Staretul vedea pe Insusi Hristos in persoana fiecarui om pacatos si chinuit de pacat si de aceea nu judeca pe nimeni. El vedea adanc inlauntrul fiecarui om chipul lui Hristos ascuns si innegrit. In fiecare om bolnav, flamand de dragoste, insetat de adevar, inchis in temnita patimilor lui, strain de orice virtute, el vedea acest chip ascuns. Pe toti acestia ii slujea, aratandu-le compatimire si intelegere. Problema fiecarui om o facea a sa, fara sa dea importanta infatisarii lui exterioare sau categoriei sociale din care provenea celalalt.Atunci cand vorbeai cu Staretul, simteai ca te umpli de pace si liniste si de aceea nu mai voiai sa pleci de langa el. Lucra intotdeauna potrivit voii lui Dumnezeu, si nu voii lui.
***
Simteai ca te orbeste frumusetea cea dintai, pe care a avut-o Adam in rai inainte de cadere si pe care Staretul a regasit-o prin ascultare si asceza si chiar a intrecut-o in slava, fiindca prin intruparea Cuvantului lui Dumnezeu ni s-a dat aceasta posibilitate.
***
Odata, un oarecare ierodiacon l-a intrebat:
- Gheronda, ce nevointa ati facut de ati dobandit atata har?
- Nu am facut nimic, ci am lasat pe Dumnezeu sa lucreze inlauntrul meu.
Se curatise de egoism si de celelalte patimi si astfel harul dumnezeiesc nu era impiedicat sa se salasluiasca in el.
Smerenia sa era pilduitoare. Nu ranea niciodata pe nimeni, oricat ar fi fost acela robit de patimi sau de diavoli.
***
Odata, in 1979, cand era inca la Coliba Cinstitei Cruci, un oarecare monah virtuos i-a cerut sa ne descopere binefacerile lui Dumnezeu daruite lui si ce nevointe a facut de l-a inzestrat Dumnezeu cu atatea harisme. I-a cerut asta poruncitor, rugandu-l sa faca ascultare si sa raspunda. Atunci Staretul i-a spus fara sa stea pe ganduri:
- Dumnezeu mi-a iertat multe pacate. Si daca vreti, o sa le scriu. Dar o sa va smintit.
***
Accenuta mult asupra credintei, dragostei si jertfirii de sine. Ne-a spus sa avem dragoste fata de toti, chiar si fata de inchinatorii la idoli, atei si animale. Ne-a spus si despre sarpele care ii tinea companie. Ca sa putem iubi un sarpe, trebuie sa ne punem in situatia lui. La fel trebuie sa facem daca vrem sa iubim un om. Apoi ne-a vorbit despre mortii care se afla la "inchisoare" si pe care noi suntem datori sa-i usuram cu parastasele si rugaciunile noastre. Ne mai spunea ca diavolul se intruchipeaza aievea si il putem vedea. Nu trebuie sa invinuim si sa judecam pe nimeni altul, ci numai pe noi insine. Egoismul, spunea el, este radacina tuturor patimilor. Ne recomanda sa nu studiem psihologia si psihanaliza. Numai cu intelepciunea lumeasca, omul se pierde. Trebuie cultivata si evlavia.
***
Evitarea slujirii aproapelui si a jertfirii de sine il face pe omul contemporan sa fie tulburat si chinuit. Cea mai mare bucurie pe care o poate simti omul este cea izvorata din jertfa, care este expresia dragostei.
***
Sa nu asteptati dragoste de la celalalt, ci mai intai sa aratati voi dragoste, chiar daca acela este rau. Mai intai vei da tu dragoste si apoi vei primi de la acela.
***
- Atunci cand plantam un dovleac langa un pepene, acesta isi pierde dulceata si nici dovleacul nu se va folosi. De aceea, si noi trebuie sa luam aminte la cei cu care ne insotim ca nu cumva sa pierdem darurile lui Dumnezeu si nici aceia sa nu se foloseasca.
***
Omul cel rau vrea ca si cei virtuosi sa devina ca si el, adica rai. De aceea, sa iei aminte in viata si sa-ti alegi ca prieteni numai pe cei virtuosi.
***
- Gheronda, spovedania sterge toate pacatele?
- Da, binecuvantatule, a raspuns el.
- Atunci de ce cel care a facut un pacat trupesc mare nu poate deveni preot, de vreme ce i s-a sters pacatul?
Atunci Staretul a zambit in felul sau caracteristic si aratandu-mi cele doua pahare de inox pe care le tinea in maini ca sa dea apa la inchinatori, m-a intrebat:
- Ia spune-mi, daca un pahar se sparge si il sudam, il vom mai putea folosi?
- Desigur, caci va deveni mai rezistent decat inainte.
- Iata ca paharul cel sudat a devenit mai rezistent, iar celalalt care nu a fost sudat, este mai slab, dar nevatamat. Spune-mi atunci cand va veni imparatul, cu care pahar il vom servi cu apa?
- Cu al doilea, cel nevatamat, i-am raspuns.
- Ei, de aceea ii facem preoti pe cei care nu au savarsit pacatul, desi nu sunt atata de fierbinit in credinta ca cei care au pacatuit.
***
Atunci cand eram de curand botezat, pe oriunde umblam le vorbeam tuturor despre credinta ortodoxa. Cand l-am intalnit pe Staretul Paisie, l-am intrebat daca fac bine. Iar el mi-a spus:
- Nu vorbi multe ca sa nu-ti golesti inima!
Alta data, l-am intrebat ce trebuie sa fac ca sa dobandesc harul lui Dumnezeu. Iar el mi-a raspuns:
- Sa implinesti urmatoarele: rugaciune, post, priveghere, participarea la slujbele Bisericii, metanii, rugaciunea lui Iisus, spovedania si Sfanta Impartasire. Facand acestea Dumnezeu iti va trimite harul Sau.
***
- Dorinta arzatoare pentru rugaciune are numai cel smerit, care a simtit profund pacatosenia sa. Sfintii nostri Parinti priveghiau in fiecare noapte in rugaciune, deoarece traiau inlauntrul lor intristarea cea dupa Dumnezeu, dar si dumnezeiasca dragoste. Dorinta pentru rugaciune este un dar al Sfantului Duh, care se da celor smeriti ce au dobandit cunoasterea de sine cea dupa Dumnezeu.
***
- Parinte i-am spus, ii judec pe ceilati. M-am obisnuit sa ii judec pe fratii mei. Vorbesc fara sa-mi dau seama. Dupa aceea constientizez ceea ce am facut si ma mustra constiinta.
- Ia aminte ca nu cumva sa judeci, pentru ca Dumnezeu va ingadui sa cazi in pacatele acelora pe care ii judeci.
***
- Dumnezeu, ne-a dat o minte "rotunda", dar noi desteptii o facem "patrata". Pe toate le stim. Cu logica noastra "patrata" vrem sa le rezolvam pe toate. (Adica cu o logica care nu lasa loc sa lucreze si Dumnezeu).
***
Despre perveritrea tineretului, Staretul spunea ca toate sunt treburile celui viclean. Acesta razboieste tineretul. Progresul, concurenta, dorinta dea a avea ceva mai bun decat aproapele, vanarea banilor, toate acestea sunt ale ispititorului.
***
Un om de afaceri a spus la un momendat, intr-o discutie: "Toate religiile sunt bune. Toate sunt egale". Atunci Parintele Paisie s-a aprins de o manie sfanta, si-a ridicat vocea si l-a mustrat in fata zicandu-i: "Bre, binecuvantatule, daca toate religiile sunt bune si egale, atunci de ce Hristos a venit si a intemeiat o noua religie? Imi pare rau de banii pe care i-ai cheltuit ca sa vii in Sfantul Munte si sa spui aceasta prostie".
***
Pe toate sa le jertfesti pentru Hristos. Dar pe Hristos sa nu-L jertfesti pentru nimeni si nimic.
***
Desavarsirea se afla in varful muntelui. Nu are importanta cum vom ajunge in varf, ci este destul sa ajungem. Unul merge cu bicicleta, altul cu autobuzul, altul pe carare, iar altul se catara pe stanci. Tu insa continua sa pasesti asa cum ai inceput. Orice munca vei avea, sa o faci cu marime de suflet, si ea te va sfinti.
***
Fiecare rugaciune care se face cu smerenie si cu durere de inima, intotdeauna este ascultata de Dumnezeu. Iar dovada ca ea a fost ascultata de Dumnezeu este pacea sufleteasca ce vine in inima noastra dupa rugaciune. Aceasta este raspunsul lui Dumnezeu.
***
Parintele Paisie considera medicamentele homeopate ca fiind un substitut demonic al Aghiasmei si nu era de acord cu astfel de terapii.
***
Pe langa gravele vatamari pe care acupunctura le aducea trupului, Staretul Paisie dezvaluia si dimensiunile ei metafizice intunecate, pentru multi necunoscute.
Odata Parintele Paisiel-a intrebat pe un doctor care-i specialitatea lui.
-Ma ocup cu acupunctura, i-a raspuns acela cu naturalete.
-Cum ai spus? Cu demonopunctura?! a intrebat iarasi, vadit suparat, Staretul.
Potrivit unei alte marturii, ce apartine unui medic, profesor universitar, Staretul a spus ca exista doua feluri de acupunctura. Unul pricinuieste analgezie, prin distrugerea nervilor, iar celalalt este ocult.
***
Despre nou-nascuti, Stretul spunea: "copii care nu sug si nu cresc in bratele mamelor lor, nu se dezvolta normal, iar cand vor ajunge mari nu vor fi niste oameni statornici. Dupa ce lasa sticla de lapte, o iau pe cea de bere. (Aceasta o spunea pentru mamele ce nu vor sa-si alapteze copiii). "In icoane, Maica Domnului Il tine pe Hristos in brate". Si iarasi: "Cu cat omul are mai putine lucruri, cu atat mai bine este pentru el. El nu are trebuinta de multe. Daca are o masina isi va face griji o data, iar daca are trei, isi va face de trei ori".
Alta data a spus: "Omul nu le poate face pe toate. Nu va lasati amagiti de dorinta de a le face pe toate pentru placerea oamenilor. Importanta are cum vom aparea inaintea ochilor lui Dumnezeu. Nu va uitati la oameni". Si iarasi: "Simplitatea este frumoasa. Dumnezeu a imprasitat stelele pe cer. Pe una a facut-o mai mica, pe alta mai mare. Iar noaptea, cat de mult il odihnesc pe om atunci cand le priveste!".
***
Sa va faceti timp si pentru rugaciunea pentru cei morti, caci ei nu pot face nimic. Cei vii pot face.
De asemenea, accentua ca pentru cei adormiti sa facem multa milostenie.
- Cand miluiti pe cineva, spunea el, sa-i spuneti pentru cine o faceti, ca luand acela milostenia, sa spuna: "Dumnezeu sa-l ierte!". Si daca spune aceasta cu toata inima, Dumnezeu o va socoti.
Ca sa fie ajutati cei adormiti, spunea:
-Sa duceti prescuri la biserica si sa dati numele celui adormit pentru a fi pomenit de preot la Sfanta Proscomidie. De asemenea, faceti parastase si trisaghioane. Trisaghionul simplu, fara Sfanta Liturghie, ajuta foarte putin. Lucrul cel mai bun pe care il putem face sunt sarindarele, care, si ele, este bine sa fie insotite de milostenie.
***
- Daca stii un om care are indrazneala la Dumnezeu si ii aprinzi o lumanare, acela este obligat sa se roage pentru tine. Iar daca stii un mort despre care crezi ca nu are indrazneala la Dumnezeu, atunci cand ii aprinzi o lumanare este ca si cum ai da o racoritoare unuia care se arde de sete. Sfintii primesc cu bucurie prinosul adus prin aprinderea lumanarii si sunt obligati sa se roage pentru cel care a aprins-o. De asemenea si Dumnezeu se bucura de aceasta.
***
Pentru pruncii care "pleaca" in urma avorturilor, ii se ardea sufletul. Candva a avut o vedenie. Se facea ca se afla pe un camp. De o parte era un lan de grau si de auzeau psalmodii ingeresti, iar de cealalta parte era o prapastie, din care se auzeau vaiete, un vuiet mare si glasuri de copii. Acolo erau copiii omorati prin avorturi, care nu puteau face nimic pentru a se mantui. Dupa aceasta vedenie, spunea adeseori:
-Luati aminte si rugati-va! Mai bine este pentru o mama sa nasca copilul, sa-l boteze si apoi sa-l omoare, decat sa-l omoare inainte de nastere.
***
Smerenia este temelia tuturor virtutilor, iar egoismul este una din patimile de care cu greu se leapada omul. Staretul il asemana cu o haina pe care omul o poarta si pe care cu greu o scoate, deoarece este foarte stramta.
Intr-o discutie pe care am avut-o cu Staretul, legata de "harismele" pe care sustin ca le au unii eretici, el spunea: "Nu trebuie sa ceara nimeni de la Dumnezeu astfel de lucruri, adica harisme, cum ar fi vorbirea in limbi, talcuirea limbilor si altele, ci sa cera pocainta. Pocainta este urmata de smerenie, iar aceasta atrage harul dumnezeiesc si atunci se savarseste prin unul ca aceasta voia lui Dumnezeu. Atunci cand este nevoie, Dumnezeu instiinteaza. Nu da harul Sau unor oameni care se afla intr-o stare de inselare. Zidirea unei case nu incepe de la acoperis, ci de la temelie. La fel se intampla si cu sporirea duhovniceasca a crestinului. Faptul de a nu cere harisme este o dovada de smerenie."
***
Planul lui Dumnezeu este acela de a folosi raul pe care il face satana, incat in final sa sfarseasca in bine.
***
(Selectie de fragmente din cartea: "Cuviosul Paisie Aghioritul, Marturii ale inchinatorilor", Ed. Evanghelismos, Bucuresti 2006)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu