luni, 25 noiembrie 2024

Icoana izvorâtoare de mir a Maicii Domnului din Hawaii


Tropar, glas 7

Din icoana ta, Născătoare de Dumnezeu Doamnă, neîncetat a curs mir binecuvântat. Tu ai mângâiat pe cei din exil credincioși ție și ai luminat pe cei necredincioși cu lumina Fiului tău. De aceea, Stăpână, cu lacrimi ne închinăm ție: milostiveste-te spre noi la ceasul judecății, ca prin mila ta să nu fim pedepsiți ca unii ce au nesocotit-o, ci prin rugăciunile tale dă-ne har ca să aducem roade duhovnicești și mântuiește sufletele noastre.

Istoria icoanei Maicii Domnului din Hawaii începe în anul 1997 când Nectarie Yangson, un ortodox de pe insula Oahu, a primit această icoană în dar de la Părintele Anatolie Lyovin, cu ocazia zilei numelui. Părintele Anatolie o cumparase din Toronto de la pangarul unei biserici cu 20 de dolari. Această icoană de 18x23 cm era o copie pe hârtie a icoanei Maicii Domnului din Montreal care fusese realizată în 1982 în atelierele de la Sofrino, lângă Moscova, după icoana Maicii Domnului de la mănăstirea athonită Iviron

În 1984 această icoană din Montreal a început să izvorască mir și comunitatea din Hawaii, din jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei, din care făcea parte și Nectarie, a hotărât să consacre parohia lor icoanei din Iviron. În acel timp doar câteva familii de ruși, ucrainieni, sârbi, români și localnici susțineau parohia. Împreună cu Părintele lor, Anatolie, făceau slujbe într-un birou de 18 metri pătrați. Dar ei erau foarte bucuroși și încredințați că locșorul lor era, după spusele Sfântului Ioan Maximovici, mai mare decât orice catedrală, deoarece acolo era Trupul și Sângele Domnului. Timpul a trecut și parohia sub ocrotirea Maicii Domnului a ajuns să aibe o biserică la Kailua, nu departe de Honolulu, începând cu luna martie 2020.

În 2006 tânarul ofițer de poliție, Nectarie, se căsătorește și amenajând în noul apartament pune icoana Maicii Domnului, pe care o primise de la Părintele Anatolie, pe o etajeră care era sus. În 2007 în tot apartamentul a început să se simtă un miros de trandafiri, dar, în mod curios, Nectarie care era alergic la mirosuri, nu avea semne de alergie. Mireasma venea și pleca. Atunci s-a întâmplat ca Nectarie să fie grav rănit în timp ce își exersa funcția de ofițer de poliție. A trebuit să fie operat și, când s-a trezit din anestezie, a simțit din nou mirosul familiar de trandafir. Întors acasă, a văzut pe crucea pe care o avea în colțul de rugăciune câteva picături de lichid în dreptul coastei Domnului, unde a fost împuns cu lancea. Crucea fusese pictată de un călugăr grec în Muntele Athos. Neștiind cum au ajuns acele picaturi acolo, le-a șters ușor, cu mare grijă. 

Timpul a trecut și într-o zi, pe 6 octombire 2007 (sau praznicul zămislirii Sfântului Ioan Botezatorul pe stil vechi), în timp ce Nectarie lucra în biroul lui noaptea - acum fiind la investigații-, a vazut cum pisica lor s-a dus în colțul de rugaciune și se pregatea să sară pe etajera unde era icoana Maicii Domnului din Iviron, copia din Montreal. Apropiindu-se de icoană, Nectarie a simțit foarte puternic mirosul de trandafiri și împreună cu soția sa au obsevat mirul care ieșea din icoană și din cruciuliță - o picătură de mir din genunchiul stâng al Domnului,  formându-se chiar sub ochii lor. Cu rugăciunea lui Iisus pe buze, au șters mirul și din nou au observat picături pe suprafața icoanelor.  Urmand sfatul nașei lor, pe 10 octombrie au dus icoana și cruciulița la biserică. Icoana izvora în continuare mir, și rugându-se pentru sora lui precum și pentru alte persoane, Nectarie a aflat că ea, care avea pancreasul disfuncțional, în mod inexplicabil pentru medici, a redevenit sănătoasă. 

Pe 14 octombrie, ziua Acoperământului Maicii Domnului după calendarul Vechi, icoana izvora mir în mod vizibil. Toți veneau să vadă: ruși, greci, romano-catolici, protestanți.  Și toți simțeau harul lui Dumnezeu. Erau zile când icoana era complet uscată și zile când era acoperită de mir

Dupa Craciun, cu binecuvântarea episcopului Kiril, au dus icoana și cruciulița la catedrala "Maica Domnului, bucuria tuturor celor necăjiți", din San Francisco, unde au rămas câteva luni. Părinții au remarcat că atunci când oamenii se roagă în fața icoanei, acesta izvorăște mir. Au fost oameni care au fost unși cu mir de la această icoană și s-au întors spunând că s-au vindecat de cancer sau alte boli. 

Părintele Atanasie Kone, actualul preot paroh al comunitatii ortodoxe din Honolulu ne mărturisește: 
Dar cel mai impresionant lucru a fost, nu atât minunile, cât pocăința pe care Icoana o trezea în oameni. Am văzut pescari din Alaska înăspriți, duri, cu lacrimi în ochi în fața icoanei și cerându-ne să-i spovedim. Într-una dintre biserici, duhul de pocăință a fost atât de puternic, încât s-a format un rând de 30 de oameni care ne-au cerut să-i spovedim atunci, pe loc. Pentru că oamenii erau atât de pătrunși la inimă, a trebuit ca noi, preoții, să-i spovedim în noaptea aceea. Iar aceștia erau oameni care nu se mai spovediseră de 7, 10, 13 ani. Adică erau ortodocși înăspriți și înstrăinați de Biserică, pe care prezența icoanei i-a umplut de pocăință, încât, cu inimă înfrântă au cerut să se spovedească și să pună început bun atunci și acolo. Este o minune extraordinară ca oamenii să aibă un așa duh de pocăință. Icoana inspiră un mare duh de pocăință și cred că acesta este cel mai important lucru de subliniat. Când Dumnezeu ne vizitează, primul lucru pe care îl experiem este pocăința. Minunile sunt uimitoare și sunt atât de pline de har, dar este important să înțelegem că Maica Domnului întotdeauna îndreaptă oamenii spre Fiul ei, iar acest duh de pocăință pare să fie cu adevărat ceva extraordinar în întâlnirile cu Icoana ei.
După câteva luni la San Francisco, icoana și crucea s-au întors în biserica din Hawai și, în timp ce crucea a ramas în biserica de acolo, icoana a fost încredințată unui păzitor/gardian (iconofor, sau purtator de icoană), care este chiar propietarului ei, Nectarie. În 2018 el a fost ordonat diacon și mai apoi a devenit preot.

În iunie 2008, icoana izvorâtoare de mir din Hawaii a fost recunoscută oficial de către Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei (ROCOR) ca făcătoare de minuni şi demnă de cinstire iar Vlădica Kiril a dat binecuvântarea să călătorească la diferite biserici şi mănăstiri ortodoxe din întreaga lume pentru ca oamenii nu numai să vadă cu ochii lor, ci si să simtă cu inima.  

Părintele Nectarie povestește că într-o biserică din Georgia, în 2014 au venit mai mult de 100 000 de persoane, iar Patriarhul Ilia al Georgiei a spus că  atunci au fost două femei care au fost vindecate de cancer. Mai multe persoane posedate au fost vindecate și chiar o femeie care murise de 5 minute, după ce rudele i-au pus o icoană a Maicii Domnului pe piept, inima ei a început să bată.  

Si deși e consemnat acest caz de trezire din morți, Părintele Atanasie Kone ne mai spune că icoana : 
"Nu pare să le fie de ajutor celor agnostici sau atei. Și observăm acest lucru. Când cei foarte educați ajung la Icoană și văd minunea chiar cu ochii lor, pe fețele lor se citește: „Cum reușesc aceștia să facă asta? Nu poate să fie adevărat!” Și nu pot să creadă, le este foarte greu. În loc să simtă harul, nu acceptă pur și simplu. Însă noi nu folosim Icoana pentru a evangheliza. Suntem slujitori ai Icoanei și nu folositori ai ei.

Dificultatea pentru o persoană cu mentalitate occidentală este că este atât de instruită să gândească într-un anumit fel și să privească lucrurile într-un mod științific, încât nu poate vedea miracolul cel mai evident din fața ei, nu poate nici măcar simți abundența harului. Este uluitor. Un lucru pe care l-am înțeles în legătură cu populația băștinașă din Alaska, este că ei nu au mentalitate occidentală. Când se află înaintea Icoanei ei izbucnesc în lacrimi și se pocăiesc. Și am văzut pescari înăspriți cu lacrimile șiroind pe obraji în momentul când Icoana abia a aterizat pe pistă. Chiar înainte ca Icoana să debarce din avion ei o simțeau. Și erau emoționați și mișcați până la lacrimi. În mintea lor nu era niciun gând despre cum această minune putea fi reală sau nu. Ei reacționau la harul lui Dumnezeu. E uimitor! Chiar dacă nu mai merseseră la biserică de 20 de ani și nu se spovediseră, ei aveau o înțelegere înnăscută că Icoana este sfântă și reacționau la ea. Occidentalii au pierdut acest lucru prin educație. Sunt atât de educați, încât nu mai pot răspunde cu inimile lor."
Pentru a ajunge într-un loc anume, Maica Domnului decide unde să meargă. Părintele Nectarie simte că trebuie să ajungă, de exemplu, în Texas. Și, în puțin timp primește un telefon de la un preot din Austin, din sudul Texasului, pentru a ajunge acolo. Fără o înțelegere prealabilă mai primește un telefon din Houston, de la un alt preot, și totul se aranjează pentru o călătorie. Dar sunt situații în care, mai ales la început, Părintele Nectarie luase el inițiativa să se ducă într-un anume loc cu icoana. Spre exemplu la San Francisco fusese la o biserică și apoi a zis să se ducă la o mănăstire. Pe drum, oprindu-se să bea o cafea, o femeie a venit și i-a spus : "Nu ai nevoie să mergi mai departe. Întoarce-te!" Apoi femeia a dispărut. A înțeles că Maica Domnului îl oprise. Au mai fost și astfel de întâmplări cu alte ocazii. 

Pe 31 octombrie 1997 Jose Munoz-Cortes, gardianul icoanei Maicii Domnului din Montreal, care primise binecuvântarea să meargă în toată lumea cu aceasta, a fost asasinat în camera lui de hotel din Atena, iar icoana Maicii Domnului nu a mai fost găsită de atunci. Interesant lucru este și că Nectarie primise copia acestei icoane chiar în același an. În mod tainic înțelegem astfel că deși vrăjmașul încearcă să oprească râurile binecuvântarilor care vin prin icoana Maicii Domnului, nici moartea sau stricăciunea nu pot sta stavilă.

Un incident oarecum asemănător i s-a întâmplat în Pittisburg și Părintelui Nectarie,  unde  ajunsese cu icoana Maicii Domnului din Hawaii. In timp ce un preot ungea credincioșii cu mir, un om îmbrăcat cu o haină lungă s-a apropiat de icoană. Instinctul de polițist avea să-i spună lui Nectarie că ceva nu este în regulă cu acel om. S-a apropiat de el și s-a uitat cu atenție la mâinile sale. Dar el a cazut în genunci în fața icoanei Maicii Domnului și a început să plângă îndelung. Apoi s-a apropiat de preotul care l-a uns cu mir și s-a îndreptat spre Părintele Nectarie. Și-a deschis haina și i-a arătat un cuțit mare de vânătoare pe care i l-a dat. I-a povestit atunci că ieșise din biroul său pentru a prânzi și a văzut un afiș cu anunțul venirii icoanei Maicii Domnului la biserica aceea. A auzit o voce care îi cerea să distrugă icoana și să îl omoare pe cel care a adus-o. Vocea se repeta fără oprire, așa că s-a înarmat și, când a venit la biserică pentru a distruge icoana, a simțit că cineva s-a apropiat de el. Îi simțea respirația în ureche, iar apoi l-a sărutat pe gât, cum făcea mama lui când era copil. Simțind cum mama lui îl ținea de braț, a căzut la pământ, iar vocea care-l înnebunea a dispărut. Acest om, care habar nu avea de credință, mai apoi a devenit ortodox. 

Cu toate aceste întâmplări Părintele Nectarie spune cât de mult apreciază în fiecare minut, în fiecare secundă, ca această icoană a Maicii Domnului este prezentă cu noi. Fie ca Preasfântă Născătoare de Dumnezeu să ne însoțească de-a pururi, mijlocind mântuirea tuturor inaintea Tronului Ceresc.

Bibliografie :




***

Icoana Maicii Domnului „Portărița” din Iviron



Icoana Maicii Domnului „Portărița” din Iviron este prăznuită pe 12 februarie, 31 martie, 26 septembrie (Sosirea Icoanei Maicii Domnului din Iviron în Georgia), 13 octombrie (Sosirea Icoanei Maicii Domnului din Iviron la Moscova, în anul 1648), precum și marți în Săptămâna Luminată (prăznuirea arătării icoanei Maicii Domnului într-un stâlp de foc la Muntele Athos și recuperarea acesteia de către Sfântul Gabriel).

Această icoană a Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu se află în paraclisul de la poarta Mănăstirii Iviron, de aceea icoana este numită „Portărița” (Gr. Παναγία Πορταϊτισσα).

Conform tradiției, această icoană a fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca.

Icoana Maicii Domnului „Portărița” aparține tipului iconografic Hodighitria („Îndrumătoarea”). Fecioara Maria este zugrăvită ținându-L pe Hristos pe brațul stâng și aratând spre El cu mâna dreaptă, ca o călăuză spre Dumnezeu (de aici denumirea de „Îndrumătoarea”). Pruncul Hristos ține în mâna stângă un sul de hârtie ce simbolizează Evanghelia, iar cu mâna dreaptă binecuvântează.

Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Iviron este ferecată, cu exceptia fețelor, cu o îmbrăcăminte de aur și argint, cu pietre prețioase, monede de aur și o mulțime de alte podoabe dăruite de împărați, regi, egumeni, duci, ofițeri și simpli credincioși. Aceste odoare sunt dovezi ale minunilor Fecioarei Maria. Le-au oferit Maicii Domnului aceia care au primit ceea ce au cerut de la ea.

Din sinaxarul icoanei aflăm că a fost păstrată cu mare cinstire în casa unei văduve evlavioase din Niceea, care avea un singur fiu. În timpul împăratului Teofil, iconoclaștii controlau casele creștinilor pentru a distruge icoanele. Unul dintre soldați a descoperit Icoana Maicii Domnului și a lovit-o cu o suliță. Îndată a curs sânge din locul în care icoana a fost lovită.

Văduva, văzând minunea și temându-se de distrugerea icoanei, a dat soldaților imperiali bani, implorându-i să nu se atingă de icoană până a doua zi, dimineața. Când soldații au plecat, femeia și fiul ei (care mai târziu a devenit călugăr athonit) au luat icoana și au mers la țărm, așezând-o pe apă. În chip minunat, icoana Maicii Domnului s-a îndepărtat, plutind deasupra apei. Sfânta icoană, stând în poziție verticală deasupra apei, a plutit până la Muntele Athos.

Pentru mai mult timp, călugării athoniți au văzut un stâlp de foc pe mare, care ajungea până la cer. Această vedenie a continuat câteva nopți. Apropiindu-se cu barca, monahii au constatat că stâlpul de foc izvora din icoana Maicii Domnului, iar când doreau să se apropie, icoana se depărta. Văzând acestea, călugării s-au întors la mănăstire, rugându-se Maicii Domnului ca să dăruiască acea icoană mănăstirii lor.

Maica Domnului s-a arătat în vis unui călugăr evlavios al Mănăstirii Iviron, Cuviosul Gavriil (12 iulie) zicându-i să meargă pe apă după icoana sa. Mergând la țărm, Gavriil a pășit pe valurile mării ca pe uscat, învrednicindu-se să ia cu mâinile sale această icoană grea și de mari dimensiuni, și a așezat-o în biserica mănăstirii.

În ziua următoare, călugării nu au mai găsit icoana Maicii Domnului în biserică, dar căutând-o, au văzut-o pe zidul mănăstirii, deasupra porții. Atunci au luat icoana și au dus-o în biserică, dar iarăși au găsit-o pe zidul de la poartă. Acest lucru s-a întâmplat de mai multe ori, până când Preasfânta Născătoare de Dumnezeu i-a arătat Sfântului Gavriil voința ei, zicând că nu dorește ca icoana să fie păzită de către monahi, ci mai degrabă ea vrea să-i protejeze pe ei ‒ nu doar în viața de acum, ci și în cea viitoare. După aceasta, icoana a fost așezată în paraclisul de la poarta mănăstirii, ajungând să fie numită icoana Maicii Domnului „Portărița”. Acest lucru apare și în Acatistul Maicii Domnului: „Bucură-te, Portăriță bună, care deschizi credincioșilor ușile Raiului!”.

Conform tradiției, Maica Domnului a promis Cuviosului Gavriil harul și mila lui Dumnezeu față de călugări, atâta vreme cât icoana va rămâne în mănăstire. Se crede, de asemenea, că dispariția Icoanei Maicii Domnului „Portărița” din Muntele Athos va fi un semn al sfârșitului lumii.

***

ACATISTUL Icoanei MAICII DOMNULUI din Iviron



Rugăciunile începătoare


De este preot, începe aşa :

Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin !

Iar de nu este preot, se zice :

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin !

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !

Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindeni eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul Bunătăţilor şi Dătătorule de Viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte Bunule sufletele noastre !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-De-Moarte, miluieşte-ne pe noi ! (de 3 ori)

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin!

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi ! Doamne, curăţeşte păcatele noastre! Stǎpâne, iartă fărădelegile noastre ! Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfânt Numele Tău !

Doamne miluieşte ! (de 3 ori) 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh ! 
Şi acum … ! Amin !

Tatǎl nostru, Carele eşti în Ceruri, Sfinţească-se Numele Tău ! Vie Împărăţia Ta ! Facă-se Voia Ta ! Precum în Cer aşa şi pe Pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri ! Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbǎveşte de cel viclean !

Preotul :

Că a Ta este Împărăţia, Puterea şi Slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin !

Iar de nu este preot, se zice :

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin !

Apoi troparele :

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că, nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi !

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh !

Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit ; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău ; toţi lucrul mâinilor Tale şi Numele Tău chemăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !

Uşa milostivirii deschide-o nouă, BineCuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne izbăvim prin Tine de nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Apoi :

Crezul

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute. Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii ; lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care, pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi s-a îngropat. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi. Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă să judece viii si morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfârsit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin Prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică, mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie. Amin !

Apoi

Doamne miluieşte! (de 12 ori) 
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh ! 
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !

Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru ! (o închinăciune)

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit.
Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab’ auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ţi întoarce Faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor care se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa Mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.
Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac Voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău Cel Bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru Numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Apoi
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh ! 
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !

Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru Numele Domnului ! (de 3 ori)

Apoi, se zice:

Troparul Sfintei Icoane ,,Portăriţa” 

Nu vom tăcea, de Dumnezeu Născătoare, a spune pururea puterea ta, noi, nevrednicii, că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi scăpat pe noi de atâtea primejdii, sau cine ne-ar fi păzit pe noi până acum slobozi ? Noi de la tine, Stăpână, nu ne vom depărta, că tu mântuieşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Bucură-Te, Mireasă şi Maică nenuntită a Împăratului Vieţii !

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh !

Apoi, se zice :

Condacul Sfintei Icoane ,,Portăriţa” 

Primeşte suspinurile rugăciunilor noastre şi alungă de la noi tot necazul, păzind pe cei ce Te cinstesc pe Tine nebântuiţi de nici o tulburare, în căutarea păcii lui Hristos, Căruia neîncetat puterile cereşti Îi cântă : Aliluia !

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !

Apoi :

Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi ? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi ? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Psalmul 50

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după Mare Mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte ; că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât Drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi Biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit ; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi ; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie ; Bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda pe mine de la Faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege Căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele ; Bucura-se-va limba mea de Dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat ; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu : duhul umilit ; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot ; atunci vor pune pe Altarul Tău jertfă.

Condacul 1


Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, cântări de laudă Îţi aducem noi, robii Tăi, ca cei care cu venirea cinstitei Icoanei Tale ne-am agonisit armă tare, zid nebiruit şi strajă nebiruită. Acoperă-ne şi ne apără pe noi toţi de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi şi de toată vătămarea sufletească şi trupească, ca să strigăm Ţie : Bucură-Te, Portăriţă Bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului !

Icosul 1

Îngerul cel întâi stătător trimis a fost să zică Născătoarei de Dumnezeu, când i-au căzut Ei sorţii slujirii apostoleşti în pământul Iviriei : De Ierusalim nu Te îndepărta şi nu Te despărţi, iar sorţul ce Ţi-a căzut Ţie se va arăta luminat în zilele cele mai de apoi, că Te vei osteni în pământul întru care Dumnezeu va voi pentru Tine !
Bucură-Te, prin care lumii se va aduce mântuirea !
Bucură-Te, prin care înşelăciunea idolească se va surpa !
Bucură-Te, prin care Împărăţia Lui Hristos se va întări !
Bucură-Te, slobozirea fiilor Lui Dumnezeu din robia diavolului !
Bucură-Te, slujitoare a Fiului Tău şi Dumnezeu !
Bucură-Te, Cea care cu ascultarea Ta, ai vindecat neascultarea Evei !
Bucură-Te, prin care credincioşii cunosc pe Făcătorul şi se fac fiii Tatălui !
Bucură-Te, Portăriţă Bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului !

Condacul al 2-lea

Văzând Sfânta Fecioară minunata Voie a Lui Dumnezeu pentru Sine, ca o roabă a Domnului pururi s-a supus să facă Voia Lui, strigând : Aliluia !

Icosul al 2-lea

Înţelegerea cea neînţeleasă a graiului Îngerului, Domnul a făcut-o înţeleasă Ţie, PreaCurată, şi a îndreptat mergerea Ta către muntele Athosului, unde s-a grăit de Tine celor ce se nevoiesc întru neamul duhovnicesc. Deci, noi cu bucurie strigăm către Tine :
Bucură-Te, Cea care ai sfinţit Athosul cu venirea Ta!
Bucură-Te, Cea care ai sădit acolo credinţa cea adevărată !
Bucură-Te, Cea care i-ai izgonit de acolo pe cei necredincioşi !
Bucură-Te, chezaş al mântuirii celei veşnice !
Bucură-Te, mijlocitoare caldă celor ce locuiesc în grădina Ta !
Bucură-Te, că ai făgăduit mila Fiului Tău locului acestuia, până la sfârşitul veacurilor !
Bucură-Te, că ai prevestit că Darul Lui nu se va depărta de la Sfântul Munte !
Bucură-Te, Portăriţă Bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului !

Condacul al 3-lea

Puterea Celui PreaÎnalt cu apărarea Maicii Lui Dumnezeu a umbrit Sfântul Munte, surpăturile şi văile lui, ca un mare sălaş l-a arătat celor ce în viaţa călugărească doresc să se mântuiască şi cântă : Aliluia !

Icosul al 3-lea

Având purtare de grijă pentru grădina Ta şi pentru poporul din pământul Iviriei, în locul unde Însuţi ai stat când ai venit la Athos, ai binevoit a se zidi un locaş al neamului lor ca un liman celor ce caută mântuirea şi ai voit a le da Icoana Ta, ca toţi să zică Ţie :
Bucură-Te, că ai fost aleasă Ocrotitoare a pământului Iviriei !
Bucură-Te, că ţara aceasta s-a întors de la înşelăciunea idolească la lumina Lui Hristos !
Bucură-Te, livadă duhovnicească pe Athon sădită !
Bucură-Te, gura lui Eftimie cea cu cuvinte de aur !
Bucură-Te, a lui Ioanichie cetate nebiruită !
Bucură-Te, a călugărilor îngrădire şi liman lin celor ce caută mântuire !
Bucură-Te, Cea care făgăduieşti acelora odihnă veşnică !
Bucură-Te, Portăriţă Bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului !

Condacul al 4-lea

Cinstita văduvă din Niceea s-a tulburat când ostaşul cel stricător de icoane a împuns cu suliţa Sfânta Icoană a Maicii Lui Dumnezu, din care îndată a curs sânge. De frică să nu fie batjocorită Sfânta Icoană, cu rugăciuni şi lacrimi vărsând, ea a mers cu Icoana spre apus şi cu veselie a strigat : Aliluia !

Icosul al 4-lea

Călugării Sfântului Munte au văzut pe mare flacăra ca un stâlp de foc, a cărui înălţime ajungea până la Cer şi strălucea ca un Soare. Venind noaptea au văzut Sfânta Icoană a Maicii Lui Dumnezeu purtându-se pe mare cu Putere Dumnezeiască şi au strigat Celei pline de dar :
Bucură-Te, stâlp de foc care-i povăţuieşti pe cei din întuneric !
Bucură-Te, scară care ajungi până la Cer, pe care S-a pogorât Dumnezeu !
Bucură-Te, pod care treci la Cer pe cei de pe Pământ!
Bucură-Te, Cea care ai născut Lumina cea Neapusă !
Bucură-Te, că eşti îmbrăcată în soare şi străluceşti cu darul şi cu slava în toată lumea !
Bucură-Te, stea care arăţi Soarele şi-i luminezi pe cei din întuneric !
Bucură-Te, că din Tine a răsărit strălucirea cea cu multă lumină!
Bucură-Te, Portăriţă Bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului !

Condacul al 5-lea

Dumnezeiască Maică, vrând să dai Mănăstirii Iviriei Icoana Ta cea cu Dumnezeiască mergere ai zis arhimandritului Gavriil : Mergi cu ceata călugărilor la malul mării şi te pogoară în luciul ei şi primeşte Icoana Mea ! Deci, el, cu credinţă şi cu dragoste a mers pe apă ca pe uscat, a luat Icoana şi dobândind acea vistierie, cu toţii s-au bucurat zicând : Aliluia !

Icosul al 5-lea

Călugării din Mănăstirea Ivirului au văzut de multe ori Icoana Maicii Lui Dumnezeu, scoasă din Biserică de putere nevăzută, stând deasupra porţii pe zidul curţii şi spăimântându-se au zis : 
Bucură-Te, că ai binevoit a ne da Icoana Ta Sfântă !
Bucură-Te, că ne-ai făgăduit-o acoperământ a fi nouă !
Bucură-Te, că ai arătat dragostea Ta către lăcaşul nostru !
Bucură-Te, BunăVoinţa Lui Dumnezeu către noi !
Bucură-Te, îndrăznirea noastră către Dumnezeu !
Bucură-Te, Izbăvitoarea lacrimilor noastre !
Bucură-Te, Apărarea noastră, a celor sărmani !
Bucură-Te, Portăriţă Bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului !
Icoana Maicii Domnului, Izvorâtoare de Mir, din Hawaii

Condacul al 6-lea

Propovăduitor al voii Tale făcând pe Gavril, ai zis către el, Stapână : N-am venit să fiu păzită de voi, ci ca să fiu Eu Păzitoare vouă, nu numai în veacul acesta de acum ci şi în cel viitor. Iată, dau semn vouă, până când veţi vedea Icoana Mea în Mănăstire nu va lipsi de la voi Darul şi Mila Fiului meu, ca toţi să-I strige Lui : Aliluia !

Icosul al 6-lea

Bucurie mare s-a făcut la toţi cei care au auzit făgăduinţele Tale, Maica Lui Dumnezeu şi Ţie, Portăriţei Cereşti, Biserică Ţi-au ridicat călugării în poarta Mănăstirii, strigând aşa :
Bucură-Te, Stătătoarea înainte pentru noi în cele viitoare !
Bucură-Te, că ne înveţi pe noi frica Domnului şi depărtezi de la noi tot răul !
Bucură-Te, că ne îndreptezi pe calea cea bună şi deschizi intrarea a tot binele !
Bucură-Te, că ai plecat către noi Milostivirea Fiului Tău !
Bucură-Te, că ne vesteşti că Darul Lui va fi cu noi !
Bucură-Te, că Icoana Ta cea Sfântă ne-ai dat-o nouă arvună a Milei Fiului Tău !
Bucură-Te, că ai dat ei darul facerii de minuni !
Bucură-Te, Portăriţă Bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului !

Condacul al 7-lea

Necredinciosul Amira vrând să strice lăcaşul Mănăstirii Ivirului şi să risipească obştea de călugări adunată acolo, a cunoscut apărarea lăcaşului de către Maica Lui Dumnezeu, văzându-şi corăbiile înecate şi ostaşii pierduţi în valurile mării. Înfricoşându-se a venit cu smerenie la Mănăstire, a dat aur şi argint, cerând iertare. Călugării văzând acestea au cântat Lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul al 7-lea

Multe şi nenumărate minuni ai arătat, Maica Lui Dumnezeu, plinind în Mănăstire lipsa de vin, de făină şi de untdelemn, pe cei îndrăciţi vindecându-i, şchiopilor dăruind umblare, orbilor vedere şi toată neputinţa vindecând-o, ca văzând aceste minuni să-Ţi cântăm Ţie :
Bucură-Te, Apărătoare Doamnă, care-i biruieşti pe vrăjmaşi !
Bucură-Te, Cea grabnică spre ajutor celor care Te cheamă pe Tine !
Bucură-Te, că nu treci cu vederea rugăciunea noastră !
Bucură-Te, că întristarea întru bucurie o prefaci !
Bucură-Te, că lipsa din Mănăstire, Tu o acoperi cu îndestulare !
Bucură-Te, a orbilor vedere, a şchiopilor umblare, a scârbiţilor mângâietoare !
Bucură-Te, că dintru atâtea rele ne izbăveşti pe noi !
Bucură-Te, Portăriţă Bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului !

Condacul al 8-lea

Auzind Patriarhul Nicon de lăcaşul Mănăstirii Ivirului cel minunat, acoperit de Icoana Maicii Domnului, a dorit ca şi ţara lui să aibă împărtăşire de darul ei. A zidit locaş în cinstea acestei PreaSlăvite Icoane şi a cerut închipuirea Sfintei Icoane făcătoare de minuni a Maicii Lui Dumnezu, ca prin acoperământul ei fiind acoperiţi să-I cânte Lui Dumnezeu: Aliluia !

Icosul al 8-lea

Cu totul întru cei de Sus fiind şi de cei de jos nedespărţindu-Te, Maica Lui Dumnezeu, ai binevoit să dăruieşti aceeaşi binecuvântare a Athosului şi peste lăcăşul Mănăstirii Pecersca, al robului Tău Antonie, prin asemănarea Sfântului Tău Chip cu care ai binecuvântat Athosul. Pentru aceea strigăm Ţie :Bucură-Te, Acoperământul cel mai lat decât norul !
Bucură-Te, îngrădirea şi întărirea dreptcredincioşilor !
Bucură-Te, stâlp nemişcat al Bisericii dreptmăritoare !
Bucură-Te, înfruntarea eresurilor şi a dezbinărilor !
Bucură-Te, că luminezi mulţimea credincioşilor cu razele Icoanei Tale făcătoare de minuni !
Bucură-Te, că izvorăşti de la ea darurile vindecărilor şi ale minunilor Tale !
Bucură-Te, Povăţuitoarea călugărilor şi mântuirea a tot neamul creştinesc !
Bucură-Te, Portăriţă Bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului !
Icoana Maicii Domnului, Izvorâtoare de Mir, din Hawaii

Condacul al 9-lea

Pustnicii Mănăstirii Ivirului pentru zugrăvirea preacinstitului chip al Milostivei Portăriţe, s-au rugat, cu apă de la minunata Icoană au spălat scândura pe care voiau să se zugrăvească cinstitul Ei chip, au sfinţit pe cuviosul Iamvlih, care s-a nevoit cu toată obştea părinţilor în post şi în rugăciuni a zugrăvit închipuirea Icoanei Maicii Lui Dumnezeu, pentru care noi strigăm : Aliluia !

Icosul al 9-lea

Ritorii mult vorbitori nu se pricep să laude toate minunile de la Sfânta Icoană a Ta, pe care le-ai arătat neamului omenesc. Încă pe cale fiind spre ţara rusească s-au făcut minuni, poruncind credinciosului Emanoil să dea preţul răscumpărării celor necredincioşi, care împiedicau mergerea Sfintei Icoane şi îndoit după aceea întorcându-i lui. Iar noi, pentru aceasta, cu credinţă strigăm aşa :
Bucură-Te, izvorul minunilor cel nedeşertat !
Bucură-Te, că totdeauna eşti Mijlocitoare către Dumnezeu !
Bucură-Te, scăparea celor din nevoi !
Bucură-Te, mângâierea celor scârbiţi şi vindecarea bolnavilor !
Bucură-Te, Maică Milostivă a celor sărmani !
Bucură-Te, întoarcerea la calea adevărului a celor robiţi !
Bucură-Te, chemarea păcătoşilor la pocăinţă !
Bucură-Te, Portăriţă Bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului !

Condacul al 10-lea

Vrând să mântuieşti mulţi oameni din nevoi şi din tot felul de scârbe, izvor de milă neîmpuţinată izvorăşti neamului nostru de la Icoana Ta, Dumnezeiască Maică. Eşti Grabnic Ajutătoare în lăcaşul Ivirului cel nou, înmulţind darurile Tale şi în alte oraşe, Mănăstiri şi sate. Pentru aceea, Îl slăvim pe Dumnezeu, Care ne-a dat nouă un aşa Dar şi strigăm : Aliluia !

Icosul al 10-lea

Zid eşti, Născătoare de Dumnezeu, cinului călugăresc şi tuturor celor care aleargă la Tine, că Făcătorul Cerului şi al Pământului sălăşluindu-Se în feciorescul Tău pântece, i-a învăţat pe toţi râvnitorii de curăţie şi de întreagă înţelepciune să strige către Tine :
Bucură-Te, Mireasă nenuntită, Vas ales al curăţiei, Cununa fecioriei !
Bucură-Te, că ai născut pe Semănătorul curăţiei !
Bucură-Te, Grabnică Ajutătoare în viforul ispitelor !
Bucură-Te, că risipeşti întunecarea patimilor cele de suflet pierzătoare !
Bucură-Te, Cea care curăţeşti gândurile !
Bucură-Te, că ne înveţi a urî dulceţile pământeşti !
Bucură-Te, că îndreptezi minţile şi inimile către cele de Sus !
Bucură-Te, Portăriţă Bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului !

Condacul al 11-lea

Se biruieşte toată cântarea care vrea să tindă către mulţimea milelor Tale cele multe, că de-Ţi vom aduce cântări la număr tocmai ca nisipul mării, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, nimic nu plinim cum se cade. Pentru aceasta cântăm Ţie : Aliluia !
Icoana Maicii Domnului, Izvorâtoare de Mir, din Hawaii

Icosul al 11-lea

Făclie primitoare de lumină arătată celor ce sunt în mulţimea necazurilor, vedem pe PreaSfânta Icoană a Maicii Lui Dumnezeu, că, primind focul cel nematerialnic al darului, luminează pe toţi cu razele minunilor, învăţându-i a cânta aşa Celei PreaBineCuvântate :
Bucură-Te, Grabnică Ajutătoare, Vindecarea durerilor sufleteşti şi trupeşti !
Bucură-Te, că ne aperi de foc, de sabie şi de năvălirea altor neamuri !
Bucură-Te, că ne izbăveşti de foamete şi de moarte năpraznică!
Bucură-Te, că ne păzeşti de toate relele cele aducătoare de moarte !
Bucură-Te, Ajutătoarea necăjiţilor, Mângâietoarea celor scârbiţi şi împovăraţi !
Bucură-Te, că pe cei deznădăjduiţi îi întorci din groapa pierzării !
Bucură-Te, că nici pe mine nu mă laşi fără ajutorul şi apărarea Ta !
Bucură-Te, Portăriţă Bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului !

Condacul al 12-lea

Vrând să dea Har datoriilor omeneşti, Dătătorul de Bine a venit singur la cei ce se depărtaseră de Harul Lui şi rupând zapisul a dăruit nouă puternică mijlocire, pe Cea de Dumnezeu cu dar dăruită, pe Maica Lui Dumnezeu, ca prin rugăciunile Ei să strigăm pururi : Aliluia !

Icosul al 12-lea

Cântând minunile Tale cele arătate în viaţa aceasta, Te lăudăm pe Tine, Născătoare de Dumnezeu, ca pe un izvor nesfârşit al milei. Căzând înaintea Icoanei Tale făcătoare de minuni, cu smerenie Te rugăm : Fii nouă Acoperământ în ziua sfârşitului nostru ! când vom sta la Scaunul de Judecată al Fiului Tău, ca să grăim Ţie :
Bucură-Te, că întru slavă stai lângă scaunul Fiului Tău şi acolo Îţi aduci aminte de noi !
Bucură-Te, că împreună cu Fiul Tău şi Dumnezeu împărăţeşti în veci şi pentru noi mijloceşti !
Bucură-Te, că celor ce nădăjduiesc în Tine le dăruieşti sfârşit paşnic vieţii şi fără durere !
Bucură-Te, că ne izbăveşti de duhurile cele din văzduh şi ştergi păcatele prin pocăinţă !
Bucură-Te, că după Domnul, eşti nădejdea noastră a vieţii celei fericite !
Bucură-Te, că învredniceşti a auzi glasul care făgăduieşte moştenirea Împărăţiei Cerurilor !
Bucură-Te, Nădejdea cea tare a veşnicei mântuiri a tuturor creştinilor !
Bucură-Te, Portăriţă Bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului !

Condacul al 13-lea 

(acest Condac se zice de 3 ori):

O, PreaSfântă Doamnă, Fecioară Născătoare de Dumnezeu, caută spre noi, cei care cu smerenie şi cu lacrimi aducem aceste puţine rugăciuni înaintea PreaCuratei Tale Icoane şi toată aşteptarea şi nădejdea spre Tine o punem ! Izbăveşte-ne pe noi din toate nevoile şi ispitele din viaţa aceasta şi ne scoate din munca ce va să fie, ca prin Tine să fim mântuiţi şi să-I cântăm Lui Dumnezeu : Aliluia !

După aceasta, se zice iarăşi 

Icosul întâi :

Îngerul cel întâi stătător trimis a fost să zică Născătoarei de Dumnezeu, când i-au căzut Ei sorţii slujirii apostoleşti în pământul Iviriei : De Ierusalim nu Te îndepărta şi nu Te despărţi, iar sorţul ce Ţi-a căzut Ţie se va arăta luminat în zilele cele mai de apoi, că Te vei osteni în pământul întru care Dumnezeu va voi pentru Tine !
Bucură-Te, prin care lumii se va aduce mântuirea !
Bucură-Te, prin care înşelăciunea idolească se va surpa !
Bucură-Te, prin care Împărăţia Lui Hristos se va întări !
Bucură-Te, slobozirea fiilor Lui Dumnezeu din robia diavolului !
Bucură-Te, slujitoare a Fiului Tău şi Dumnezeu !
Bucură-Te, Cea care cu ascultarea Ta, ai vindecat neascultarea Evei !
Bucură-Te, prin care credincioşii cunosc pe Făcătorul şi se fac fiii Tatălui !
Bucură-Te, Portăriţă Bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului !

şi 

Condacul întâi :

Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, cântări de laudă Îţi aducem noi, robii Tăi, ca cei care cu venirea cinstitei Icoanei Tale ne-am agonisit armă tare, zid nebiruit şi strajă nebiruită. Acoperă-ne şi ne apără pe noi toţi de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi şi de toată vătămarea sufletească şi trupească, ca să strigăm Ţie : Bucură-Te, Portăriţă Bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului !

Apoi, se zice această 

Rugăciune către PreaSfânta Născătoare de Dumnezeu:

Uşa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne izbăvim prin Tine de nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc! Amin !

Şi apoi se face:

 Otpustul

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin !

***






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu