In cadrul audierilor au mai participat: cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris si Presedintele Conferintei Episcopilor din Franta; Pastorul Claude Baty, Presedintele Federatiei Protestante din Franta; Marele Rabin Gilles Bernheim, Mare Rabin de Franta; Mohammed Moussaoui, Presedintele Consiliului Francez al Cultului Musulman si Doamna Venerabila Marie-Stella Boussemart, Presedinte al Uniunii Buddhiste din Franta.
Dintre cei sase reprezentanti ai religiilor din Franta, cinci au ajuns la aceeasi concluzie negativa in ceea ce priveste adoptarea unui proiect de lege cu privire la deschiderea posibilitatii casatoriilor intre persoane de acelasi sex, reprezentanta buddistilor facand insa trimitere la constiinta fiecaruia si, pe baza tolerantei, evidentiind o abordare diferita a subiectului, fata de ceilati. Aceasta a fost vazuta de catre E. Binet, parlamentar socialist, ca fiind o pozitie echilibrata spre deosebire de interventiile pesimiste ale celorlalte religii. Dezbaterea din final a relevat insa tensiuni si in loc de a lasa cuvantul interlocutorilor, reprezentanti ai celor sase religii din Franta, deputatii de stanga s-au succedat la microfon vorbind intr-un mod foarte virulent. In concluzie religiile au fost auzite dar nu si ascultate.
In cele ce urmeaza vom prezenta cuvantul Mitropolitului Iosif, textul in franceza putand fi consultat aici, iar vizionarea intregii dezbateri in finalul articolului.
Dintre cei sase reprezentanti ai religiilor din Franta, cinci au ajuns la aceeasi concluzie negativa in ceea ce priveste adoptarea unui proiect de lege cu privire la deschiderea posibilitatii casatoriilor intre persoane de acelasi sex, reprezentanta buddistilor facand insa trimitere la constiinta fiecaruia si, pe baza tolerantei, evidentiind o abordare diferita a subiectului, fata de ceilati. Aceasta a fost vazuta de catre E. Binet, parlamentar socialist, ca fiind o pozitie echilibrata spre deosebire de interventiile pesimiste ale celorlalte religii. Dezbaterea din final a relevat insa tensiuni si in loc de a lasa cuvantul interlocutorilor, reprezentanti ai celor sase religii din Franta, deputatii de stanga s-au succedat la microfon vorbind intr-un mod foarte virulent. In concluzie religiile au fost auzite dar nu si ascultate.
In cele ce urmeaza vom prezenta cuvantul Mitropolitului Iosif, textul in franceza putand fi consultat aici, iar vizionarea intregii dezbateri in finalul articolului.
Vorbind in numele Adunarii Episcopilor Ortodocsi din Franta am onoarea de a va saluta si a va asigura in primul rand ca ne rugam in mod constant in fiecare Liturghie pentru "tara noastra, pentru ocarmuitorii ei, si pentru tot poporul ei"[1]. Adica va purtam pe toti, oricare ar fi statutul sau conditiile voastre, in rugaciunile noastre, si rugaciunea nu poate fi, in acest context, decat dragoste si atentie iubitoare fata de celalat.
[...]
Ca pastori crestini, nu putem decat sa apreciem aceasta intentie, pe care o dorim vrednica de laudat, si care consta in a ne indemna toti, unii pe altii, in a iesi din prejudecati, a deschide ochii inimii si de a aduce in societatea, care este a noastra, o alta privire "pozitiva" asupra diferentei, o privire de dragoste si de intelegere, si nu o privire de condamnare si de suspiciune. Aceasta intentie este cu siguranta de laudat cand este vorba de persoane homosexuale, fratii nostrii, adeseori fidelii nostrii si fii nostri spirituali, fiind loc pentru a gasi modalitati prin care sa nu mai faca obiectul discriminarilor sau a umilirilor, cum era cazul pana nu de mult. Si aceasta este in sine ceva placut lui Dumnezeu, care este Tatal tuturor fiintelor umane, oricare ar fi ele, si oricare ar fi conditiile lor.
Aceasta situatie noua deci, si aceasta intoarcere pozitiva pe care trebuie sa o avem, ne conduce pe toti sa avem atitudini noi, in mod egal, cu privire la diferente, si in mod particular pentru persoanele homosexuale, pentru a avea atitudini caracterizate de primire, ascultare, si luare in considerare a acestor persoane si a sensibilitatilor lor. Cu o astfel de finalitate ne pare, ca Guvernul Francez a vrut, poate, sa prezinte un proiect de lege, care "deschide casatoria persoanelor de acelasi sex", avand ca obiectiv sa puna toata lumea pe picior de egalitate. Dar aceasta tendinta de a pune pe toata lumea la "egalitate", in aceasi forma juridica si societala, in loc sa regleze o problema, deschide altele, si suscita, din pacate, alunecari si divizari care intaresc opozitiile si frontierele preexistente, si deservesc in mod complet, intentia care era de laudat, aceea de a avea o alta privire asupra diferentei.[...]
[...]
Aceasta situatie noua deci, si aceasta intoarcere pozitiva pe care trebuie sa o avem, ne conduce pe toti sa avem atitudini noi, in mod egal, cu privire la diferente, si in mod particular pentru persoanele homosexuale, pentru a avea atitudini caracterizate de primire, ascultare, si luare in considerare a acestor persoane si a sensibilitatilor lor. Cu o astfel de finalitate ne pare, ca Guvernul Francez a vrut, poate, sa prezinte un proiect de lege, care "deschide casatoria persoanelor de acelasi sex", avand ca obiectiv sa puna toata lumea pe picior de egalitate. Dar aceasta tendinta de a pune pe toata lumea la "egalitate", in aceasi forma juridica si societala, in loc sa regleze o problema, deschide altele, si suscita, din pacate, alunecari si divizari care intaresc opozitiile si frontierele preexistente, si deservesc in mod complet, intentia care era de laudat, aceea de a avea o alta privire asupra diferentei.[...]
[...]
Dorim, astfel sa va atragem atentia asupra punctelor urmatoare:
1. Trebuie sa o spunem, ca aceasta problema asupra casatoriei, nu este un lucru ce priveste doar religiile. O astfel de problema eminamente structuranta pentru societate, este o problema eminamente "societala", care ne priveste pe toti, indiferent de credinta noastra sau de necredinta noastra. Casatoria nu este propietatea religiei sau a religiilor, chiar daca este evident ca religiile au cuvantul lor de spus. Aceasta institutie pluriseculara [casatoria,] priveste intreaga umanitate. Dezbaterea asupra acestei probleme trebuie sa scape clivajului traditional, si a oricarei forme de instrumentalizare politica, religioasa, sau ideologice. Tratata de Guvern sub unghiul egalitatii drepturilor, ea depaseste acest unghi, atat de legitim cat este, pentru ca atinge, in afara notiunii de cuplu, conceptul familiei, a filiatiei, a educarii copiilor, a alteritatii, a diferentei de gen, a regimurilor matrimoniale, etc.
2. Noi gandim ca egalitatea drepturilor, care este unul din fundamentele oricarui regim politic democratic ce respecta libertatea persoanei, nu implica stergerea diferentelor, nici integrarea tuturor in aceasi forma juridica, cu riscul de a creea noi tensiuni si confuzii societale. Si daca fiecare dintre noi, intr-o atitudine iubitoare si intelegatore, este constient de necesitatea luarii in consideratie a transformarilor societatii, si de a raspunde anumitor asteptari categoriale care decurg, prin grija de echitabilitate, de justitie si de egalitate, acesta poate, nu mai putin, sa fie tratata in liniste si pace fara a ameninta sa clatine una din institutiile centrale, a societatii noastre.
3. Valuarea care este egalitatea tuturor in fata casatoriei nu trebuie sa devina o abstractiune. Egalitatea se poate conjuga in multiple feluri, fara sa atinga fundamentele societatii. Regimurile politice care au vrut sa plaseze abstractiuni in centrul dinamicii sociale, au devenit repede totalitariste, caci poate exista un totalitarism al egalitatii. Laicitatea, care este una din valorile fundamentale ale Republicii Franceze nu are nevoie de aceaste abstractiuni. Trebuie gasite forme, si este rolul reprezentarii nationale, sa construiasca o egalitate deschisa, si pluriala si nu o abstactiune, care intr-un final nu satisface pe nimeni, chiar si, in fine, pe cei pentru care am vrut sa generalizam o "forma".
4. Proiectul Guvernului care vizeaza sa instaureze pentru casatorie paritatea si echivalenta cuplurilor de acelasi sex, si a cuplurilor de sex diferit, provoaca de fapt, una din cele mai mari crize in Franta. Departe de a fi o simpla reforma republicana a casatoriei, este vorba de o adevarata bulversare profunda chiar a structurilor societatii civile. Un astfel de rasunet este de altfel ilustrat prin propunerile Presedintelui Republicii in fata primarilor din Franta, chiar daca au fost retrase dupa aceea, care a plasat opozitia pe care ar avea-o anumiti primari fata de o astfel de casatorie, daca era adoptata de Reprezentatia Parlamentara, pe planul libertatii constiintei. Trebuie sa o spunem in mod clar si onest, ca o astfel de reforma nu este fara consecinte profunde pentru ansamblul societati franceze.[...] Consecintele sociale, culturale si administrative, par a nu fi luate toate in considerare.
[...]
[...]
7. Din punct de vedere filozofic, refuzul diferentei, alteritatii sexuale in ocurenta, ar fi o saracire in gandire. Unitatea in diversitate este o taina dar de asemenea, o mare bogatie pentru umanitate. Societatea in care traim astazi, datoreaza bogatia sa prezentei barbatilor si femeilor, diferiti unii de altii prin originea lor etnica, prin limba lor, prin credinta lor religioasa, prin cultura lor si, pentru ca este vorba despre asta, prin conditiile lor sexuale si afective. Deschidera "casatoriei" persoanelor de acelasi sex este o forma de negare a alteritatii si a diferentei. Ori, poate sa existe o egalitate in diferente. [...]
8. Pentru a sublinia zguduirea culturala si spirituala care ar constitui ceea ce de fapt este distrugerea institutiei conjugale, tinem sa amintim ca referinta biblica este o componenta constitutiva a civilizatiei noastre, in particular a culturii franceze. Deschiderea posibilitatii casatoriei persoanelor de acelasi sex consta in a suprima caracterul referential al imaginii biblice a cuplului barbat-femeie, imagine care trimite la antologia biblica dar, de asemeni, si la finalitatea structurala a constituirii unui astfel de cuplu, de notat ca copilul si perpetuarea naturii umane.
9. Problema copilului este de asemenea centrala in acest subiect, ca si de altfel cea a dreptului la adoptie. Din pacate si aici trecem pe langa ceva esential si central, si care atinge la psihologia fiintei. Este in mod larg pusa de-o parte, si dezbaterea actuala nu-i rezerva locul sau pe care trebuie sa-l aibe intr-o astfel de reforma. Dretul la copil sau dreptul copilului? Problema nu este asa de simpla cum ni se prezinta. Dezbaterile si studiile psihologice si psihanalitice se unesc si se contrazic, pe aici si pe dincolo, in toate zilele. Avem noi astazi distanta necesara si obiectivitatea suficienta pentru a aprecia la justa sa bataie, efectele pozitive sau nefaste pe care ar putea sa le aibe o astfel de reforma asupra problemei copilului intr-un cuplu? [...]
10. Prezenta comunitatilor religioase si filozofale este o realitate obiectiva in tara noastra. Apreciem faptul ca cuvantul lor si gandirea lor sa fie auzite si luate in considerare prin auditia de astazi, dar asteptam in continuare din partea Guvernului sa ia in considerare luarile de pozitie detaliate si aprofundate a acestor diverse comunitati care, in ocurenta, in afara diferentelor lor, au fost cu totii unanimi pentru a sublinia pericolul unei astfel de reforme si pentru a avea o atitudine foarte critica si rezervata asupra subiectului care ne preocupa astazi.
Responsabilitatea noastra civila cere formularea cererilor urmataore:
-retragerea unui astfel de proiect de lege;
- sau, daca nu, suspendarea examinarii sale de catre reprezentarea nationala, pentru a organiza o dezbatere nationala cat mai larga posibila, in conditii de pace, de respect si de linistire, pentru a intrevedea toate posibilitatile solutionarii juridice alternative, care permit luarea in considerare a situatiilor categoriale fara a fi puse in cauza fundamentele;
- sau, daca nu, suspendarea examinarii sale de catre reprezentarea nationala, pentru a organiza o dezbatere nationala cat mai larga posibila, in conditii de pace, de respect si de linistire, pentru a intrevedea toate posibilitatile solutionarii juridice alternative, care permit luarea in considerare a situatiilor categoriale fara a fi puse in cauza fundamentele;
-sa se puna sfarsit acestei noi surse de divizare care loveste tara noastra, de care nu are nevoie, si care se va amplifica.
Va multumesc pentru primirea dumneavoastra si pentru ca ne-ati ascultat.
[1] La ectenia mare: "Pentru binecredinciosul popor roman de pretutindeni, pentru ocarmuitorii tarii noastre, pentru mai-marii satelor si ai oraselor, pentru iubitoarea de Hristos oaste, Domnului sa ne rugam". Iar la ectenia intreita: "Inca ne rugam pentru binecredinciosul popor roman de pretutindeni, pentru ocarmuitorii tarii noastre, pentru mai-marii oraselor si ai satelor si pentru iubitoare de Hristos ostire, pentru sanatatea si manturiea lor".
***
PAGINI WEB:
# NOTE à propos de l’audition devant la Commission parlementaire des représentants des grandes religions : un vrai scandale!
# Les religieux auditionnés à l'Assemblée
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu