Beatificarea lui Vladimir Ghika, pas spre unitatea crestinilor si provocare la adresa ortodoxiei

• Traducere dupa articolul "Vladimir Ghika, une vie de dévotion" din ziarul "La Croix":

Dupa aproape 60 de ani de la moarte, mostenirea sa spirituala in favoarea unitatii crestinilor ramane persistenta in Romania.

La intorsatura unui bulevard, primele raze de soare mangaie siluieta, un pic inconvoiata, a statuii Monseniorului Ghika. Inconjurata de vile luxoase, ea trece aproape nebagatata in seama. In partea sa dreapta se inalta mica biserica catolica a Inimii Sfinte (Sacre Coeur) si elegantul spital Parhon, doua edificii pe care le-a ridicat el insusi la inceputul secolului XX si care sunt cunoscute de toti bucurestenii.

"In acele vremuri daca se deschidea un azil catolic era rezervat catolicilor. Dar spitalul Monseniorului Ghika era deschis tuturor. Toata viata sa el a cautat sa uneasca dragostea lui Dumnezeu si dragostea aproapelui", subliniaza Monica Brosteanu, una din cei care s-au ocupat de redactarea dosarului pe baza caruia s-a facut beatificarea ("positio"), sambata 31 august 2013 a Mgr. Ghika la Bucuresti.

Daca operele acestui preot roman din dieceza de la Paris raman putin cunoscute in aceasta tara profund ortodoxa, figura sa este foarte prezenta printre catolici si greco-catolici. Actiunile sale caritative dar, de asemeni, curajul cu care el a rezistat in fata umilirilor regimului comunist, au cunoscut un ecou profund, in special in randul tinerilor. El insusi marcat in calea sa spre preotie de aceasta figura, Preotul Ioan-Thomas Raileanu, vicar la catedrala Sfantul Iosif, l-a descoperit grupului de "Scouts des Cimes" de care se ingrijeste. "Cu totii au fost foarte impresionati de curajul de care a dat dovada prin credinta sa in timpul procesului - a explicat el. Aceasta ii ajuta foarte mult pentru a marturisi la randul lor propia credinta".

"Cred ca a resusit sa revigoreze catolicismul romanesc dar si credinta a numerosi tineri ortodocsi din vremea sa"

Dupa iesirea din cel de-al Doilea Razboi Mondial, Vladimir Ghika, care era pe atunci in Romania, a avut posibilitatea de a parasi tara, in timp ce comunistii luau puterea. Dar a ales sa ramana. In 1952, a fost arestat, torturat, judecat si intemnitat. Crima sa: facilitarea corespondentei secrete intre Sfantul Scaun si P. Hieronymus Menges, loctiitor clandestin al arhiepiscopului de Bucuresti, in timp ce ierarhia oficiala era in stare de arest.[spion al Vaticanului la Bucuresti n.n.] Intr-o celula de aproximativ cinci metri pe sase a trait aproape doi ani in mijlocul a 70 de detinuti. Avea atunci 80 de ani. Cu o barba lunga, alba, el atragea in fiecare duminica prin predicile sale pline de bunatate, care n-a incetat sa o propovaduiasca intreaga sa viata.

Vladimir Ghika s-a nascut in ziua de Craciun, 1873 la Constantinopol. Tatal sau era fiul ultimului domnitor din Moldova, unul din cele doua principate istorice care formau Romania pe atunci. Botezat in Biserica ortodoxa, tanarul a crescut in Franta in grija unei guvernante protestante, dar se converteste la catolicism si intra in Biserica catolica in 1902. "Era miscat de aceasta profunda dorinta de unitate in Hristos - explica Francisca Baltaceanu, coautor a unei biografii a P. Ghika. Cunoscand foarte bine cele doua Biserici, el spunea de altfel ca a ales catolicismul pentru a deveni mai bun ortodox".

La vremea aceea catolicismul nu era bine primit in Romania. Dar figura Mgr. Ghika, precum si intreaga sa activitate marchiaza Bucurestiul, si numele sau circula atat in cercurile inaltei societati cat si in cartierele populare. "Cred ca a reusti sa revigoreze catolicismul romanesc dar, de asemeni, credinta a numerosi tineri ortodocsi din acea vreme. Timpul petrecut in inchisoare a fost, de asemeni, un exemplu pentru multi", estimeaza preotul ortodox Constantin Necula.

"A fost un foarte bun ghid spiritual, cu arta de a apropia oamenii cu blandete"

In ciuda vocatiei sale indiscultabile, Monseniorul Ghika n-a devenit preot decat la varsta de 50 de ani, dupa moartea mamei sale care s-a opus tot timpul. "Fratele cel mic al lui Vladimir Ghika nu se casatorise inca si ea credea ca numele familiei se va stinge", explica Luc Verly, un cunoscator foarte bun al Monsegniorului Ghika. In asteptarea numirii sale ca preot, el a desfasurat o misiune ca laic, la sfatul Papei Pius al X-lea, si in special in Romania, unde a introdus [comunitatea] "les Filles de la Charité". In 1931, Papa Pius al XI-lea il numeste "Protonotar apostolic" si trimite acest neobosit calator in misiune in Japonia.

In sfarsit, numit preot in cele doua rituri, latin si bizantin, pentru dieceza de la Paris, Mgr. Ghika este numit la parohia Strainilor, astazi, Sfantul Ignatie, de pe strada Sevres. Dupa aceea se instaleaza intr-o cocioaba pentru a evangheliza cersetorii din Villejuif si sa fondeze o frternitate misionara. Toti cei ce l-au cunoscut au ramas marcati de disponibilitatea sa, si multi s-au convertit intersectand calea sa.

Astfel a fost si cu Nicolae Cernea. Avea 21 de ani cand l-a intalnit, inaite de arstarea sa. "Aceasta perioada a fost cea mai bogata din viata mea, marturiseste el. Mgr. Ghika era carismatic si avea mult umor. Toata lumea il iubea caci era natural!". "Era un foarte bun ghid spiritual, cu arta de a apropia oamenii cu blandete", confirma Luc Verly.

Pe 16 mai 1954 Vladimir Ghika isi da ultima sa suflare la infirmeria penitenciarului Jilava. Un preot ortodox, un hogea musulman si un student evreu il veghiaza. Acesta din urma spunea de acest preot catolic ca "iradia bunatate".

JONAS MERCIER, la Bucarest

• Agerpres: Premierul Ponta: Beatificarea monseniorului Vladimir Ghika, un moment important pentru toţi creştinii din România

Beatificarea monseniorului Vladimir Ghika reprezintă un moment important pentru toţi creştinii din România iar Biserica Catolică din ţara noastră dezvăluie lumii, o dată în plus, contribuţia sa activă la consolidarea unui spirit românesc european, afirmă premierul Victor Ponta în mesajul adresat, sâmbătă, cu ocazia beatificării monseniorului Ghika.

''Regret faptul că fizic, nu pot fi alături de dumneavoastră într-un moment atât de important cum este beatificarea monseniorului Vladimir Ghika, care şi-a dedicat viaţa în întregime lui Dumnezeu, semenilor aflaţi în suferinţă, precum şi unirii tuturor creştinilor. Este un moment important pentru toţi creştinii din ţara noastră, în care renaşterea spiritului religios reprezintă o realitate care ne dă speranţe în alcătuirea unei societăţi mai bune şi mai atente la suferinţele şi nevoile semenilor noştri. Ancorat în acelaşi timp în tradiţia bisericească atât occidentală cât şi răsăriteană, 'îmbinând armonios Orientul cu Occidentul', monseniorul Vladimir Ghika a fost şi rămâne un chip luminos, un reper moral deopotrivă în Biserica pe care a slujit-o cu dragoste până la moartea sa martirică, cât şi pentru întreaga societate românească'', se arată în mesajul premierului adresat înalţilor prelaţi catolici care vor participa la Sfânta Liturghie a beatificării monseniorului.

Primul ministru menţionează că Vladimir Ghika, ca nepot al ultimului domnitor al Moldovei, a făcut parte dintr-o familie cu mari merite în efortul de modernizare a societăţii româneşti.

''În ipostaza sa de 'mare vagabond apostolic', monseniorul Vladimir Ghika a legat România de nenumăratele locuri din lume în care a făcut misiune. Ca intelectual, ne-a lăsat moştenire nu doar lucrări de teologie, ci şi opere de reflecţie socială, generate de nenumăratele sale experienţe nemijlocite în rândul bolnavilor şi săracilor. Ca duhovnic, a îmbărbătat mii de credincioşi în vremurile tulburi ale războiului şi ale totalitarismului stalinist din perioada imediat post-belică. Monseniorul Ghika a fost şi un mare spirit european, un deschizător de drumuri care a refuzat compromisul cu totalitarismul de orice fel asumându-şi martiriul, în numele Bisericii lui Hristos al cărui imperativ 'ca toţi să fie una' l-a călăuzit permanent şi pretutindeni. A fost persecutat, urmărit, bătut şi batjocorit într-un moment în care Europa abia începea să înţeleagă lecţiile regimurilor totalitare'', afirmă şeful Guvernului.

Victor Ponta subliniază că, prin sacrificiul său, prin conduita sa exemplară, prin marea sa onestitate intelectuală, monseniorul Vladimir Ghika este astăzi una dintre sursele de inspiraţie şi energie pentru cei care se străduiesc să înţeleagă şi să îşi asume valorile şi practicile Europei unite.

''Europa creştină, Europa democratică, Europa luminilor, Europa filantropiei, Europa anti-totalitară sunt doar câteva ipostaze rezumate în viaţa şi activitatea Fericitului Vladimir Ghika. Prin beatificarea monseniorului Vladimir Ghika, Biserica Catolică din ţara noastră dezvăluie lumii, o dată în plus, contribuţia sa activă la consolidarea unui spirit românesc european. Comunitatea catolică din ţara noastră - şi evenimentul de astăzi îmi susţine afirmaţia pe deplin - este parte a unui efort comun, de secole, de edificare a naţiunii române moderne şi a binelui comun al societăţii. Beatificarea monseniorului Vladimir Ghika este un moment de mare sărbătoare pentru Biserica Catolică de ambele rituri din România şi un prilej de bucurie pentru toţi românii. Ca prim ministru al României sunt alături de dumneavoastră, de toţi credincioşii din ţara noastră, în acest moment înălţător şi plin de semnificaţii, când cinstim un sfânt al neamului românesc'', spune primul ministru Victor Ponta. AGERPRES/(AS- editor: Adrian Drăguţ)

• Romania Libera: Prinţul Vladimir Ghika a intrat în rândul sfinţilor

GALERIE FOTO Ce înseamnă beatificarea monseniorului Vladimir Ghika

Monseniorul Vladimir Ghika a fost declarat Fericit al Bisericii Catolice. Acest lucru înseamnă că Vaticanul a recunoscut oficial martiriul său pentru credinţă, suferit în temniţele comuniste. Fericitul Vladimir Ghika va fi celebrat în fiecare an, în 16 mai, data trecerii sale la cele eterne, în Arhidieceza romano-catolică din Bucureşti. În celelalte dieceze şi eparhii din România, el va putea fi celebrat cu permisiunea Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor de la Vatican.

Deja, este clar faptul că Vladimir Ghika nu va fi celebrat ca sfânt doar de romano-catolicii din Arhidieceza din Bucureşti. La Vicariatul Greco-Catolic pentru Vechiul Regat din Bucureşti va fi sfinţită icoana în stil bizantin a noului sfânt român şi va fi oficiat prima oară acatistul lui Vladimir Ghika. În mod normal, cultul său va fi celebrat în întreaga Arhiepiscopie Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Alba Iulia şi Făgăraş. De asemenea, cultul sfântului Vladimir Ghika este aşteptat să se răspândească şi în Dieceza Romano-Catolică de Iaşi, dar şi în celelalte dieceze romano-catolice şi eparhii greco-catolice. Dacă celebrarea cultului său este obligatorie pentru Arhidieceza de Bucureşti, pentru celelalte unităţi de cult romano-catolice şi greco-catolice este facultativă această celebrare.

Însă faima de sfinţenie a lui Vladimir Ghika este atât de mare, încât toţi catolicii din România vor dori să celebreze cultul noului sfânt. Iar acesta nu este decât primul pas. Cel mai probabil, vor urma noi demersuri pentru canonizarea lui Vladimir Ghika, adică introducerea sa în calendarul tuturor episcopiilor catolice din lume. Pentru a face acest pas, este nevoie de o minune, de un miracol medical inexplicabil altfel decât prin mijlocirea noului sfânt, atestat ca atare de o comisie imparţială formată din medici care nu sunt neaparat de confesiune catolică.

Din păcate, unul dintre cei care ar fi putut să depună mărturie în acest sens a fost chemat la Tatăl Ceresc cu câteva zile înainte de beatificarea monseniorului Vladimir Ghika. Este vorba de monseniorul Tertulian Langa, fostul vicar general al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, care a fost, la rândul său, mărturisitor al credinţei în temniţele comuniste. Foşti deţinuţi politici spun că monseniorul Vladimir Ghika, cu care s-a întâlnit în temniţele comuniste, l-ar fi vindecat în mod miraculos, după ce monseniorul Tertulian Langa ar fi fost grav torturat de anchetatorii săi. Monseniorul Tertulian Langa s-a ferit să vorbească în mod public despre acest miracol, până la finalul procesului de beatificare, al cărui final nu a mai trăit să îl vadă şi care s-a încheiat azi, cu proclamarea ca Fericit a Monseniorului Vladimir Ghika, de către cardinalul Angelo Amato, trimisul Sanctităţii Sale, Papa Francisc.

Monseniorul Vladimir Ghika este cel de-al doilea român proclamat Fericit al Bisericii Catolice, după Fericitul Ieremia Valahul, un călugăr capucin care a trăit în Evul Mediu. Ieremia Valahul a fost declarat sfânt de către Fericitul Ioan-Paul al II-lea, Papă al Bisericii Romei. Papa Ioan-Paul al II-lea uermează să fie canonizat în primăvara anului viitor de către Papa Francisc, după ce a fost beatificat de către Papa Benedict al XVI-lea.

Însă Monseniorul Vladimir Ghika nu este primul martir beatificat după ce a murit pentru credinţă în temniţele comuniste din România. Deja, au fost proclamaţi sfinţi ai Bisericii Catolice Fericitul Szilard Bogdanffy, de origine maghiară, episcop auxiliar al Diecezei Romano-Catolice de Oradea, şi Fericitul Johann Scheffler, de origine germană, episcop al Diecezei Romano-Catolice de Satu Mare.

• Jurnalul National : Fericitul Vladimir va fi celebrat liturgic in fiecare an, in ziua de 16 mai (Autoare : Magda Marincovici)

Cu ce raman dupa beatificarea monseniorului Vladimir Ghica? Cu un nume de vita domneasca inscris in calendarul romano si greco-catolic. Pentru ca de acum, Fericitul Vladimir este venerat de catolici si de greco-catolici si celebrat liturgic in fiecare an la 16 mai, ziua cand s-a inaltat la cer.

Sau raman cu speranta ca, invocat in rugaciuni, Fericitul Vladimir imi va mijloci sprijin in nevoi si necazuri, cum spune o rugaciune. Sau cu mandria de a fi fost ridicat la slava altarului un "fericit" chiar din neamul nostru atat de chinuit... Toate sunt valabile, dar mai ales este pilduitor minunatul exemplu de reconciliere si pace pe care ni l-a daruit monseniorul Ghika. Un exemplu ce face parte dintr-o lucrare ampla, pe cat de plina de lumina pe atat de invaluita de duh. In predica de la slujba de beatificare de la Romexpo, Eminenta Sa Cardinalul Angelo Amato, prefect al Congregatiei Cauzelor Sfintilor, reprezentant al Papei Francisc, elogia figura monseniorului Vladimir Ghika, marcand trei aspecte ale caritatii lui pastorale: visul sau pentru unitatea crestinilor, actiunea sa de caritate fata de cei aflati in nevoi, si in fine patimirea si moartea sa in timpul prigoanei impotriva Bisericii, din secolul trecut.

"Beatificarea monseniorului Vladimir Ghika "trebuie traita ca un semn profetic de reconciliere si de pace, ca amintire a unui trecut trist care nu trebuie nicidecum sa se repete si ca angajare in construirea unui viitor de speranta, de comuniune frateasca, de libertate si de bucurie. De astazi Biserica ingaduie cultul public liturgic fata de Fericitul Vladimir Ghika. Sa cerem mijlocirea lui pentru ca nobila natiune romana sa poata trai mai departe in pace, in fratietate si in prosperitate", spunea cardinalul Amato, la ceremonia de beatificare a monseniorului Ghica.

Da, reconcilierea si pacea definesc existenta pamanteasca si cereasca a monseniorului Ghika. De reconciliere si pace am avut parte la istorica intalnire, la Bucuresti, intre fostul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Teotictist, si fostul Suveran al Bisericii Catolice, Papa Ioan Paul al II-lea. Pentru ca acum, dupa aceasta vizita a Papei Ioan Paul in Romania, beatificarea monseniorului Vladimir Ghika reprezunta cel mai important eveniment de credinta pentru biserica romano-catolica locala. 

Intr-un alt sens si la alte dimensiuni, reconciliere si pace s-au simtit si la slujba de beatificare a monseniorului, cand doi fosti presedinti ai Romaniei, Ion Iliescu si Emil Constantinescu, personalitati cu convingeri religioase si politice diferite, s-au aflat alaturi. Reconciliere si pace au impartasit la aceasta slujba de beatificare episcopii romano-catolici, greco-catolici si ortodocsi din Romania, Polonia, Bosnia-Hertegovina, Ucraina, dar si cei peste 8.000 de credinciosi catolici, orotodocsi si de alte culte veniti din toate diecezele si eparhiile din tara si din strainatate. Reconciliere si pace au purtat cu ei cei peste 300 de preoti si mai ales cardinalul Andre Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris, succesorul celui care ii inmana lui Vladimir Ghika, in urma cu 90 de ani, tainele sfintei preotii.

"Fericite Vladimir Ghika, roaga-te pentru noi". Inaltpreasfintitul Ioan Robu, arhiepiscop Mitropolit de Bucuresti incheia cu aceasta invocatie celebrarea beatificarii, rostita de trei ori. De acum putem face si noi aceasta invocatie, cu speranta ca reconcilierea si pacea se vor revarsa in sufletele noastre, prin intermediul Fericitului Vladimir.