marți, 12 iunie 2018

PS Ignatie: "Dumnezeu, când îi cheamă pe Apostoli, ei nu cer informații suplimentare, nu cer fișa postului"


Evanghelia de la Matei 4: 18-23 


Pe când umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut pe doi fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Şi le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El. Şi de acolo, mergând mai departe, a văzut alţi doi fraţi, pe Iacov al lui Zevedeu şi pe Ioan fratele lui, în corabie cu Zevedeu, tatăl lor, dregându-şi mrejele şi i-a chemat. Iar ei îndată, lăsând corabia şi pe tatăl lor, au mers după El. Şi a străbătut Iisus toată Galileea, învăţând în sinagogile lor şi propovăduind Evanghelia împărăţiei şi tămăduind toată boala şi toată neputinţa în popor.
***

 Episcopia Hușilor: Preasfințitul Ignatie: „Chemările lui Dumnezeu îți descoperă ție, ca om, ceea ce poți face tu cel mai bine


În Duminica a II-a după Rusalii, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a participat, la invitația Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, la sfințirea bisericii „Sfântul Apostol Andrei” din Oradea.
În cadrul Sfintei Liturghii ce a urmat slujbei de sfințire a sfântului lăcaș, Părintele Episcop Ignatie a aprofundat fragmentul evanghelic duminical (Matei 4:18-23) în care este prezentată chemarea primilor ucenici ai Mântuitorului la apostolat:
Chemările lui Dumnezeu nu sunt ca și chemările noastre. Ele sunt întotdeauna definitive și irezistibile.

Atunci când luăm o decizie, noi suntem extrem de precauți, ca nu cumva decizia luată să aibă consecințe pe care nu ni le dorim. Când te cheamă Dumnezeu, nu este vreme de zăbavă, nu este vreme de răgaz, nu este nevoie de sincope. Dumnezeu, când îi cheamă pe Apostoli, ei nu cer informații suplimentare, nu cer fișa postului.
În continuare, Ierarhul Hușilor a explicat cum Dumnezeu, prin chemarea adresată omului, pune în valoare întreaga sa energie și capacitate:
Chemările lui Dumnezeu îți descoperă ție, ca om, ceea ce poți face tu cel mai bine. De aceea răspunsul nostru este întotdeauna irevocabil.

Evanghelia ne vorbește despre promptitudinea între chemarea lui Dumnezeu și răspunsul tău, între ceea ce cere Dumnezeu și ce simți tu în mod natural. Dumnezeu te cheamă la ceea ce simți tu că poți face cel mai bine.

Pentru slujitorii Bisericii nu există reconversie profesională dacă am răspuns chemării lui Dumnezeu de a-L sluji integral, fără intermitențe, fără alte informații suplimentare care să ne ajute să pășim pe acest drum. Păcatul este cel care introduce între noi și Dumnezeu aceste sincope, aceste intermitențe.

Aceasta înseamnă să fi un om de vocație: să faci numai acel lucru. Când te reconvertești, când iei o altă direcție a pregătirii tale profesionale, este o mare derută în universul tău lăuntric și nu-ți găsești punctul de referință care te împlinește ca om, care te înnobilează.”
Promptitudinea trebuie să caracterizeze pe fiecare creștin, a concluzionat Părintele Episcop Ignatie:
Chemarea lui Dumnezeu este irezistibilă, îți vorbește adâncului ființei tale, și simți că nu i te poți opune în niciun fel, te definește, te plasează pe un rost al vieții acesteia.

Dacă există promptitudine când El ne cheamă în a ne trăi credința, dacă există acestă conștiință a faptului că, prin chemarea pe care a făcut-o Dumnezeu totul este irevocabil, noi înșine devenim mărturisitori ai lui Dumnezeu într-o lume în care găsim un amalgam de ideologii.

Dacă noi nu reușim să avem motorul acesta intern al promptitudinii în a ne trăi credința, și a ne racorda la valorile perene ale credinței, vom capitula. Avem nevoie ca noi înșine să devenim mărturii frumoase, fără spectacol.(…)

Nu poți face față ideologiei lumii de astăzi dacă tu însuți nu ești adâncit în actul credinței tale. Devii un falseur, un mincinos. Începând cu noi toți, cei care suntem slujitori ai Bisericii, dacă nu reușim să ne adâncim adevărurile de credință să devină carnea noastră, ființa noastră, ADN-ul nostru, prin tot ceea ce facem noi.
Din soborul slujitorilor au făcut parte 9 ierarhi și mai mulți clerici din Episcopia Oradiei. Împreună cu Mitropolitul Laurențiu al Ardealului au slujit: Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor; Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei; Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului; Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei; Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei; Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord; Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei.
Biserica Sfântul Apostol Andrei din Oradea, adusă ca ofrandă lui Dumnezeu, este nu doar o bijuterie a artei religioase, ci și un monument al demnității poporului român pe aceste meleaguri”, 
a spus Episcopul Oradiei duminică la sfințirea lăcașului de cult.

Liturghia de duminica - Slujba de sfințire

a Bisericii „Sfântul Apostol Andrei” din Oradea 



Predica PS Ignatie: min 39.37- 51.14

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu