http://proortodoxia.wordpress.com/2008/09/11/experienta-mea-ca-fost-ecumenist/
http://www.razbointrucuvant.ro/2008/09/17/experienta-mea-ca-fost-ecumenist/
In ce priveste problema ecumenismului, am sa va marturisesc experienta mea ecumenista pe scurt.
Dupa ce am terminat facultatea vroiam sa vad si eu Europa, sa ma deschid, sa calatoresc, sa imi fac prieteni din toate colturile lumii, sa am acces la marile biblioteci.
Si bineinteles ca prin facultatea mea nu am reusit sa prind o bursa, caci locurile la “Saint Serge” din Paris se dadeau numai la cei care faceau curat la profi si ingrijeau de pruncutii lor, asa ca am reusit numai printr-o fundatie ecumenista. Oricum, ideile lor s-au intalnit cu mentalitatea mea naiva de a dialoga, de a te deschide, de a cunoaste si ce gandeste celalalt. Credeam ca numai prin dialog si deschidere putem fi crestini adevarati. Ma preocupa unirea Bisericilor crestine intr-un singura Biserica crestina, asta pentru a da peste nas yoghinilor, budistilor, hindusilor, newagerilor care imi repetau mereu ca crestinismul e o religie depasita, si cum sa se converteasca ei la o religie faramitata in atatea biserici care se cearta intre ele?
Aceasta fundatie ecumenista mi-a oferit o bursa de un an. La rugaciunile lor, vorbeau in limbi, ceea ce m-a facut sa ma intreb daca mai sunt catolici sau penticostali. Am remarcat cat de newage-iste sunt capelele lor. Simboluri abstracte, statuete de inspiratie africana, tablouri expresioniste au inlocuit icoanele. Bisericile lor mai noi si capelele lor sunt de arhitectura newage-ista, numai bune ca sa se simta Anticrist bine in ele. Impresia mea a fost ca Biserica Catolica e pregatita spiritual si tehnic de catre decenii de aggiornamento ca sa primeasca pe Anticrist.
Au spus ca ei vor ca eu sa raman ortodox, sa nu trec la ei, ci doar sa ne adancim fiecare propria religie prin impartasirea experientei religioase proprii. Ei bine, am constatat ca asta nu se poate, pentru ca:
1. Ei nu invatau nimic de la ortodoxie si nici nu ii interesa.
Am incercat sa le prezint pe Siluan, pe Simeon Noul Teolog, pe Staniloae, dar ii lasa rece.
2. La intalnirile lor ecumeniste cu protestanti de toate felurile, catolici si ortodocsi, ortodocsii erau de decor, ca sa “dea bine” in reportaje, ca uite, si ortodocsii sunt aici. De fapt, dialogau numai protestantii si catolicii, si parerea mea e ca azi catolicii s-au protestantizat foarte mult. Asa ca azi e si mai improbabila o unire efectiva a catolicilor cu ortodocsilor, caci catolicii s-au indepartat si mai mult de noi. Si oricum nici nu-i intereseaza.
3. Am intalnit catolici traditionalisti, care tin catolicismul de dinainte de Vatican 2. Sunt foarte suparati pe papa pentru spiritul newageist, pentru scurtarea liturghiei, pentru inovatii, pentru protestantizare. Si atunci care sunt roadele ecumenismului, daca si veterocatolicii il neaga? (si ei sunt considerati de catre majoritatea catolica drept “conservatori, invechiti, fundamentalisti, batuti in cap”
4. Mie personal ecumenismul nu mi-a adus decat niste sentimente vagi de cosmopolitism, prietenii usurele cu tineri de toate credintele si din toate tarile, care nu s-au adancit in prietenii crestine statornice si care puteau fi obtinute si prin Yahoo Mesengers sau mirc sau prin site-urile de facut prieteni pe net.
5. Nu am avut nici o imbogatire spirituala. Nu am invatat sa ma rog mai bine. Nu m-a facut mai tolerant. Nu m-a deschis spre intelegerea altora. In schimb am simtit pericolul sincretismului, al diluarii ortodoxiei, al indepartarii de practicarea serioasa in favoarea unei religii sincretiste ambigua si colorata.
6. Asupra mea ecumenismul nu a avut o influenta notabila, nici dupa un an de experimentare intr-un centru ecumenist din straintatate. Dar asupra celorlalti tineri ortodocsi romani, care nu cunosteau ortodoxia decat superficial, a avut. Ei nu s-au facut mai buni ortodocsi, ci mai buni ecumenisti. Astazi ei sunt pregatiti spiritual sa primeasca newage-ul, si atunci cand va apare Anticrist, vor alerga la el ca mustele la miere, caci au fost pregatiti sa-i inteleaga ideile.
7. Primejdia ecumenismului consta tocmai in acest newage care va fi religia mondiala a lui Anticrist. Ideile ecumenismului le-am gasit pana la ultima pe pagina de internet a lui Maitreya, cel mai probabil candidat pentru rolul de Anticrist. Studiati si voi site-ul ShareInternational.
8. Ca preot ortodox, am constientizat prin rugaciune si misiune pe teren ca numai practicarea ortodoxiei “la sange” e cea mai sigura cale de evitare a ispitelor contemporane de tot felul.
9. Trebuie tinute canoanele ortodoxe, hotararile Sinoadelor Ecumenice, trebuie facuta ascultare, trebuie sa nu scurtam din Liturghie, sa nu aducem inovatii, sa fim moderni numai prin descoperirea tezaurului patristic, sa fim ortodocsi pana la jertfa muceniciei daca e nevoie. Nu trebuie sa ne rugam cu cei de alte credinte, caci le legitimam, si atunci cum le mai dam sansa sa treaca la ortodoxie?
Placide Desseille, Olivier Clement, David Huston, Seraphim Rose, Kalistos Were, Peter Gilquist s-ar fi mai fi convertit la ortodoxie daca ziceam ca si religia lor e buna? Daca va cere Hristos din mana noastra la judecata sufletele celor pe care i-am lasat in credinta lor, pentru ca asa asa ne-a invatat o idee masonica, ecumenismul? Pavel nu era ecumenist, Sfintii Parinti nu erau. Ne-am trezit noi sa fim mai destepti.
10. Am descoperit ca puterea mea de a face misiune era slaba cata vreme nu respectam perceptele ortodoxe pana la ultima consecinta, insa pe masura ce ma adanceam in practicarea ortodoxiei, cugetul se intarea, inima se lumina, iar in jurul meu oamenii incepeau sa inteleaga si sa vina la Hristos euharistic, sa inceapa sa se roage si ei, sa porneasca pe drumul mantuirii.
11. Ce poate aduce nou ecumenismul care sa nu fie si in ortodoxie? Deschiderea, empatia, armonia, toleranta exista si in ortodoxie. Insa pericolele ecumenismului sunt imense. Ecumenismul e poarta prin care Anticrist va intra in Biserica. Nu degeaba ecumenismul e de origine masonica.
Am citit pe site-ul lui Maitreya ca prin ecumenism doreste sa-i aduca in staulul sau pe ortodocsii “fundamentalisti”, care, marturiseste el, ii vor da mult de furca, si cam o treime nu-l vor accepta. Oare cine il va primi? Nu cei ce cred ca toate religiile sunt bune, deci, logic, suma lor, newage-ul, e cea mai buna fiindca le cuprinde pe toate?
12. Cine vor fi cei care nu-l vor primi pe Anticrist si religia lui mondiala sincretista? Ortodocsii ca mine, care vor fi acuzati ca sunt “fundamentalisti”, “conservatori”, “invechiti”, “depasiti”, “talibani”, “reactionari”, “teroristi”.
Nu va mirati. Aceste acuze vor fi cele prin care va fi justificata marea prigoana, asa cum “nu a mai fost si nu va mai fi”, prin care majoritatea newage-ista de maine se va ridica impotriva minoritatii ortodoxe “care se opune noului si sunt indaratnici”.
13. In curand, peste cativa ani, va apare Anticrist. Va vorbi telepatic intregii planete, va avea o forta de hipnotizare a oamenilor luciferica, va face minuni, va merge pe nori, va face paine din pietre, va oferi planetei pace, prosperitate, rezolvarea problemelor lumii a treia, o singura religie buna pentru toti, incetarea conflictelor religioase. Dar, va spune el, razboaiele sangeroase intre religii nu vor putea inceta pana cand minoritatea fundamentalista ortodoxa nu va disparea pentru totdeauna. Astfel, va prigoni pe toti ortodocsii.
14. Acum va intreb pe toti, cine credeti ca il va primi, si cine credeti ca nu il va primi? eu cred ca il vor primi: toate religiile necrestine, sectele, majoritatea catolicilor, protestantii, si acea parte din ortodocsi care e caldicica, usuratica, nu practica ortodoxia cu adevarat, precum si ecumenistii care sunt pregatiti spiritual sa-i accepte ideile geniale de pace mondiala si intelegere. Cum spune Pavel: “cand vor spune “pace, pace” atunci va veni sfarsitul”
15. Si o ultima intrebare adresata tuturor, ecumenisti sau nu: daca eu nu reusesc sa fiu un bun ortodox, atunci cum as mai avea timp sa mai fiu ecumenist?
NU reusesc sa ma rog cu adevarat, nu ma rog cat ar trebui pe zi, nu citesc patristica asa cum as dori, nu fac misiune asa cum as dori, nu am suficient timp ca sa fiu ortodox adevarat cum ar trebui, si atunci de ce sa-mi mai pierd timpul cu ecumenismul?
Voi reusiti?
Petreceti macar 3-4 ore pe zi in rugaciune neimprastiata? Ati petrecut o noapte intreaga in rugaciune? Ati mers pe la spitale, azile, orfelinate, inchisori saptamanal, ca sa impliniti porunca Domnului, dupa care va fi judecata lumea?
Ati imbracat pe cei saraci, care cauta in gunoaie in fiecare zi in fata blocului vostru,
v-ati ingrijit de cei ce dorm la groapa de guoaie a orasului, de cei ce si-au pierdut locuintele si dorm pe malul raului cu copii mici?
Ati luptat contra prapadului moral din randul ortodocsilor, v-ati luptat cu avorturile, betiile, desfraul, rockul satanic, sectele, bataile femeilor, alungarea copiilor in noapte, prin care diavolul secera in turma lui Hristos, prin care face prapad spumegand contra ortodocsilor?
Ati adus oameni la credinta inflacarata prin discutii, prin eforturi, vorbind de Hristos cu timp si fara timp? V-ati interesat cine sunt saracii de pe strada dumneavoastra, care mama cu copii multi nu are cu ce sa-si plateasca intretinerea si vrea sa se arunce pe geam, caci va fi scoasa afara si i se va vinde apartamentul?
V-ati luptat cu lipsa de informare din randul tineretului, cu ocultismul, religiile orientale, vrajitoria, satanismul care prolifereaza in randul tinerilor?
V-ati pus banii, calculatorul, timpul, inima, viata, puterile in slujba lui Hristos?
Va simtiti acea sluga buna si credincioasa, pe care Stapanul venind a laudat-o si a pus-o peste multe? Sau sluga care s-a luat cu grijile vietii si n-a facut nimic pentru dulcele Hristos? Va simtiti “binecuvantatii” care sunt invitati sa intre in rai, caci “ati fost si L-ati cautat in inchisori, in azile, in spitale, in orfelinate”?
Daca da, atunci veniti sa ne unim fortele si sa luptam contra entropiei satanice care se lupta cu ortodoxia, veniti sa ne impartasim experientele, veniti sa schimbam idei, sa ne intarim unul pe altul cu rugaciunile fiecaruia pentru toti, veniti sa fim un singur suflet si o singura inima, si Hristos ne va intari si ne va iubi!
Daca nu, atunci veniti sa rascumparam vremea, caci timpul s-a scurtat, si Satana ne cere sa ne cearna, veniti sa raspandim brosuri contra alcoolismul si avorturilor, veniti sa facem misiune si sa imbracam pe cel sarac, si gol, si pe orfan si pe vaduva, si sa raspandim vestea cea buna ortodoxa acolo unde ajunge cu greu, in periferiile sarace unde desfraul, injuraturile, saracia crunta, betia, jocurile de noroc, manelele si hotiile fac ravagii.
Veniti sa ne rugam fierbinte unul pentru altul, asa cum cerea Pavel. Voi, cei din lume, dati-ne preotilor pomelnice cu toti cei pe care ii cunoasteti ca s-au indepartat de iubirea lui Hristos, tineri apatici, batrani indaratnici, betivi, necredinciosi, sarmani, prigoniti, inchisi, nenorociti intr-un fel sau altul, si noi ne vom ruga pentru ei la fiecare liturghie.
Voi, calugarilor, rugati-va fierbinte pentru noi, pomeniti-ne numele la Psaltirea si la sarindare, intariti-ne in lupta noastra cu fortele raului care actioneaza in acest teren de razboi nevazut care e lumea.
Haideti sa trecem pe internet cartile vitale ale ortodoxiei care nu ajung la oamenii saraci pentru ca nu au bani nici sa manance, si sa le dam gratuit extrasele importante din ele!
Puneti-va suporturile informatice la dispozitia marii mase de ortodocsi caldicei, si impartiti gratuit acatiste, rugaciuni, texte ale Sfintilor Parinti scoase la imprimanta!
Strangeti saptamanal de la cunoscutii vostri care sunt mai milosi niste alimente si niste haine vechi si cautati-i pe copiii fugiti de acasa care dorm prin parcuri si stranduri, si duceti-le un suras si o lacrima si o rugaciune si mancare si haine si pe Hristos!
Organizati-va in grupulete in fiecare oras, si cautati-l pe Hristos in fiecare durere, in fiecare necaz, in fiecare lacrima nestiuta a vecinului, sau a necunoscutului de pe strada!
Faceti seri de rugaciune ortodoxe acasa la voi, o ora in care sa se citeasca din Vietile Sfintilor, sa se spuna niste rugaciuni vechi din Apantisma, sa cantati pricesne si colinde, sa vizionati un film cu Sf. Munte, sa ascultati o predica a marilor duhovnici, ca sa vina si prietenii vostri, si tinerii din blocul de peste drum, ca descopere frumusetea ortodoxiei, sa nu mai mearga la discoteca sau rockoteca sau maneloteca!
Luati copiii de la orfelinat si duceti-i in parc sa se joace, cantati-le o colinda, dati-le fiecare cate 3 prajiturele care va raman la Craciun dupa ce v-ati saturat!
Interesati-va cine e vaduva care nu are pe nimeni si e in pericol sa moara de foame si sa putrezeasca fara o lumanare in odaita ei. Vedeti cine e muncitorul care si-a pierdut apartamentul pentru ca nu si-a platit intretinerea si acum doarme sub cerul liber si bea ca sa se mai “incalzeasca”.
Sunt unii care spun azi ca Biserica nu e datoare sa construiasca azile si orfelinate, ci statul. Nici nu e datoare! Nici nu trebuie!
Dar a cauta pe cel indurerat, a-l mangaia, a-l ajuta in suferinta si singuratatea lui, asta Hristos ne-o cere.
Si va fi criteriul dupa care se va face judecata.
Fratiorilor si surioarelor, atunci veti simti liturghia ingereste, va veti ruga cu putere, va veti inalta inima pana la ceruri si inapoi, si vi se va deschide sufletul spre toata durerea lumii, si veti empatiza cu toata suferinta lumii care se sparge de tarmul lui Dumnezeu ca un val urias de plans.
Sunt unii care zic ca trebuie numai sa ne rugam. Eu spun ca trebuie intai sa ne rugam si apoi sa iesim sa cautam pe nenorociti, daca vrem sa ne asculte Dumnezeu rugaciunea. Uite ce spune parintele Arsenie Boca:
“Omul care poate să facă bine şi nu-l face, este o fiinţă josnică.
Fără milostenie, însăşi rugăciunea este fără rod.
Cu ce nădejde te vei ruga lui Dumnezeu, când tu nu asculţi rugăciunile oamenilor saraci?
Cum vei cere cu credincioşii in Biserică – „Dă Doamne” – când tu nu dai săracilor, deşi poţi să dai?
Cu ce gură vei spune: „auzi-mă Doamne”, când tu însuţi nu-l auzi pe sărac, sau mai adevărat pe Hristos, care strigă spre tine prin sărac?
Aşa cum ne purtăm noi cu aproapele, tot astfel se va purta şi Dumnezeu cu noi.
L-ai dispreţuit pe sărac? Şi Dumnezeu te va dispreţui pe tine.
N-ai deschis celui ce bătea? Nu ţi se vor deschide nici ţie porţile împărăţiei lui Dumnezeu.
Nu ai auzit suspinul celui necăjit? Nu ţi se va auzi nici strigătul rugăciunii tale.”
Deci, intai rugaciunea ne intareste ca sa facem binele, iar binele e fructul dulce al rugaciunii.
Acesta e adevarata deschidere spre lume, nu ecumenismul, acesta e adevarata toleranta, ramanand ortodox si adancindu-te in ortodoxie pana cand, tot jertfindu-ti timpul, banii, energiile pentru Hristos, ajungi sa-l iubesti atat de mult incat ti-ai da si viata pentru El!
Si mai mare iubire nimeni nu poate sa aiba, decat sa-si dea viata pentru Hristos.
Atunci vom fi pregatiti pentru a infrunta vitejeste tavalugul lui Anticrist, ca niste vrednici soldati ai lui Hristos cel ceresc, in lupta cu fortele raului.
Atunci, vom merita sa ne numim oameni, ortodocsi, crestini, urmatori lui Hristos!
Daca nu , Anticrist ne va matura de pe scena istoriei ca un viscol niste frunze netrebnice.
Aveti grija! Faceti misiune pana mai puteti, caci “vine intunericul, cand nimeni nu mai poate lucra faptele luminii”.
VINE PESTE CATIVA ANI VREMEA IN CARE ORTODOXIA VA FI PRIGONITA, LITURGHIA VA INCETA, MANASTIRILE INCHISE, CALUGARII VOR FI URMARITI PRIN MUNTI, PREOTII INCHISI, SI ORTODOCSII NU SE VOR MAI PUTEA ADUNA IMPREUNA LA RUGACIUNE SAU SA FACA FAPTE BUNE, CACI VA FI INTERZIS PRIN LEGE. VOR FI MONITORIZATI PRIN SATELIT, PRIN CIPURILE CARE VOR TRANSMITE SEMNALE LA ANTENE, SI MARELE FRATE ANTICRIST II VA URMARI PE MONITOARELE CALCULATOARELOR URIASE. IAR CEI CARE NU VOR PRIMI CIPUL, SE VA GASI AC SI DE COJOCUL LOR.
Faceti misiune pana mai puteti! Faceti fapte bune pana vi se mai da voie! Luptati pentru Hristos astazi, cand inca nu vi se cere sangele pentru a ramane crestini!
Sa ne ajute Dumnezeu Cel Treimic sa trecem peste aceste incercari.
Sa ne rugam unul pentru altul!
Trimiteti-mi numele voastre si ale celor cunoscuti ai vostri care sufera, si va voi trece la pomelnicul permanent, si il voi da tuturor preotilor din imprejurimi care se lupta pentru Hristos!
Uniti-va in orase si intalniti-va ca sa fiti mai puternici in fapta buna! Este foarte greu singur, este usor impreuna, caci unde sunt 2 sau 3 adunati in numele lui Hristos, acolo e si Hristos cu ei.
Maran Atha! Vino, Doamne!
Fie ca ori toti sa mearga in rai, ori niciunul in iad, cum spunea Paisie Aghioritul!
Sa fiti mantuiti, fratiorilor si surioarelor intru Hristos!
Satu Mare
************************************************************************************
COMENTARII:
Adriana
Buna ziua tuturor!
As vrea si eu sa stiu in care biserici catolice ati vazut:
“Simboluri abstracte, statuete de inspiratie africana, tablouri expresioniste au inlocuit icoanele. Bisericile lor mai noi si capelele lor sunt de arhitectura newage-ista, numai bune ca sa se simta Anticrist bine in ele. Impresia mea a fost ca Biserica Catolica e pregatita spiritual si tehnic de catre decenii de aggiornamento ca sa primeasca pe Anticrist.”
Caci eu am intrat in multe biserici catolice din Italia, Franta si chiar si Romania, si asa ceva nu am vazut.
Si am inca o nedumerire: din moment ce insusi Domnul nostru Isus Cristos a spus ca fericiti vor fi facatorii de pace caci aceia fii lui Dumnezeu se vor chema, de unde atata inversunare impotriva pacii, cum reiese (cel putin pentru mintea mea) din paragraful:
“Cum spune Pavel: “cand vor spune “pace, pace” atunci va veni sfarsitul“.
De ce in biserica exista tendinta de a-l cita mai degraba pe Apostolul Pavel in loc de a-l cita pe insusi Domnul Iisus, caci El va fi cel care ne va judeca? Iar El a spus “Fericiti facatorii de pace…”
Va multumesc tuturor,
Adriana.
@ Adriana
Trebuie diferentiat intre “pacea lui Hristos” [Coloseni 3,15], care nu este o liniste precum oamenii o pot oferi [Ioan 14,27], si “pacea lumii” acesteia. Hristos a spus ca fericiti vor fi facatorii de pace, dar si ca nu a venit sa aduca pace (lumeasca) pe pamant, ci sabie, adica dezbinare chiar intre casnici [Matei 10,34]. Tocmai atunci, precum zice Apostolul Pavel, cand oamenii vor cauta mai intai de toate pacea lumeasca (sau confortul, atat sufletesc, cat si material), ziua Domnului va veni. Sa nu le confundam pe cele doua si sa ne straduim sa devenim fii ai pacii lui Hristos, iar nu ai concordiei atotnivelatoare, asa cum ni se propune de intelepciunea veacului acestuia. In plus, daca chiar mai trebuie adaugat acest lucru, invatatura Sfantului Apostol Pavel este – cum altfel? – una si aceeasi cu cea a Celui caruia I-a slujit ca mare Apostol, Domnul si Mantuitorul Iisus Hristos, facand parte din acelasi Nou Testament, asa ca este absurd, din principiu, sa fie facuta vreo contrapunere sau macar vreo diferentiere intre un mesaj si celalalt. Acelasi Duh Sfant si aceeasi dreapta invatatura se regaseste in tot Noul Testament si in intreaga Sfanta Traditie a Bisericii (Ortodoxe).
A se citi si:
http://www.razbointrucuvant.ro/2008/06/20/n-am-venit-sa-aduc-pace-ci-sabie/
http://preugen.wordpress.com/2008/05/11/vrea-hristos-sa-fim-pacifisti-si-toleranti-cu-oricine-doar-de-dragul-pacii/
Cat despre bisericile catolice construite recent, nu vad de ce nu am crede ca exista astfel de influente, chiar daca noi insine nu le-am vazut. Este suficient sa privim sincretismul anumitor ceremonii publice la care a luat parte papa Ioan Paul al II-lea, ca sa ne facem o parere avizata.
Subscriu la ce presupune Elisabeta. Sunt din Satu Mare si nu cunosc alt parinte cu acest nume de aici. Daca despre el e vorba (si aproape sigur asa e), este un deosebit slujitor al lui Dumnezeu, tanar, ranvitor si iubitor al Dreptei Credinte, in asa masura incat diavolul i-a luat glasul spre a-i opri misiunea precum oarecum prigonitorii i-au taiat limba Sfantului Maxim Marturisitorul spre a nu mai invata multimile despre Hristos. Parintele, inzestrat de Dumnezeu cu o capacitate intelectuala extraordinara s-a imbolnavit grav la gat, abia daca mai poate vorbi, trebuind sa renunte la activitatea preoteasca. De cativa ani nu l-am mai intalnit da sper sa o fac cat de curand.
******
Ar mai trebui spus totusi ca a pazi dreapta credinta este un criteriu fundamental de pastrare a harului. Nu e vorba deci de fundamentalism, din (un termen deja, din pacate, intrat in mod abuziv in folosire curenta ca desemnand pe oricine isi marturiseste crezul fara sa-l relativiza, pe cand conotatia sa stigmatizanta este intotdeauna cea de “fanatici religiosi” care vaneaza pentru a ucide pe cei de alte credinte sau, cel putin, se manifesta ofensiv, violent, incercand sa-si impuna cumva prin forta convingerile religioase proprii) si nici macar de impotrivire fata de alte credinte. Este vorba, dimpotriva, de o atitudine defensiva, dar nu complexata, de aparare si de afirmare, cu dragoste, dar si cu intelepciune si fermitate, fara rusine, a credintei adevarate, ortodoxe. Nu impunem nimanui sa creada ca noi, dar nici nu acceptam sa spunem: “toti sunt la fel de buni, toate credintele sunt la fel de adevarate”. Nu suntem ortodocsi doar pentru ca ne-am nascut asa, iar Ortodoxia nu este doar o ramura printre altele a crestinismului. Dar cu adevarat nu avem voie sa dispretuim pe nimeni si, fara indoiala, putem gasi multe exemple de crestini mult mai buni ca noi si printre cei care sunt in confesiuni eretice (si Cuviosul Seraphim Rose mereu dadea astfel de exemple ortodocsilor supercorecti si prea mandri de ortodoxia lor, fara sa aiba niciun merit!), prin asta insa neinsemnand ca s-a mutat cumva locul dreptei credinte, ci doar ca noi nu facem cinste Adevarului pe care il purtam.
Iar referitor la preoti, Sfantul Ioan Gura de Aur avea urmatorul cuvant: “TREBUIE A ASCULTA DE INVATATORI SI DE PREOTI, SI A NU-I JUDECA, CHIAR DE AR AVEA O VIATA URÂTA; DACA ÎNSA CREDINTA LE E GRESITA, ATUNCI NU TREBUIE DOAR SA NU-I ASCULTAM, CI SI SA FUGIM DE EI, SI SA-I JUDECAM. CACI DUMNEZEU PRIN TOTI LUCREAZA PENTRU MÂNTUIREA POPORULUI, IAR PRO-ADUCEREA JERTFEI ACEEASI ESTE, FIE CA ARE VIATA CURATA SAU NECURATA CEL CE PROADUCE”. Prin urmare, erezia sau caderea din dreapta credinta (apostazia) sunt mai grave decat pacatele de rand pe care le poate face orice om. Desigur, asta nu este sub nicio forma o justificare sau o consolare pentru preoti, cum nici pentru credinciosi, pentru ca toti (si preotii mai aspru decat ceilalti) vom fi judecati dupa poruncile lui Hristos. Iar sminteala pe care o raspandeste un exemplu negativ de vietuire a unui preot este o grea povara pentru sufletul lui. Cu atat mai rau cand aceasta devine un fenomen generalizat, si mult mai grav cand aceasta mai este si cumva indreptatita (aici deja se intra pe teritoriul strambarii credintei drepte, practic). Deci credinta dreapta este criterul minim si absolut necesar.
Totusi, mai de folos ne este noua sa nu luam aminte si nici sa barfim, sa facem publice pacatele omenesti ale cutarui sau cutarui slujitor, ci, in duhul dragostei, sa ne intristam pentru el (daca ceea ce vedem este adevarat si nu este o simpla banuiala a noastra, o vedere gresita a ochiului rau din noi) si sa cautam sa luam ceea ce este bun din invatatura sau din viata lui, luptandu-ne sa nu ne smintim. Iar in rest cu adevarat sa ne vedem pacatele noastre, singurele pentru care vom da seama la Judecata. Dumnezeu sa ne ajute si sa ne miluiasca pe toti!
