURI:

• O Chilie Athonita: P. Spiridon Bailey