Document aprobat de către participanții la Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Locale la Chambésy (21-28 ianuarie 2016), cu excepția reprezentanților Patriarhiei Antiohiei.
Publicat în conformitate cu decizia Sinaxei Întâistătătorilor
Articol 1-Introducere
Prin harul Preasfintei Treimi, Sfântul și Marele Sinod este o expresie autentică a tradiției canonice și a practicii bisericești dintotdeauna pentru funcționarea sistemului sinodal în Biserica una, sfântă, sobornicească și apostolească. El este convocat de Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic, cu acordul Preafericirilor lor Întâistătătorii tuturor Bisericilor Autocefale Ortodoxe Locale recunoscute de toți, și este format din membri numiți de Bisericile Ortodoxe Locale.
Articolul 2- Convocarea Sinodului
Convocarea Sinodului este anunțată, cu harul lui Dumnezeu, prin Scrisori patriarhale din partea Patriarhului Ecumenic adresate tuturor Întâistătătorilor Bisericilor Autocefale Locale, prin care:
1) este anunțată finalizarea pregătirilor presinodale [+ a elementelor de pe ordinea de zi a Sinodului cf. Basilica], decise la nivel panortodox;
2) este stabilită data și locul reuniunii Sinodului cu acordul Preafericirilor Lor Întâistătătorii tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale Locale și,
3) în conformitate cu deciziile luate la nivel panortodox de către Preafericirile Lor, Întâistătătorii, în cadrul Sfintelor Sinaxe, Bisericile Ortodoxe Autocefale Locale sunt invitate să desemneze delegații Sinodului și să anunțe Patriarhului Ecumenic lista delegaților lor. [invită Bisericile Ortodoxe Autocefale locale, în conformitate cu
hotărârile luate la nivel panortodox, la Sinaxele Preafericiţilor
Întâistătători, să-şi numească reprezentanţii lor la Sinod. cf. traducere Basilica]
Articolul 3 Structura Sinodului
Sunt membrii Sinodului ierarhii desemnați de fiecare Biserica Ortodoxă Autocefală, în calitate de delegați;
1) numărul membrilor a fost stabilit la Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale, în martie 2014[+ la Fanar cf. Basilica];
2) Delegațiile pot fi însoțite de consilieri speciali, clerici, monahi și laici, dar numărul acestora nu poate, în mod normal, să depășească numărul de șase membri, cât și trei asistenți pentru fiecare Biserica Ortodoxa Autocefală;
3) Consultanții[consilierii n.n.] speciali pot participa la sesiunile plenare ale Sinodului, fără dreptul de a lua cuvântul sau de a vota, însa trebuie să asiste în lucrările lor Secretariatul Sinodului sau Comisiile Sinodale, cu dreptul de a lua cuvântul și de a exercita funcțiile lor specifice care le sunt atribuite.
4) Fiecare dintre Întâistătători poate avea în spatele lui unul, sau eventual doi ierarhi membri ai delegației Bisericii sale în timpul lucrărilor Sinodului. Datorită obligațiilor sale crescute, Președintele poate avea cu el doi ierarhi și un secretar; toți consilierii se așează în spatele Întâistătătorilor.
5) În cazul în care un Întâistătător al unei Biserici se vede împiedicat să participe la Sinod sau la una dintre sesiunile sale, acesta trebuie să fie înlocuit de un alt ierarh al Bisericii sale, în conformitate cu practica acesteia.
Articolul 4 Președinția Sinodului
Președinția Sinodului este exersată:
1) de Patriarhul Ecumenic. Întâistătătorii celorlalte Biserici Ortodoxe Locale sunt plasați la dreapta și la stânga lui, potrivit ordinii Sfintelor Diptice ale Patriarhiei Ecumenice;
2) membri delegațiilor Bisericilor Ortodoxe Locale sunt plasați, conform ordinii numitelor Sfinte Diptice, la locul care le este atribuit în sala în care se desfășoară ședințele Sinodului; consilierii speciali ai fiecărei delegații sunt plasați alături de ei, pentru a facilita colaborarea.
Articolul 5 Competența Președintelui
Președintele Sinodului:
1) declară deschiderea și închiderea lucrărilor Sinodului;
2) colaborează cu Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale pentru a planifica lucrările pentru temele ce figurează pe ordinea de zi a Sinodului, și pentru a soluționa imediat toate problemele de procedură și de funcționare a Sinodului;
3) aprobă programul de viață liturgică [cultică] a membrilor Sinodului;
4) conduce discuțiile fiecărei ședințe, prin prezentarea comentariilor adecvate pentru o mai bună coordonare cu misiunea Sinodului;
5) dă cuvântul membrilor Sinodului și asigură respectarea strictă și aplicarea corectă a principiilor acestui prezent Regulament pentru o bună desfășurare, și în conformitate cu regula eclezială a lucrărilor;
6) coordonează lucrările Secretariatului Sinodului Panortodox;
Articolul 6 Secretariatul Sinodului
Secretariatul Sinodului
este panortodox, și anume:
1) este compus dintr-un ierarh al fiecărei delegații cât și de secretarul pentru pregătirea Sfântului și Marelui Sinod care supraveghează lucrările Secretariatului și,
2) membrii Secretariatului sunt asistați în activitatea lor de către consilieri ad-hoc, clerici, monahi sau laici, aleși din rândul consilierilor delegațiilor Bisericilor Ortodoxe Locale. Ei trebuie să asiste Secretariatul Panortodox în lucrările sale extinse și polivalente. Numiții consilieri nu pot depăși numărul de doi pentru fiecare Biserică.
Articolul 7 Atribuțiile Secretariatului Sinodului
Competențele Secretariatul Sinodului sunt:
1) stabilește dosarele care conțin materialul reieșit din procedura de pregătire a textelor cu privire la temele de pe ordinea de zi a Sinodului, în limbile de lucru stabilite;
2) își asumă sarcina de a întocmi procesele verbale al lucrărilor Sinodului;
3) sprijină în lucrările sale Plenul și Comisiile Sinodului;
4) asigură buna funcționare a sistemului de interpretare simultană a dezbaterilor Sinodului în limbile oficiale;
5) formează Comitete speciale atât pentru a redacta Comunicate destinate să informeze imediat publicul cu privire la desfășurarea lucrărilor Sinodului, cât și pentru a pregăti Mesajul acestuia;
6) informează în mod corect Observatorii oficiali ai celorlalte Biserici sau Confesiuni creștine, furnizându-le dosarele referitoare la temele de pe ordinea de zi a Sinodului; și
7) rezolvă imediat orice problemă neașteptată, reală sau procedurală.
Articolul 8 - Lucrările Sinodului
Lucrările Sinodului încep și se încheie cu slujirea Dumnezeieștii Liturghii panortodoxe, prezidată de Patriarhul Ecumenic, cu participarea tuturor Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale sau a reprezentanților lor, în ordinea Sfintelor Diptice ale Patriarhiei Ecumenice;
1) au loc în Plen sau în Comisiile Sinodale, în conformitate cu programul de lucru elaborat de aceștia și cu privire la subiectele de pe ordinea de zi, ale căror texte au fost aprobate în unanimitate de către Conferințele panortodoxe presinodale și Sinaxele Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale;
2) nu pot fi introduse pentru a fi dezbătute în Sinod texte neaprobate în unanimitate de către Conferințele panortodoxe presinodale și Sinaxele Întâistătătorilor sau teme noi, cu excepția Mesajului final al Sinodului, al cărui proiect trebuie să fie pregătit de un Comitet special, cu o săptămână înainte de convocarea lui [a Sinodului n.n.] și cu aprobarea Întâistătătorilor, și
3) În afară de sesiunea de deschidere și de închidere a Sinodului, toate celelalte sesiuni se desfășoară cu ușile închise.
Articolul 9 Derularea dezbaterilor
1) Dezbaterile se desfășoară în limbile oficiale ale Sinodului, adică în greacă, rusă, franceză și engleză, precum și în arabă ca limbă de lucru, pentru care un sistem de interpretare simultană este asigurat.
2) Temele sunt dezbătute în ordinea în care ele apar pe ordinea de zi a Sinodului; discuțiile se vor concentra strict pe tema desemnată pentru fiecare sesiune.
3) Orice intervenție în afara subiectului este interzisă, cuvântul fiind retras intervenientului de către Președinte, cu excepția cazului în care aceasta privește o chestiune dovedită de procedură sau personală; prin urmare, în acest caz, cel care dorește să ia cuvântul trebuie să indice dispoziția Regulamentului care, în opinia sa, este încălcată.
Articolul 10 Participarea membrilor la dezbateri
Luarea cuvântului în cadrul lucrărilor Sinodului este liberă, dar nimeni nu poate vorbi înainte de a cere și a primi permisiunea Președintelui Sinodului.
1) dorința exprimată de către un membru al Sinodului de a participa la discutarea temei este declarată prin prezentarea unei note scrise membrului competent al Secretariatului Sinodului, care păstrează lista cu ordinea priorității celor care și-au exprimat dorința de a vorbi și o supune Președintelui Sinodului.
2) Durata intervenției fiecărui vorbitor în dezbatere nu poate depăși zece minute; reluarea cuvântului, dacă explicații sunt cerute, sau dacă se consideră că sunt necesare sau utile de către Președintele Sinodului, nu poate depăși cinci minute. Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale au la dispoziție de două ori mai mult timp pentru intervențiile lor.
3) Orice discuție în contradictoriu sau orice dispută personală între membrii Sinodului este interzisă, fiind nu numai străină, ci, de asemenea, contrară misiunii acestuia.
Articolul 11 Modificări aduse textelor
În timpul dezbaterilor pentru fiecare temă, propunerile formulate în amendamente, corectări sau adăugări la textele aprobate în unanimitate de către Conferințele Panortodoxe Presinodale și Sinaxele Întâistătătorilor referitoare la subiectele de pe ordinea de zi a Sinodului, precum și Mesajul Sinodului.
1) se depun la Secretariatul Sinodului de către delegațiile Bisericilor Ortodoxe Autocefale pentru a fi supuse Plenului Sinodului de către Președinte său, în scopul de a fi ratificate în mod oficial printr-o decizie sinodală.
2) Aprobarea acestor amendamente, după încheierea dezbaterilor asupra lor, este exprimată, în conformitate cu practica stabilită la nivel panortodox, prin principiul unanimității delegațiilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale. Acest lucru înseamnă că amendamentele neaprobate în unanimitate nu trec. [Aceasta înseamnă că amendamentele care nu au fost acceptate în unanimitate nu sunt aprobate. cf. Basilica]
Articolul 12 Votul și aprobarea textelor
Votul asupra textelor discutate și revizuite de către Sinod cu privire la temele de pe ordinea de zi:
1) se efectuează de către fiecare Biserică Ortodoxă Autocefală și nu de fiecare membru al delegațiilor lor la Sinod, în conformitate cu decizia unanimă luată în acest sens la Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, conform căreia fiecare Biserică Autocefală nu dispune decât de un singur vot[(potrivit căreia fiecare Biserică Autocefală dispune doar de un singur vot) cf. Basilica];
2) Votarea textelor de Biserică, și nu de fiecare membru [al delegației n.n.], nu exclude adoptarea unei poziții negative din partea unuia sau a mai multor ierarhi ai delegației unei Bisericii Ortodoxe Autocefale pentru amendamentele aduse sau chiar la un text, în general, și dezacordul său este înregistrat în Actele Sinodului [Procesele Verbale n.n.] și
3) evaluarea acestor dezacorduri este o chestiune internă a Bisericii Autocefale de care ei aparțin și care poate întemeia votul său final pe principiul majorității interne, exprimat de către Întâistătătorul ei, motiv pentru care este considerat necesar să li se acorde spațiul și timpul necesar pentru consultarea lor în acest scop.
Articolul 13 Aprobarea și semnătura textelor
Textele aprobate în unanimitate cu privire la temele de pe ordinea de zi a Sinodului, elaborate în cele patru limbi oficiale și bucurându-se de aceeași validitate:
1) Sunt semnate de toți Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale, pe toate paginile lor și în toate limbile oficiale ale Sinodului; sunt semnate la sfârșit de către Președinte și de toți membrii Sinodului.
2) Deciziile sinodale semnate cât și Mesajul Sfântului și Marelui Sinod sunt trimise prin Scrisori patriarhale [ale Patriarhului Ecumenic n.n.] tuturor Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale care trebuie să le comunice Bisericilor lor respective. Aceste documente au o autoritate panortodoxă.
Articolul 14 Participarea observatorilor
Observatorilor altor Biserici și Confesiuni creștine, precum și cei din alte organizații (inter-)creștine, pot participa la ședințele de deschidere și de închidere a Sinodului, fără dreptul de a lua cuvântul și de a vota.
Articolul 15 Elaborarea actelor (procese verbale și documente)
Deliberările[Dezbaterile cf. Basilica] Sinodului vor fi înregistrate și vor fi editate prin grija unui Comitet Panortodox special al Secretariatului Sinodului desemnat printr-o decizie a Întâistătătorilor tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale, pentru a elabora procesele verbale în limbile oficiale care vor fi comunicate tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale.
Articolul 16 Informații de presă
1) Prin decizia Președintelui, cu acordul celorlalți Întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe, este creat un Comitet format din paisprezece membri, din membrii Sinodului, câte unul din fiecare Biserica Ortodoxă Autocefală, însoțiți de consilieri speciali, care va informa în mod constant mass-media cu privire la desfășurarea lucrărilor Sinodului.
2) Doar jurnaliștii acreditați în mod corespunzător de către Secretariatul pentru pregătirea Sfântului și Marelui Sinod pot participa la sesiunile de deschidere și de închidere ale Sinodului.
Chambésy, 27 ianuarie 2016
Traducere de Roman Ortodox în Franța după textul de la Orthodoxie.com, Règlement d’organisation et de fonctionnement du Saint et Grand Concile de l’Église orthodoxe :
Document approuvé par les participants de la synaxe des Primats des Églises orthodoxes locales à Chambésy (21-28 janvier 2016) à l’exception des représentants du Patriarcat d’Antioche.
Publié conformément à une résolution de la synaxe des primats.
Article 1 Introduction
Par la grâce de la toute Sainte Trinité, le saint et grand Concile est une expression authentique de la tradition canonique et de la pratique ecclésiastique pérenne, pour le fonctionnement du système conciliaire dans l’Église une, sainte, catholique et apostolique. Il est convoqué par Sa Sainteté le patriarche œcuménique, avec l’accord de Leurs Béatitudes les Primats de toutes les Églises orthodoxes autocéphales locales reconnues par tous, et est constitué des membres désignés par les Églises locales orthodoxes.
Article 2 Convocation du Concile
La convocation du Concile est annoncée avec la grâce de Dieu par des Lettres patriarcales émanant du Patriarche œcuménique adressées à tous les Primats des Églises locales autocéphales, par lesquelles :
1) est annoncée l’achèvement de la préparation préconciliaire, décidé à l’échelon panorthodoxe ;
2) est fixé le temps et le lieu de la réunion du Concile avec l’accord de Leurs Béatitudes les Primats de toutes les Églises orthodoxes autocéphales locales et,
3) conformément aux décisions prises à l’échelon panorthodoxe par Leurs Béatitudes les Primats lors de leurs saints Sommets, les Églises orthodoxes autocéphales locales sont invitées à désigner leurs délégués au Concile et à annoncer au Patriarche œcuménique la liste de leurs délégations.
Article 3 Structure du Concile
Sont membres du Concile les hiérarques désignés par chaque Église orthodoxe autocéphale, en qualité de délégués ;
1) le nombre des membres a été fixé lors du Sommet des Primats des Églises orthodoxes autocéphales en mars 2014 ;
2) les délégations peuvent être accompagnées de conseillers spéciaux, ecclésiastiques, moines ou laïcs, mais le nombre de ceux-ci ne peut excéder normalement le nombre de six membres, ainsi que trois assistants pour chaque Eglise orthodoxe autocéphale ;
3) les consultants spéciaux peuvent participer aux séances plénières du Concile, sans droit de parole ou de vote, alors qu’ils doivent assister dans son travail le Secrétariat du Concile ou les Commissions conciliaires avec droit de parole, et exercer les fonctions spécifiques qui leur sont assignées.
4) chacun des Primats peut avoir derrière lui un, ou si possible deux, hiérarques membres de la délégation de son Église au cours des travaux du Concile. En raison de ses obligations accrues, le Président peut avoir auprès de lui deux hiérarques et un secrétaire ; tous les consultants s’installent derrière les Primats.
5) si un Primat d’une Église se voit empêché d’assister au Concile ou à une de ses sessions, il doit être remplacé par un autre hiérarque de son Église, selon la pratique de celle-ci.
Article 4 Présidence du Concile
La présidence du Concile du Concile est exercée :
1) par le Patriarche œcuménique. Les Primats des autres Églises orthodoxes locales sont placés à sa droite et à sa gauche, suivant l’ordre des saints Diptyques du Patriarcat œcuménique ;
2) les membres des délégations des Églises orthodoxes locales sont placés, suivant l’ordre des dits saints Diptyques, à l’endroit qui leur est assigné dans la salle où se tiennent les réunions du Concile ; les consultants spéciaux de chaque délégation se placent à leurs côtés afin de faciliter la collaboration.
Article 5 Compétence du Président
Le Président du Concile :
1) déclare l’ouverture et la clôture des travaux du Concile ;
2) collabore avec les Primats des Églises orthodoxes autocéphales pour planifier les travaux sur les thèmes figurant à l’ordre du jour du Concile, ainsi que pour régler immédiatement toute question de procédure et de fonctionnement du Concile ;
3) approuve le programme de la vie liturgique des membres du Concile ;
4) dirige les débats à chaque séance, en présentant le cas échéant des commentaires pour leur meilleure coordination à la mission du Concile ;
5) donne la parole aux membres du Concile et garantit la stricte observance et l’application correcte des principes du présent Règlement pour le bon déroulement et selon la règle ecclésiastique des travaux ;
6) coordonne le travail du Secrétariat Panorthodoxe du Concile ;
Article 6 Secrétariat du Concile
Le Secrétariat du Concile est panorthodoxe, à savoir :
1) il est composé d’un hiérarque de chaque délégation, ainsi que du secrétaire pour la préparation du saint et grand Concile qui supervise le travail du secrétariat, et
2) les membres du Secrétariat sont assistés dans leur travail par des conseillers ad hoc, ecclésiastiques, moines ou laïcs, choisis parmi les conseillers des délégations des Églises orthodoxes locales. Ceux-ci doivent assister le Secrétariat Panorthodoxe dans son travail très étendu et polyvalent. Les dits conseillers ne peuvent excéder le nombre de deux par Église.
Article 7 Compétences du Secrétariat du Concile
Les compétences du Secrétariat du Concile sont de :
1) constituer les dossiers contenant le matériel issu de la procédure de préparation des textes portant sur les thèmes à l’ordre du jour du Concile, dans les langues de travail établies ;
2) assumer la tâche de tenir procès-verbal des travaux du Concile ;
3) assister dans leur travail le Plénum et les Commissions du Concile ;
4) assurer le bon fonctionnement du système d’interprétation simultanée des débats du Concile dans les langues officielles ;
5) former des Comités spéciaux tant pour rédiger les Communiqués destinés à informer immédiatement l’opinion publique du déroulement des travaux du Concile, que pour préparer leMessage de celui–ci ;
6) informer correctement les Observateurs officiels des autres Églises ou confessions chrétiennes, en leur fournissant les dossiers afférents sur les thèmes à l’ordre du jour du Concile ; et
7) régler immédiatement toute question imprévue, réelle ou procédurale.
Article 8 Travaux du Concile
Les travaux du Concile débutent et se concluent par la célébration de la divine Liturgie panorthodoxe, présidée par le Patriarche œcuménique avec la participation des tous les Primats des Églises orthodoxes autocéphales, ou de leurs représentants, suivant l’ordre des saintes Diptyques du Patriarcat œcuménique ;
1) se déroulent en Plénum ou dans des Commissions conciliaires, conformément au programme des travaux élaborés par eux et portant sur les thèmes à l’ordre du jour, dont les textes ont été unanimement approuvés par les Conférences panorthodoxes préconciliaires et les synaxes des Primats des Eglises orthodoxes autocéphales ;
2) ne peuvent être introduits pour être débattus dans le Concile des textes non approuvés à l’unanimité par les Conférences panorthodoxes préconciliaires et les Synaxes des Primats ou de nouveaux thèmes, hormis le Message final du Concile, dont le projet doit être préparé par un Comité spécial une semaine avant sa convocation avec l’approbation des Primats, et
3) Hormis la session d’ouverture et la clôture du Concile, toutes les autres sessions se déroulent à huis clos.
Article 9 Déroulement des débats
1) Les débats se déroulent dans les langues officielles du Concile, c’est-à-dire en grec, russe, français et en anglais, de même qu’en arabe en tant que langue de travail pour lesquelles un système d’interprétation simultanée est assuré.
2) Les thèmes sont débattus dans l’ordre dans lequel ils figurent dans l’agenda du Concile ; les discussions ne portent strictement que sur le thème désigné pour chaque session.
3) Toute intervention hors sujet est interdite, la parole étant retiré à l’intervenant par le Président, sauf si celle-ci concerne une question avérée de procédure ou personnelle ; c’est pourquoi, dans ce cas celui qui demande la parole doit indiquer la disposition du Règlement qui, à son sens, est violée.
Article 10 Participation des membres aux débats
La parole au cours des travaux du Concile est libre, mais nul ne peut parler avant de demander et recevoir la permission du Président du Concile.
1) le souhait exprimé par un membre du Concile de participer à la discussion du thème est déclaré en remettant une note écrite au membre compétent du Secrétariat du Concile qui tient la liste par ordre de priorité de ceux qui ont manifesté leur souhait de s’exprimer et qui la remet au Président du Concile.
2) La durée de l’intervention de chaque orateur dans le débat ne peut excéder dix minutes ; la reprise de parole, si des explications sont demandées ou si celle-ci est jugée nécessaire ou utile par le Président du Concile, ne peut excéder cinq minutes. Les Primats des Eglises orthodoxes autocéphales ont à leur disposition le double du temps pour leurs interventions.
3) Toute controverse dialogique hors propos ou toute dispute personnelle entre les membres du Concile est interdite, étant non seulement étrangère, mais aussi contraire à la mission de celui-ci.
Article 11 Modifications apportées aux textes
Au cours des débats sur chaque thème, les propositions formulées d’amendements, de corrections ou d’ajouts aux textes unanimement approuvés par les Conférences panorthodoxes préconciliaires et par les synaxes des Primats portant sur les thèmes à l’ordre du jour du Concile, ainsi qu’au Message du Concile.
1) Sont déposées au Secrétariat du Concile par les délégations des Eglises orthodoxes autocéphales pour être soumises au Plénum du Concile par son Président, afin qu’ils soient ratifiés officiellement par une décision synodale.
2) L’approbation de ces amendements, après la clôture du débat les concernant, est exprimée, selon la pratique établie à l’échelon panorthodoxe, par le principe d’unanimité des délégations des Églises orthodoxes autocéphales. Ceci signifie que les amendements non approuvés à l’unanimité ne passent pas.
Article 12 Vote et approbation des textes
Le vote sur les textes débattus et révisés par le Concile portant sur les thèmes à l’ordre du jour,
1) s’effectue par les Églises orthodoxes autocéphales et non par chacun des membres de leurs délégations au Concile, conformément à la décision unanime prise dans ce sens par la Synaxe des Primats des Églises orthodoxes, selon laquelle chaque Église autocéphale ne dispose que d’une seule voix ;
2) Le vote des textes par Église et non pas par membre n’exclut pas une prise de position négative par un ou plusieurs hiérarques de la délégation d’une Église orthodoxe autocéphale sur les amendements apportés, voire sur un texte, en général, et son désaccord est inscrit dans les Actes du Concile, et
3) l’évaluation de ces désaccords est une question interne à l’Église autocéphale dans laquelle ils sont manifestés qui peut baser son vote final sur le principe de majorité interne, exprimée par son Primat, raison pour laquelle il est jugé nécessaire de leur accorder l’espace et le temps nécessaire pour leur consultation à cet effet.
Article 13 Approbation et signature des textes
Les textes approuvés à l’unanimité portant sur les thèmes à l’ordre du jour du Concile, produits dans les quatre langues officielles et jouissant de la même validité :
1) Sont paraphés par tous les Primats des Églises orthodoxes autocéphales sur toutes leurs pages et dans toutes les langues officielles du Concile ; ils sont finalement signés par le Président et tous les membres du Concile.
2) Les décisions conciliaires signées, ainsi que le Message du saint et grand Concile, sont envoyées par Lettres patriarcales à tous les Primats des Églises orthodoxes autocéphales qui doivent les communiquer à leurs Eglises respectivement. Ces documents ont une autorité panorthodoxe.
Article 14 Participation d’Observateurs
Les observateurs des autres Églises et des Confessions chrétiennes, ainsi que ceux d’autres organisations chrétiennes, peuvent assister aux sessions d’ouverture et de clôture du Concile sans droit de parole et de vote.
Article 15 Production des Actes (procès-verbaux et documents)
Les délibérations du Concile seront enregistrées et devront être éditées par les soins d’un Comité Panorthodoxe spécial du Secrétariat du Concile, désigné par une décision des Primats de toutes les Églises orthodoxes autocéphales, afin de produire les procès-verbaux dans les langues officielles qui seront communiqués à toutes les Églises orthodoxes autocéphales.
Article 16 Information de la presse
1) Sur décision du Président, avec l’assentiment des autres Primats des Églises orthodoxes, est créé un Comité composé de quatorze membres parmi les membres du Concile, un de chaque Église orthodoxe autocéphale, accompagnés de conseillers spéciaux, qui informera les médias sur les travaux en cours du Concile, en contactant ceux-ci régulièrement.
2) Seuls les journalistes accrédités de manière appropriée par le secrétariat pour la préparation du Saint et Grand Concile peuvent assister aux sessions d’ouverture et de clôture du Concile.
Chambésy, le 27 janvier 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu