PF Kirill si IPS Ilarion de Volokolamsk despre Sinodul din Creta la Adunarea Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse. "Sinodul care a avut loc în Creta nu poate fi considerat ca panortodox"."Pleroma Bisericii Ortodoxe universale nu a fost reprezentată"

Alocuțiunea PF Kirill la Adunarea Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse cu privire la Sinodul din Creta

În prezentarea sa, la Adunarea Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Moscovei, Kirill, a abordat în special Sinodul din Creta. Mai jos, vom publica traducerea pasajului în chestiune.

„De la ultima reuniune a episcopilor au avut loc evenimente care nu sunt lipsite de relevanță în domeniul relațiilor inter-ortodoxe. Sinodul Panortodox a fost programat pentru luna iunie 2016 în Creta. Pregătirea acestuia, după cum știți, s-a făcut timp de mai multe decenii. Problemele legate de participarea [Bisericii Ortodoxe Ruse, n.tr.fr] la Sinodul Panortodox a fost principalul subiect de pe ordinea de zi a Adunării Episcopilor [Bisericii Ortodoxe Ruse, n.tr.fr.], care a avut loc în luna februarie a anului trecut. Majoritatea Înaltpreasfințiților și Preasfințiților prezenți aici au fost membri ai acestei Adunării și, vă amintiți că, am luat cunoștință de proiectele documentelor [pre]sinodale, cu puțin timp înainte, și care au fost publicate la insistența Bisericii Ortodoxe Ruse. Aceștia își amintesc, de asemenea, că am aprobat, în principiu, participarea la Sinodul [din Creta] care urma să aibe loc. În acest sens, Adunarea Episcopilor și-a exprimat „convingerea că o condiție indispensabilă pentru desfășurarea Sinodului Panortodox era libera participare la acesta, a delegațiilor tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale recunoscute în mod comun“, în timp ce a fost menționată importanța deosebită „a rezolvării, înaintea Sinodului, a problemelor care au apărut în relațiile reciproce între Patriarhiile Antiohiei și Ierusalimului." Adunarea Episcopilor a confirmat ipso facto poziția că Biserica Rusă a luat parte în mod constant la procesul de presinodal.

Reprezentanții Patriarhiei Moscovei au participat activ la toate măsurile pregătitoare care au urmat. Delegația Bisericii noastre a fost formată de către Sfântul Sinod. Cu toate acestea, dezvoltarea evenimentelor ne-a constrâns, cu puțin timp înainte de data stabilită pentru deschiderea Sinodului, să renunțăm de a mai participa. Condiția indispensabilă pentru organizarea Sinodului Panortodox, declarată de Adunarea episcopilor noștri în 2016, s-a dovedit nerealizată.

La 1 iunie 2016, Biserica Ortodoxă Bulgară a solicitat amânarea Sinodului și a declarat că ea nu va participa în cazul în care acesta va avea loc în termenul indicat. Câteva zile mai târziu, Bisericile din Antiohia și Georgia au făcut declarații similare, precum și Biserica Ortodoxă Sârbă, care totuși și-a schimbat decizia și a participat la Sinod. Motivele care au determinat aceste Biserici să ia o astfel de decizie, a fost apariția, în mai multe Biserici Ortodoxe, a remarcilor critice cu privire la proiectele de document sinodale care au fost publicate după finalizarea ședinței Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe de la Chambésy, în ianuarie 2016, cât și absența prelungită a comuniunii între Patriarhiile Antiohiei și Ierusalimului, care nu a reușit să o depășească în timpul perioadei de presinodale, nici până în prezent. Este necesar să se sublinieze că Biserica Antiohiei a anunțat de la început că ea nu va participa la Sinodul Panortodox, decât în cazul în care conflictul cu Biserica din Ierusalim, cu privire la disputa legată de jurisdicția eclezială a Qatarului va fi rezolvată în timp util. Acesta este motivul pentru care nici deciziile Reuniunii Întâistătătorilor de la Constantinopol din 2014, de stabilire a convocării Sinodului pentru 2016, nici deciziile luate la Chambésy de Întâistătători, anul trecut, stabilind data exactă a realizării sale, n-au fost semnate de reprezentanții Bisericii Antiohiei. Aceștia nu au semnat nici Regulamentul de organizare și de funcționare al Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, întocmit la Chambesy.

În astfel de condiții complexe au avut loc două sesiuni extraordinare ale Sfântului Sinod al Bisericii noastre. La ședința din 3 iunie, s-a decis să se trimită Sanctității Sale, Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, și Întâistătătorilor tuturor Bisericilor Ortodoxe o propunere de a efectua o consultare panortodoxă presinodală extraordinară în timpul căreia ne vom strădui să ajungem la un acord privind asupra chestiunilor de principiu. La această sesiune, Sinodul a subliniat că lipsa de participare fie și a uneia dintre Bisericile Ortodoxe autocefale, recunoscută în mod comun „constituie un obstacol de netrecut pentru realizarea Sfântului și Marelui Sinod“. Sinodul a confirmat corecțiile făcute de Biserica noastră celor două proiecte de document sinodale care au suscitat cele mai multe observații critice, „formulate pe baza judecăților exprimate de ierarhi, membrii ai clerului și cinului monahal și a mirenilor“.

Din păcate, propunerea Bisericii Ruse privind convocarea unei consultări panortodoxe extraordinare nu a fost acceptată. Pe 13 iunie, cu mai puțin de o săptămână înainte de data stabilită pentru deschiderea Sinodului, membrii Sinodului s-au întrunit în sesiune extraordinară la Moscova și, după un studiu atent al situației, au adoptat o declarație specială "Cu privire la situația survenită în legătură cu refuzul mai multor Biserici Ortodoxe locale de a participa la Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe". În această declarație au fost descrise în detaliu evenimentele care au avut loc în timpul procesului presinodal, de la momentul reuniunii  Întâistătătorilor la Chambésy, în ianuarie 2016, și a fost expusă poziția argumentată a Patriarhiei Moscovei. Mai mult decât atât, s-a comunicat decizia Sinodului de a sprijini propunerea Bisericilor mai sus menționate de a amâna Sinodul la momentul "care va conveni mai târziu de a fi fixat, în funcție de rezultatele discuțiilor panortodoxe și cu condiția sine qua non a acordului Întâistătătorilor tuturor Bisericilor Ortodoxe autocefale recunoscute în mod comun". Sinodul [BORu], spre marele său regret, a găsit imposibil participa la Sinod[-ul din Creta n.tr.] a delegației Bisericii Ruse în cazul în care acesta va fi convocat în ciuda a toate, în termenele stabilite anterior. După cum știm, Sinodul din Creta a avut totuși loc, și zece Biserici Ortodoxe locale Autocefale recunoscute în mod comun au participat (amintesc că statutul autocefal al Bisericii Ortodoxe din America nu este recunoscut în prezent de toți în lumea ortodoxă).

Decizia de a nu participa la Sinod a fost complexă, dar sunt convins că aceasta era singura decizie posibilă într-o astfel de situație. Încă de la începutul pregătirii, timp de mai mulți ani, a Sfântului și Marelui Sinod, s-a conceput ca Sinodul tuturor Bisericilor Ortodoxe, să fie un Sinod la care participă toți reprezentanții tuturor Bisericilor Ortodoxe locale recunoscute în mod comun, ca un Sinod chemat în mod vizibil să manifeste lumii unitatea Ortodoxiei. Este evident că, din cauza lipsei de participare a mai multor Biserici în Creta, acest obiectiv a rămas nerealizat. Principiul consensului tuturor participanților la procesul presinodal a fost în mod clar încălcat aici.

În plus, se pune întrebarea de a număra voturile celor care au participat la Sinod. De exemplu, documentul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine“, care a suscitat cele mai multe remarci critice în Bisericile locale, nu a fost semnat de 17 din cei 24 de episcopi ai delegației Bisericii Ortodoxă Sârbe. În ciuda acestui fapt, documentul în cauză este considerat în mod oficial adoptat de Sinodul din Creta, inclusiv de Biserica soră, sârbă. Toate acestea ridică problema nu numai a respectării procedurii conforme în mod panortodox la Sinodul din Creta, dar, de asemenea, în ce măsură documentele care au fost adoptate reflectă un consens autentic, o unanimitate autentică, în familia noastră ortodoxă.

Mă voi opri pe scurt asupra deciziile Bisericilor Ortodoxe locale legate de Sinodul din Creta, adoptate de Bisericile care nu au participat.

La o zi după încheierea lucrărilor Sinodului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Antiohia a adoptat o declarație conform căreia Sinodul din Creta nu este recunoscut ca "Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe" ci doar ca o "întâlnire prealabilă pe drumul spre Sinodul Panortodox". S-a constatat că documentele adoptate în Creta nu au un caracter definitiv, că sunt deschise pentru discuții ulterioare și nu sunt obligatorii pentru Patriarhia Antiohiei. Membrii Sinodului Bisericii Antiohiei au decis în unanimitate de a „refuza să atribuie caracterul sinodal la orice reuniune ortodoxă, la care nu participă toate Bisericile Ortodoxe", și subliniază că principiul unanimității rămâne relația fundamentală neschimbătoare pentru toți ortodocșii. Pe această bază, Biserica Antiohiei refuză să numească întâlnirea din Creta "Mare Sinod Ortodox" sau "Sinod Mare și Sfânt".

Sinodul Bisericii Ortodoxe din Bulgaria, care s-a reunit în luna noiembrie a anului trecut [2016], a constatat că Sinodul din Creta "nu este nici Mare, nici Sfânt, nici Panortodox", din cauza "absenței mai multor Biserici autocefale, precum și din cauza greșelilor organizatorice și teologice care au fost permise". O atitudine critică a fost exprimată față de anumite documente adoptate la Sinodul care "necesită o discuție teologică ulterioară, în scopul corectării, al unor noi redactări sau al înlocuirii cu altele (noi documente)".

În decembrie 2016, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Georgia și-a exprimat atitudinea față de Sinodul din Creta. Deciziile lui coincid în întregime cu decizia Patriarhiei Antiohiei, pe care am citat-o ​​deja. În deciziile Sinodului (Bisericii Georgiei), este subliniat faptul că Sinodul din Creta „nu poate fi numit Sinod general, Panortodox“ din momentul în care „reprezentanții a patru Biserici Ortodoxe locale nu au a participat" la lucrările sale. S-a remarcat încălcarea principiului consensului și s-a subliniat că "deciziile Sinodului din Creta nu pot fi obligatorii pentru Biserica Ortodoxă din Georgia". Sinodul subliniază că în documentele adoptate în Creta "nu sunt exprimate în realitate remarcile fundamentale prezentate de Biserici", de unde necesitatea revizuirii și corectării lor.

Rezultatele Sinodului reunit în Creta au fost discutate în timpul ședinței Sfântului Sinod al Bisericii noastre în data de 15 iulie a anului trecut [2016]. Menționând că „principiul consensului constituie baza cooperării panortodoxe în cursul întregului proces sinodal“, Sinodul a constatat că „realizarea Sinodului, în lipsa unui acord din partea unei serii de Biserici autocefale încalcă acest principiu și, prin urmare, Sinodul care a avut loc în Creta nu poate fi considerat ca panortodox,  iar documentele care au fost adoptate de el nu pot fi considerate ca exprimând un consens panortodox“. În același timp, Sfântul Sinod a recunoscut că „Sinodul care a avut loc în Creta, la care au participat reprezentanții și ierarhii a zece din cele cincisprezece Biserici Ortodoxe autocefale a fost un eveniment important în istoria procesului sinodal în Biserica Ortodoxă, care a început cu prima Conferință panortodoxă în Rhodos în 1961".

Sfântul Sinod al Bisericii noastre, în timpul aceleiași sesiuni, a încredințat studiul documentelor adoptate în Creta Comisiei Sinodale Biblice și Teologice, care a pregătit o concluzie cu privire la aceasta. Ea este prezentată acum spre examinare la Sinodul Episcopilor. Puteți găsi această concluzie în dosarul pe care fiecare l-ați primit în timpul înscrierii.

Comisia a comparat copiile documentelor Sinodului din Creta primite de noi cu textele presinodale, care au fost anterior examinate de Adunarea Episcopilor în februarie 2016. Documentele "Importanța postului și respectarea lui de astăzi" și "Autonomia și modul de proclamare" au fost adoptate de Sinodul din Creta fără modificări substanțiale. Analiza documentului „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine“, a arătat că, în general, a suferit schimbări în sensul bun, ținând seama de criticile exprimate cu privire la subiectul său. În acest fel a fost introdus în document mențiunea importantă a respingerii uniației. Cu toate acestea, multe formulări rămân insuficient de clare și sunt nesatisfăcătoare. Ele pot fi înțelese în sensul că este vorba de restabilirea unității creștinilor, și nu de restabilirea unității cu Biserica a comunităților creștine care s-au separat de ea. Acesta este exact modul în care textul sinodal a fost înțeles de către unii critici ai documentului. Din păcate, amendamentele noastre nu au fost luate în considerare.

Terminologia documentului "Taina Căsătoriei și impedimentele sale" necesită, de asemenea, clarificări. În parte, nu reiese în mod clar ce semnifică termenul "uniune civilă" între persoane de sex diferit, care, așa cum apare în document, nu este recunoscut ca fiind posibil, de Biserică.

Documentul "Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană" include, ca și mai înainte, o serie de formulări ambigue, fără revizuirea cărora documentul nu poate fi pe deplin recunoscut.

Imprecizia, cerând clarificări, este prezentă, de asemenea, și în noua formulare introdusă de Sinod în documentul "Diaspora Ortodoxă".

Documentele "Mesajul Sinodului" și "Enciclica" pregătite și adoptate direct în timpul Sinodului conțin, de asemenea, o serie de expresii care nu sunt în întregime clare. Sunt convins că Biserica noastră nu poate fi de acord cu unele dintre ele. În același timp, conceptul problemelor sociale, exprimate în mesajele Sinodului, nu contrazic în nici un fel învățătura socială a Bisericii Ortodoxe Ruse.

Prezentul Sinod al Episcopilor, printre alte decizii importante, trebuie să exprime atitudinea Bisericii noastre față de Sinodul care a avut loc în Creta cât și despre documentele care au fost adoptate acolo. În acest sens aș dori în mod particular să subliniez faptul că discuțiile și chiar diferendele din familia noastră ortodoxă cu privire la Sinodul din Creta nu au umbrita interacțiunile Sfintelor Biserici Ortodoxe. Slujirea împreună a Sfintei Liturghii, participarea la întâlniri și evenimente inter-ortodoxe, ca și înainte, unește toate Bisericile autocefale, fie că au participat la Sinod ori s-au abținut. Mă bucur că în acele zile am așteptat sosirea la Moscova, la invitația mea, a dragilor noștri confrați, Întâistătătorii și membrii delegațiilor Bisericilor surori, ca împreună să comemorăm evenimente importante pentru noi. De fiecare dată când stăm în fața Sfântului Altarului, simțim în mod clar că suntem o singură Sfântă Biserică Ortodoxă.

Terminând analiza mea, a evenimentelor importante ale procesului presinodal, vreau să îmi exprim încrederea că ținerea unui Sinod cu adevărat panortodoxe, cu autoritate în întreaga lume ortodoxă, este în așteptare de către toate Preasfintele Biserici Ortodoxe. Sunt convins că pregătirea unei astfel de Sinod ar trebui să fie conjugată cu participarea liberă a tuturor Bisericilor autocefale și redactarea textelor sinodale în respectul egal al punctului de vedere ale fiecărei Biserici locale, chiar și a celei mai mici ca număr de credincioșii, precum și dorința de a schimba formulările din documentele care aduc cele mai multe critici de una sau alta dintre Biserici. Presupun că numai în acest caz, poate avea loc Sfântul și Marele Sinod, capabil de a deveni ceea ce trebuie să fie - vocea concordantă, puternică și una a Bisericii Ortodoxă Sobornicești. 

Traducere de ROF după Orthodoxie.com, Le patriarche de Moscou s’est exprimé au sujet du Concile de Crète (Source)

***

IPS Ilarion de Volokolamsk comunică rezultatele studiului documentelor adoptate la sinodul din Creta

Într-un comunicat către Adunarea Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, președintele Departamentului pentru Relații Externe al Patriarhiei Moscovei, președintele Comisiei Sinodale Biblice și Teologice, a prezentat rezultatele studiului documentelor Sinodului din Creta (18-27 iunie 2016). După ce a amintit o serie de critici deja menționate în prezentarea Patriarhul Kirill al Moscovei în Adunare, Mitropolitul a ridicat următoarele puncte referitoare la documentele: „Diaspora ortodoxă“, „Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine"," Taina Căsătoriei și impedimentele sale","Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană".

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, în cadrul reuniunii sale din 15 iulie 2016, a însărcinat Comisia Sinodală Biblică și Teologică „să publice și să studieze copiile certificate oficial ale documentelor aprobate la Sinodul din Creta, luând în considerare reacțiile și remarcile ierarhilor, instituțiilor teologice, teologilor, clericilor, călugărilor și laicilor care ar putea contribui la aceasta. Să prezinte concluziile Sfântului Sinod după un studiu detaliat"(Proces verbal nr. 48).

Abordând în prezentarea sa tema statutului Sinodului din Creta, Mitropolitul Ilarion a declarat că de la începutul procesului pre-sinodal, s-a decis să se adopte principiul consensului tuturor Bisericilor Ortodoxe locale, recunoscut de către toate ca bază de adoptare a tuturor deciziilor în timpul evenimentelor pregătitoare pentru Sinodul Panortodox. Cu toate acestea, în iunie 2016, acest consens privind convocarea Sfântului și Marelui Sinod nu a fost realizat din mai multe motive.

Delegația Patriarhiei Antiohiei, în special, nu a semnat decizia Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe de la Constantinopol în 2014, printre care a fost și decizia convocării Sinodului în 2016. Ea nu a semnat, de asemenea, deciziile mai multor documente (inclusiv Regulamentul [de organizare și funcționare a] Sinodului) de la Sinaxa  Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe de la Chambésy în 2016.

Documentul pregătitor Taina Căsătoriei nu a fost semnat de delegația Bisericii Georgiene la Sinaxa  Întâistătătorilor din 2016.

Întâistătătorii Bisericilor Ruse și Georgiene, în discursurile lor la Sinaxa Întâistătătorilor din 2016, și în corespondența care a urmat, au constatat că condiția  acordului lor pentru organizarea Sinodului în iunie 2016 era ca să se ajungă la un consens, în privința tuturor chestiunile controversate, în timpul rămas, înainte de convocarea Sinodului. Acest consens nu a fost atins.

Cu mai puțin de o lună, înainte de data estimată pentru deschiderea Sinodului, Sfântul Sinod a cinci Biserici Autocefale (Bulgară, Antiohiană, Sârbă, Georgiană și Rusă) au solicitat amânarea pentru rezolvarea dezacordurilor care împiedică participarea acestora în cadrul Sinodului (Ulterior, Biserica Ortodoxă Sârbă a luat decizia de a participa la Sinod). Aceste apeluri au fost ignorate.

Drept urmare, doar zece din cele paisprezece Biserici locale Autocefale recunoscute de toți, ca atare, au luat parte la Sinodul din Creta. Pleroma Bisericii Ortodoxe universale nu a fost, prin urmare, reprezentată, acesta fiind motivul pentru care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, în cadrul reuniunii sale din 15 iunie 2016 a recunoscut că „Sinodul, care a avut loc în Creta nu poate fi considerat Panortodox și nici documentele care vor fi adoptate, ca exprimând un consens panortodox" (Procesul verbal nr. 48).

Sinodul din Creta a adoptat opt documente: "Autonomia și modul de proclamarea ei,“ "Diaspora ortodoxă“, "Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană“, "Importanța postului și respectarea lui astăzi" ,“Taina Căsătoriei și impedimentele sale" , “Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine", o „Enciclică" sinodală  și un "Mesaj" sinodal.

Majoritatea acestor documente, cu excepția ultimelor două, întocmite în timpul Sinodului din Creta, au fost elaborate în cadrul procesului de pregătire, care a durat timp de decenii, cu participarea activă a Bisericii Ortodoxe Ruse. După publicarea proiectelor de documente ale Sfântului și Marelui Sinod, acestea au fost discutate în cadrul Bisericilor Ortodoxe locale. Biserica Ortodoxă Rusă a pregătit și a trimis tuturor Bisericilor locale propuneri de amendamente la proiectele de documente: „Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine“ și "Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană“. Aceste amendamente corespundeau remarcilor critice exprimate față de aceste două documente în alte Biserici locale și de către Sfânta Kinotită din Muntele Athos.

După cum a constatat președintele Comisiei Sinodale Biblice și Teologice, documentele adoptate în Creta pot fi împărțite în trei categorii, în funcție de raportul lor cu proiectele discutate anterior, la Sinaxa Întâistătătorilor din 2016. Prima categorie corespunde documentelor adoptate de Sinodul din Creta fără amendamente semnificative. Este vorba de documentele "Importanța postului și respectarea lui astăzi" și "Autonomia și modul de proclamarea ei,“.

A doua categorie se referă la documentele adoptate de Sinod după amendamente importante, pe fond. Acestea sunt documentele: "Diaspora ortodoxă“, “Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine", “Taina Căsătoriei și impedimentele sale", "Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană“.

Un act adițional a fost luat pentru documentul „Diaspora ortodoxă“, limitând posibilitatea Bisericilor Ortodoxe de a da „ierarhilor titluri deja existente“ în diaspora. Acest act adițional trebuie discutat la nivel panortodox.

Documentul "Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine" a atras cele mai multe critici în lumea ortodoxă după publicarea lui. Chiar și în timpul Sinodului din Creta, acest document nu a atins unanimitatea între membrii săi. 21 dintre cei 161 de participanți la Sinod nu au semnat, inclusiv 17 dintre cei 25 de ierarhi membri ai delegației Bisericii Ortodoxe Sârbe. Următoarele formulări au fost în mod special criticate: documentul oferă comunităților heterodoxe titlul de „biserică“, se referă la „căutarea“ sau „restaurarea“ a unității creștine. Modificările sugerate de Biserica Rusă și îngrijorările ei exprimate nu au fost luate în considerare pe deplin de către Sinodul din Creta.

Documentul “Taina Căsătoriei și impedimentele sale" conține o serie de formulări discutabile. Este vorba în special de o fraza a proiectului publicat mai înainte: „Biserica nu consideră că este posibil ca membrii ei să încheie o alianță homosexuală"["Biserica nu acceptă ca membrii ei să încheie contracte de coabitare pentru persoanele de același sex, și nici orice altă formă de conviețuire diferită de căsătorie" cf. tr. ROF], care a fost modificat de către Sinod, după cum urmează: „Biserica nu consideră posibil pentru membrii săi uniuni civile, atât homosexuale, cât și altele contractate cu sexul opus" [# 10 "Biserica nu acceptă ca membrii ei să încheie contracte de coabitare (cu persoane n. tr.) de același gen, precum și nici o altă formă de coabitare diferită de căsătorie" (cf. trad. Basilica)]. Această formulare este echivocă, în timp ce formularea anterioară a exprimat cu mai multă acuratețe doctrina Bisericii despre Căsătorie.

Documentul „Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană“, asa cum a fost adoptat de Sinodul din Creta conține formulări care lasă să se creadă că, după Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu, întreaga rasă umană este deja adunată în Hristos, mântuită și îndumnezeită, ceea ce a fost serios criticat în mediile ortodoxe. Aceste expresii trebuie clarificate în mod absolut, a explicat Mitropolitul Hilarion. Mai mult decât atât, textul se referă în mod deplasat la Eusebiu de Cezareea, care nu numai că nu este un Părinte al Bisericii cu autoritate, dar a fost și acuzat, nu fără motiv, de a învăța un semi-arianism."

A treia categorie sunt documentele care au fost elaborate și adoptate la Sinod. Este vorba despre Enciclica și Mesajul Sinodului, care exprimă deciziile adoptate de Bisericile Autocefale participante la Sinod cu privire la diferite probleme de actualitate. Așa cum s-a exprimat Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, președintele Comisiei Sinodale Biblice și Teologice, în raportul său către Sinodul Episcopilor, ideile principale ale acestor documente nu contrazic, în ansamblu, doctrina socială a Bisericii Ortodoxe Ruse. „În același timp, aceste documente conțin mai multe formulări nu foarte satisfăcătoare și dând dovada de neclaritate, cât și declarații care nu au fost discutate la nivel panortodox. Aceste formulări și declarații trebuie rediscutate ulterior".

„Pentru ca proiectele de documente pregătite în timpul procesului presinodal și examinate la Sinodul din Creta să aibă valoare de decizii panortodoxe, acestea trebuie să fie prelucrate la nivel panortodox, înainte de a fi adoptate prin consensul tuturor Bisericilor Ortodoxe locale“, a subliniat mitropolitul.

Traducere ROF după Orthodoxie. com, Mgr Hilarion de Volokolamsk communique les résultats de l’étude des documents du Concile de Crète

LEGATURI:

• ROF: Dosar cu documente privind Sinodul din Creta

• Cuvântul Ortodox: Actualizat. RELATARI DIN VIZITA PATRIARHULUI DANIEL IN RUSIA. Intalniri cu PF Kirill, dar si cu alti patriarhi, si un cuvant despre “UNITATEA DE CREDINTA”/ SINOD important al BISERICII RUSIEI: “patriarhul” schismatic FILARET al KIEVULUI cere refacerea comuniunii euharistice cu MOSCOVA. In plus, au fost prezentate concluziile asupra continutului DOCUMENTELOR SINODULUI din CRETA. Acestea NU sunt recunoscute drept DECIZII, ci drept texte provizorii si amendabile