luni, 21 martie 2016

Enciclica sinodală si patriarhală de la Constantinopol, cu privire la Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe din Creta


Succesul Sfântului și Marelui Sinod este responsabilitatea tuturor membrilor Bisericii care sunt chemați să arate interesul lor față de el. Deja, textele care au primit un acord panortodox, și care sunt prezentate la Sfântul și Marele Sinod, au fost publicate și sunt la dispoziția fiecărui credincios bine intenționat pentru a fi informat și ținut la curent, dar, de asemenea, pentru a-și exprima opiniile sale și așteptările sale cu privire la Sfântul și Marele Sinod.



† Bartolomeu 

Prin Harul lui Dumnezeu, Arhiepiscop de Constantinopol, Noua Romă și 
Patriarh Ecumenic al întregii plerome a Bisericii

Harul și pacea lui Dumnezeu să fie cu voi!

Sfânta noastră Biserică Ortodoxă, care este împodobită cu porfiră și vison, prin sângele Mucenicilor [ cf. Troparul tuturor Sfinților n.tr.], lacrimile preacucernicilor săi părinți și luptele și jertfele mărturisitorilor ei de credință, prăznuiește astăzi ziua sa. După o perioadă de un secol de aprige lupte, este cu adevărat și pe bună dreptate, ca această zi să fie numită și desemnată ca "Duminica Ortodoxiei", pentru că adevărul a strălucit și a triumfat asupra minciunii, prin cinstirea sfintelor icoane, ca  purtătoare a prezenței personale și a harul divin al Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu întrupat, și al sfinților Săi. În acest fel, a fost recunoscut și chiar propovăduit încă o dată că "Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi" (Ioan I, 14), cinstind astfel, și sfințind creația materială și trupurile noastre, pentru ca noi să devenim "părtaşi dumnezeieştii firi" (II Petru 1, 4), părtași harului și vieții dumnezeiești. În acest mare și mântuitor adevăr, care a fost atacat de cei care refuzau cinstirea sfintelor icoane, calea victoriei adevărului asupra minciunii a fost, de asemeni, în acest caz, cea urmată de Biserică încă de la începuturile sale și de-a lungul întregii sale istorii. Aceasta n-a fost alta decât cea a sinodalității. Distincția dintre adevăr și minciună, ortodoxie și erezie, nu este întotdeauna limpede de văzut. Ereticii credeau și cred că la ei este adevărul, și vor exista întotdeauna cei care caracterizează ca "eretici", pe cei care nu sunt de acord cu punctul lor de vedere. Biserica Ortodoxă, în acest caz, nu recunoaște decât o singură și unică autoritate: Sinodul episcopilor sai canonici. Fără decizie sinodală, distincția dintre ortodoxie și erezie nu este posibilă. Toate dogmele Bisericii și sfintele canoane poartă pecetea sinodalității. Biserica Ortodoxa este Biserica sinodalității. Biserica Ortodoxă a subliniat de la începutul său acest principiul ecleziologic, și ea îl aplică cu fidelitate la nivel local. Acest lucru a fost în vigoare timp de numeroase secole la nivel universal și, de asemenea, pan-ortodox, dar a fost întrerupt din cauza unor circumstanțe istorice, pentru o lungă perioadă de timp. 

Astăzi, suntem în postura plăcută de a anunța în mod oficial, de la acest tron ​​sfânt și ecumenic, că, prin harul lui Dumnezeu, și cu acordul tuturor Întâistătătorilor Preasfintelor Biserici Ortodoxe [locale n. tr.], va fi realizat evenimentul decis de mai bine de cincizeci de ani, Sfântul și Marele Sinod al întregii Biserici Ortodoxe, pe insula Creta, între 18 și 27 iunie anul acesta. Lucrările sale vor începe printr-o  Sfântă Liturghie Panortodoxă, în biserica Sfântul Mina din Heraklion, în ziua cea mare și însemnată a Rusaliilor, și vor continua la Academia Ortodoxă din Creta la Kolymvari, în apropiere de Chania. Acest Mare și Sfânt Sinod va fi prezidat de Preasmerenia noastră, înconjurat de alți Întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe; ceilalți ierarhi vor participa în calitate de membri ai Sinodului ca delegați ai tuturor acestor Biserici. 

Scopul principal al acestui Sinod Panortodox este de a învăța că Biserica Ortodoxă este una, sfântă, sobornicească și apostolească, unită în Sfintele Taine, și în special în Sfânta Taina a Euharistiei și credința ortodoxă, dar, de asemenea și în sinodalitate. De aceea Sinodul a fost pregătit o perioadă lungă de timp, printr-o serie de Comisii pregătitoare și consultări presinoadale, astfel încât textele deciziilor sale să fie inspirate în unanimitate și ca mesajul lor să fie transmis "de o singură gură și o singură inimă". Subiectele de care se va ocupa Sfântul și Marele Sinod, definite deja la nivel panortodox în timpul convocării lui, privesc, în principal, problemele de structura internă și de viață a Bisericii Ortodoxe, care necesită o soluționare imediată. Printre altele, există întrebări cu privire la relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine și misiunea Bisericii în lumea contemporană. Știm, desigur, că lumea așteaptă să audă vocea Bisericii Ortodoxe cu privire la numeroasele probleme urgente care preocupă omul contemporan. Dar, s-a considerat necesar ca Biserica Ortodoxe, să regleze în primul rând problemele sale interne, înainte de a vorbi sau de a se adresa lumii, ceea ce nu a încetat să considerare ca fiind de datoria sa. Faptul că, după atâtea secole, Ortodoxia își exprimă sinodalitatea ei la nivel mondial constituie primul pas, decisiv, care este de așteptat, prin harul lui Dumnezeu, să ducă la întâlniri, din voia Domnului, ale altor sinoade Panortodoxe.

Dragi frați și fii preaiubiți în Domnul,

Marile evenimente istorice sunt conduse prin harul lui Dumnezeu. El este Cel care, în cele din urmă, este Cârmuitorul istoriei. Noi sădim și udăm, dar numai Dumnezeu face să crească (cf I Cor. 3 7). Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe este într-adevăr un eveniment istoric și numai în Dumnezeu încredințăm reușita lui. Astfel, chemam credincioșii ortodocși, clerici și laici, la rugăciune către Dumnezeu cel în Treime, pentru ca El să încoroneze prin binecuvântările Sale acest eveniment, astfel încât, prin acesta, Biserica Sa să fie zidită și să fie slăvit Numele Cel Sfânt al Lui. Vremurile sunt critice și unitatea Bisericii are datoria de a constitui un exemplu de unitate pentru omenirea sfâșiată de diviziuni și conflicte. Succesul Sfântului și Marelui Sinod este responsabilitatea tuturor membrilor Bisericii care sunt chemați să arate interesul lor față de el. Deja, textele care au primit un acord panortodox, și care sunt prezentate la Sfântul și Marele Sinod, au fost publicate și sunt la dispoziția fiecărui credincios bine intenționat pentru a fi informat și ținut la curent, dar, de asemenea, pentru a-și exprima opiniile sale și așteptările sale cu privire la Sfântul și Marele Sinod. Anunțând acest lucru la toată pleroma Bisericii Ortodoxe în întreaga lume, la această sărbătoare deosebită, sperăm că Domnul să acorde Bisericii Sale și nouă tuturor, harul Său din abundență, și binecuvântarea Sa, și să acorde  lumii "pace totdeauna şi în tot chipul!"(2 Tes. 3, 16). 

20 martie, anului Domnului 2016

† Bartolomeu, Arhiepiscop al Constantinopolului, fervent rugator al vostru înaintea Dumnului,
† Mitropolitul Ioan de Pergam
† Mitropolitul Isaia din Denver
† Mitropolit Alexis de Atlanta
† Mitropolit Iacob al Insulellor Printului
† Mitropolit Iosif de Prikonisos
† Mitropolitul Meliton din Filadelfia
† Mitropolitul Emmanuel al Franței
† Mitropolitul Niceta de Dardanele
† Arhiepiscopul Nicolae de Detroit
† Mitropolit Germain de San Francisco
† Mitropolitul Maxim de Selymbria
† Mitropolit Amfilohie de Adrianopol


LEGATURI:
Art. 22 din Relațiile Bisericii Ortodoxe cu întreaga lume creștină
Însă un mare teolog, Sfântul Ioan Damaschin, vieţuitor în mănăstirea Sfântul Sava din pustiul Iudeii, a contestat atunci dreptul împăratului de a interveni în problemele Bisericii şi a precizat că singura autoritate compe­tentă în materie de credinţă este Sinodul episcopilor. 
Ne supunem ţie, împărate - spune Sfântul Ioan Damaschin - în lucrurile care privesc viaţa, dăjdiile, vămile, încasările şi cheltuielile, în toate ale noastre încredinţate ţie; dar în ce priveşte conducerea Bisericii, avem pe păstori, pe cei care ne-au grăit nouă cuvântul şi care au formulat legislaţia bisericească”[2].
UPDATE 24 martie 2016:


Bartolomeu,

prin Harul lui Dumnezeu Arhiepiscop de Constantinopol, Noua Romă, și Patriarh Ecumenic,

Harul și pacea lui Dumnezeu să fie cu întreaga pleromă a Bisericii!

Sfânta noastră Biserică Ortodoxă - ca un suveran îmbrăcat în purpură de pânză fină - împodobită cu sângele martirilor, cu lacrimile sfinților, cu strădaniile și sacrificiile mărturisitorilor credinței, prăznuiește astăzi ziua sa onomastică. Ziua care a fost pe drept cuvânt numită „Duminica Ortodoxiei,” în care, după secole de lupte aspre, a strălucit adevărul și s-a impus asupra erorii, când a fost restabilită cinstirea sfintelor icoane, în calitatea lor de purtătoare a prezenței personale și a Harului dumnezeiesc al Fiului și Cuvântului lui Dumnezeu întrupat și a Sfinților Săi. Astfel, a fost recunoscut și proclamat încă odată adevărul că „Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr” (Ioan I, 14), Cuvântul care a onorat și sfințit, astfel, creația materială și trupul nostru, pentru a ne permite să devenim „părtaşi dumnezeieştii firi” (I Petru I, 4) și să ne împărtășim din Harul divin și din viața divină.

Pentru a stabili acest mare adevăr mântuitor, combătut de detractorii cinstirii sfintelor icoane, Biserica a pornit și de această dată pe aceeași cale, pe care a urmat-o fără preget de-a lungul istoriei sale, pentru a face să prevaleze adevărul față de eroare și această cale nu a fost alta decât sinodalitatea. Nu este totdeauna ușor de a discerne între adevăr și eroare, între ortodoxie și erezie. Ereticii cred și ei că dețin adevărul și vor exista totdeauna unii oameni, care să-i califice drept eretici pe cei care nu împărtășesc ideile lor. În acest caz, Biserica nu recunoaște decât o singură autoritate: Sinodul și episcopii săi canonici. Fără decizii sinodale, este imposibil să deosebești ortodoxia de erezie. Toate dogmele Bisericii și sfintele sale canoane sunt marcate de sigiliu sinodalității. Ortodoxia este Biserica sinodalității.

Biserica Ortodoxă a pus dintotdeauna accentul pe acest principiu eclesiologic, pe care ea îl aplică cu fidelitate pe plan local; care a fost în vigoare pe parcursul multor secole la nivel ecumenic sau panortodox; practicarea sa a fost însă multă vreme întreruptă din motive de circumstanțe istorice. Astăzi, avem bucuria de a anunța oficial, de la Sfântul Scaun Ecumenic, că, prin harul lui Dumnezeu și cu acordul Întâistătătorilor Preasfintelor Biserici Ortodoxe, Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe întregi va avea loc în insula Creta, din 18 până în 27 iunie următor (2016), decis după mai bine de cincizeci de ani. Lucrările sale vor începe prin săvârșirea panortodoxă a Dumnezeieștii Liturghii în Biserica Sfântul Mina din Heraklion, în timpul sărbătoririi solemne a Rusaliilor și vor continua la Academia Ortodoxă de la Kolymbari, din Chania. Acest Sfânt și Mare Sinod va fi prezidat de smerenia noastră, înconjurat de ceilalți Întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe și membrii săi vor fi delegațiile compuse din ierarhii numitelor Biserici.

Scopul prim și importanța acestui Sinod Panortodox constă în a demonstra că Biserica Ortodoxă este Biserica una, sfântă, sobornicească și apostolească, unită prin Sfintele Taine, mai ales prin Dumnezeiasca Liturghie, ca și prin credința ortodoxă și prin sinodalitate. De aceea, a fost pregătit îndelungat printr-o serie de Comisii și Conferințe Presinodale, astfel încât documentele care vor reieși din hotărârile sale să fie însuflețite prin unanimitate și ca mesajul său să fie enunțat „de o singură voce și cu o singură inimă”.

Temele pe care le va trata Sfântul și Marele Sinod, definite la nivel panortodox în momentul în care a fost decisă întrunirea sa, se referă mai ales la probleme de structură și de viață internă a Bisericii Ortodoxe și care necesită o soluționare imediată, ca și unele referitoare la relațiile ortodoxiei cu ceilalți creștini și la misiunea Bisericii în epoca noastră. Desigur, știm că lumea așteaptă să audă glasul Bisericii Ortodoxe cu privire la numeroase probleme arzătoare care preocupă pe contemporanii noștri.Toutuși, noi am considerat că era necesar ca Biserica Ortodoxă să reglementeze mai întâi unele chestiuni de ordin intern, înainte de a adresa cuvântul său către lume, ceea ce ea nu a încetat să considere că este de datoria sa. Faptul de a manifesta sinodalitatea sa la nivel mondial, după atâtea secole, constituie primul pas decisiv îninte și sperăm că, prin Harul și cu ajutorul lui Dumnezeu, acest Sinod va fi urmat de altele, prin întrunirea altor Sinoade Panortodoxe.
Iubiți frați și fii preaiubiți în Domnul,

Marile evenimente istorice sunt dirijate prin harul lui Dumnezeu, care, în definitiv, este Domnul istoriei. Noi sădim și udăm, dar numai Dumnezeu face să crească (cf. 1 Cor. 3, 8). Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe constituie într-adevăr un eveniment istoric și noi numai lui Dumnezeu încredințăm soarta lui. De altfel, apelăm la toți credincioșii ortodocși din întreaga lume, clerici și mireni, să se roage lui Dumnezeu Sfânta Treime pentru ca El să reverse binecuvântările Sale asupra acestui eveniment, ca prin el să se întărească Biserica Sa și să fie preaslăvit Preasfântul Său Nume. Vremurile sunt critice și trebuie ca unitatea Bisericii să servească drept model pentru unitatea umanităţii marcată de dezbinări și de conflicte. Reușita Sfântului și Marelui Sinod îi implică pe toți membrii Bisericii, care sunt invitați să se intereseze de acesta. Textele aprobate la nivel panortodox și care vor fi supuse Sfântului și Marelui Sinod sunt deja publicate și puse la dispoziția fiecărui credincios de bunăvoință, pentru ca fiecare să fie informat corect, dar și pentru ca fiecare să-și exprime părerea sa și să spună ce așteaptă de la Sfântul și Marele Sinod.

Anunțând ceea ce precede pleromei întregii Biserici Ortodoxe pretutindeni în lume, în această solemnitate, ne rugăm Domnului Dumnezeu să acorde pe deplin Bisericii Sale și vouă tuturor, Harul și binecuvântarea Sa și să dea lumii întregi „pacea totdeauna şi în tot chipul” (II Tes. 3, 16).

În anul de har 2016, 20 martie din al 9-lea indiction

Semnează:

Bartolomeu al Constantinopolului, stăruitor rugător către Dumnezeu
Ioan de Pergam, rugător către Hristos
Isaia de Denver, rugător către Hristos
Alexie de Atlanta, rugător către Hristos
Iacob al insulelor Prinkiponisa, rugător către Hristos
Iosif de Proikonissos, rugător către Hristos
Meliton de Filadelfia, rugător către Hristos
Emanuel al Franței, rugător către Hristos
Niceta al Dardanelelor, rugător către Hristos
Nicolae de Detroit, rugător către Hristos
Gherasim de San Fancisco, rugător către Hristos
Maxim de Silivri, rugător către Hristos
Amfilohie de Adrianopol, rugător către Hristos”
(Traducere din limba franceză de Pr. Prof. Viorel Ioniță)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu