Viața și Canon Paraclis la Cuviosul Ieronim de Stridon - cel ce a tradus în limba latină Biblia (Vulgata)

Unul dintre cei mai mari sfinți și Părinți ai Bisericii Apusene este Sfântul Ieronim. Desigur, vorbim despre epoca în care Biserica din Răsărit și Apus era unită, iar creștinismul apusean era ortodox.

Părinții Bisericii Apusene din primele timpuri creștine erau egali în sfințenie și pregătire teologică cu Părinții Răsăritului, care au contribuit enorm la dezvoltarea conștiinței de sine ecleziastice, la clarificarea doctrinelor și la evanghelizarea popoarelor aflate în eroare și în idolatrie.

Unul dintre acești Părinți a fost Sfântul Ieronim. S-a născut în anul 347 în orașul Stridona din Dalmația și era de origine ilirică. Părinții săi, creștini bogați și conștiincioși, i-au oferit o educație și l-au inspirat în evlavie. La vârsta de doar șapte ani, l-au trimis la Roma pentru a studia filologia și retorica, sub îndrumarea celebrului profesor și filosof Rufinus, cu care s-a împrietenit.

A rămas la Roma timp de cincisprezece ani. Spre sfârșitul acestei perioade a renunțat la prietenia lui Rufinus și, odată cu ea, la ereziile lui Origen, pe care învățătorul său le îmbrățișase și le propovăduise. Ulterior, Ieronim, la vârsta de nouăsprezece ani, a fost botezat creștin de episcopul Romei, Liberius.

În 367 a plecat la Treviri, pentru a-și continua studiile și mai târziu în 372 în orașul Aquileia din Trieste din același motiv. După terminarea studiilor s-a îndreptat către viața ascetică, dar plăcerile și ispitele vieții nu i-au permis să inițieze și să urmeze viața monahală. Se relatează că pentru o scurtă perioadă a trăit o viață de destrăbălare, unde pentru scurta sa abatere a plâns și a jelit toată viața.

În 373 a decis să viziteze Țara Sfântă, unde locuia Domnul, dar când a ajuns la Antiohia s-a îmbolnăvit grav și aproape a murit. Acolo și-a dat seama de păcătoșenia sa și s-a pocăit amarnic de viața sa destrăbălată. După o rugăciune fierbinte către Dumnezeu, a fost vindecat în mod miraculos. Acest eveniment a devenit ocazia pentru el de a-și dedica restul vieții vieții în Hristos și slujirii Bisericii.

El nu a luat calea spre sfintele pelerinaje, ci calea deșertului sirian, unde prin ascetism și rugăciune s-a curățat și sfințit. În 378 s-a întors la Antiohia, unde episcopul Paulin l-a hirotonit, împotriva voinței sale, preot în 379. Totuși, Ieronim nu s-a apropiat niciodată de sfântul Altar, se pare pentru că se considera păcătos și nevrednic de marea slujbă a Preoției.

Un an mai târziu, în 380, a mers la Constantinopol, unde i-a întâlnit pe Sfântul Grigorie Teologul, precum și pe Sfântul Grigorie de Nyssa și pe Sfântul Amfilohie de Iconia. A stat cu acești mari Părinți timp de aproximativ doi ani, unde a fost învățat Teologia Părinților Greci și a fost inițiat în spiritualitatea autentică a Bisericii noastre. În timpul șederii sale la Constantinopol, a învățat bine greaca și ebraica, pentru a se angaja în interpretarea Scripturilor și în scrierea de tratate teologice.

În 382 a plecat la Roma, unde a devenit secretarul Papei Damasus până în 384. El credea că va fi următorul papă, după moartea lui Damasus, dar vicleniile clerului roman au făcut ca acesta să nu fie ales pe tronul episcopal al Romei.

S-a legat spiritual de trei doamne din aristocrația romană, cărora le-a învățat spiritualitatea ortodoxă și viața ascetică, Paula, Eustochia și Marcella, care au devenit nucleul în jurul căruia s-au adunat o multitudine de alte femei, cărora Ieronim le-a învățat credința creștină și viața spirituală.

Însă, amărât de intrigile unor creștini din metropola romană, a decis să se întoarcă în Orient, deoarece era atras de spiritualitatea Orientului creștin. Cele trei ucenice ale sale l-au urmat. Astfel, în 385, a ajuns la Betleem, orașul sfânt unde s-a născut Mântuitorul lumii, Hristos.

Cu bani de la eleva sa Pavla, a construit două mănăstiri lângă sfânta peșteră a Nașterii Domnului, una pentru bărbați, unde el însuși a devenit stareț, și cealaltă pentru femei, unde Pavla a devenit stareță. Acolo și-a trăit restul vieții, asemenea elevilor săi, rugându-se, practicând virtutea, studiind și scriind mari lucrări teologice.

A adormit pe 30 septembrie 420, iar Biserica noastră l-a socotit printre sfinții și marii Părinți ai săi. Memoria sa este cinstită de Biserica Ortodoxă pe 15 iunie, iar de romano-catolici pe 30 septembrie.

Scrierile sale au fost vaste atât ca arie de aplicare, cât și ca calitate. Cunoașterea excelentă a limbii latine l-a transformat într-unul dintre cei mai mari scriitori latini. A lucrat în principal ca traducător al operelor Părinților Greci în latină, contribuind astfel la familiarizarea occidentalilor cu teologia răsăriteană. De asemenea, a scris lucrări interpretative, dogmatice și antieretice.

Un număr mare de scrisori ale sale au supraviețuit. Cu toate acestea, cea mai importantă lucrare a sa este traducerea Sfintei Biblii în latină, cunoscută nouă sub numele de Vulgata, adică comună, populară. Cât despre învățătura sa, aceasta continuă tradiția marilor Părinți ai Bisericii antice, Ignațiu, Irineu, Ciprian și a Părinților Capadocieni.

Întregul său sistem teologic este rezumat în principiul că mântuirea omului are loc numai în interiorul Bisericii, în timp ce în afara ei există pierdere, despărțire de Dumnezeu și moarte.

Traducere de la https://www.romfea.gr/pneumatika/22310-agios-ieronumos-o-megalos-orthodojos-pateras-tis-dusis

• https://www.sansimera.gr/biographies/1485

Canon Paraclis la Cuviosul Ieronim de Stridon

Alcătuit de monahia Isidora, Egumena Mănăstirii Sfântului Ierotheos

† Prăznuirea lui se face pe 15 iunie

Traducere de Ana Benegui

Binecuvântând Preotul, începem cu citirea psalmului 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi‑mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu‑i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu‑m‑a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu‑mi‑am aminte de zilele cele de demult; cugetat‑am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m‑am gândit. Întins‑am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi‑mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu‑Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată‑mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă‑mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață‑mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește‑mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă, binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului.

Stih. Binecuvântați pe Domnul, că este bun, că în veac este mila Lui.

Dumnezeu este Domnul …

Stih. Toate neamurile m-au înconjurat, și în numele Domnului i-am înfrânt pe ei.

Dumnezeu este Domnul …

Stih. De la Domnul s-a făcut aceasta și este minunată întru ochii noștri.

Dumnezeu este Domnul …

Și cele ce urmează:

Tropar. Glas 4. Podobie: Cel ce Te-ai înălțat pe Cruce…

Pe prietenul prea adevărat al virtuților și sfințitul tăinuitor al înțelepciunii, pe organul cuvântării de Dumnezeu și iubitorul celor bune, pe Ieronim veniți cu cântări să-l lăudăm, că acesta păzind îndreptările nevoinței, în Palestina pustnicește s-a statornicit, unde și ceata călugărilor a călăuzit.

Slavă…

Aceeași Podobie

Învățat fiind de Grigorie de Dumnezeu-Cuvântătorul, Ieronime părinte, ai pătruns ale Evangheliei dumnezeiești taine, prea priceput tălmaci al Scripturilor făcându-te, unealtă a Duhului, scriitor a mulțime de cărți, stâlp neclintit al liniștirii, și mare învățător al adevărului.

Și acum... Al Născătoarei

Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii. Că de n-ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, stăpână, că tu izbăvești pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Psalmul 50

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

Și Canonul:

Cântarea 1-a. 

Glas 8.

Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat și din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Cuvioase Părinte Ieronim, roagă-te pentru noi!

Pe cel ce este vas al alegerii de bună trebuință, pe sfeșnicul cunoștinței și călăuza înțelepciunii, pe marele învățător al Scripturilor, pe Ieronim veniți să îl cinstim.

Stih: Cuvioase Părinte Ieronim, roagă-te pentru noi!

Cea fără prihană și nevinovată viața ta, traiul tău preacinstit și curat, obiceiurile tale cele cu întreagă înțelepciune și dumnezeiești, Ieronime părinte, le cântăm.

Slavă…

Ai risipit întunericul nopții, Sfinte Ieronim, și cu sârguitoare iubirea ta de nevoință ai lucrat faptele luminii, de toți fiind cunoscut ca fiu al zilei.

Și acum… A Născătoarei

Vrând Dumnezeu să-l îndumnezeiască pe Adam cel stricat prin gustarea rodului, în pântecele tău S-a zămislit, Fecioară, și pe acesta nestricat l-a păzit.

Cântarea a 3-a

Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc și ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întărește întru dragostea Ta; că Tu ești marginea doririlor și credincioșilor întărire, Unule Iubitorule de oameni.

Stih: Cuvioase Părinte Ieronim, roagă-te pentru noi!

La apusul tău ca un luminător ai strălucit, toată lumea luminând cu frumusețea viețuirii tale, Ieronime părinte, și simțirile credincioșilor le-ai bucurat.

Stih: Cuvioase Părinte Ieronim, roagă-te pentru noi!

Nicidecum nu ai dat somn ochilor tăi, nici genelor tale dormitare, o Ieronime, ci, neîncetat priveghind, petreci cu Dumnezeu, ca și cu un prea apropiat prieten glăsuind cu Dânsul.

Slavă…

Te-am cunoscut pe tine scriitor de cărți sfinte, strălucită oglindă a înțelepciunii și a înțelegerii, călăuzitor duhovnicesc al celor ce cu evlavie se conduc și vas al cunoștinței, o Ieronime.

Și acum… A Născătoarei

Mai desfătat decât cerurile s-a arătat pântecele tău, de Dumnezeu fericită Marie, Fecioară fără prihană, că L-ai născut cu trup pe Făcătorul, pe Cel ce toate le ține, rămânând nestricată.

Învrednicește-ne pe noi a ne învăța poruncile Domnului și pe ele fără preget a le păzi, Ieronime, învățătorule al dumnezeieștii filosofii.

Caută cu bunăvoință, Preacântată, de Dumnezeu Născătoare, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu.

Ectenie și Sedealnă

Glas 2. Podobie: Mijlocire caldă…

Pe cel ce este strălucit locaș al înțelepciunii lui Dumnezeu, preacinstit vas a multe daruri, scriitor bun cunoscător al Scripturilor și fericit organ al Mângâietorului, pe marele și Dumnezeiescul Ieronim, cu cântări să-l încununăm.

Cântarea a 4-a

Irmos: Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înțeles lucrurile Tale și am preaslăvit Dumnezeirea Ta.

Stih: Cuvioase Părinte Ieronim, roagă-te pentru noi!

Pe cel ce este filosofilor căpetenie, organ cu dulce glăsuire al Mângâietorului, pe Ieronim să-l cinstim și ale sale obiceiuri să le lăudăm.

Stih: Cuvioase Părinte Ieronim, roagă-te pentru noi!

În toate chipurile, Domnului tău ai slujit, Ieronime fericite, și dumnezeiască voia Sa în curată inima ta ai împlinit.

Slavă…

Cu înțelepciune, Ieronime, ale lumii griji le-ai părăsit și în pustie te-ai sălășluit, în aspră nevoință săvârșindu-te.

Și acum… A Născătoarei

Pe Iisus, Dumnezeu și Omul, fără de ispită bărbătească l-ai născut, Maică și Fecioară Preasfântă, și iarăși ai rămas nestricată, ca și mai înainte de naștere.

Cântarea a 5-a

Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni.

Stih: Cuvioase Părinte Ieronim, roagă-te pentru noi!

De dragostea lui Dumnezeu fiind aprins, Ieronime, ai pășit pe calea nevoinței, în chipul îngerilor, în cunoştinţă îmbrăcându-te.

Stih: Cuvioase Părinte Ieronim, roagă-te pentru noi!

Cuvintele vieții le-ai gătit, Ieronime, noaptea și ziua în a ta inimă, ca un casnic al Domnului cu Acesta împreună glăsuind.

Slavă…

O, ce mari minuni, prin care Domnul Dumnezeu pe pământ a făcut minunată a ta cale, în chip ales, Ieronime.

Și acum… A Născătoarei

 Ca un prunc ai zămislit pe Dumnezeu cel mai înainte de veci, Marie, pe Cel ce pe muritori îi înnoiește pentru a Sa bunătate.

Cântarea a 6-a

Irmos:  Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul și Lui voi spune necazurile mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea s-a apropiat de iad și ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

Stih: Cuvioase Părinte Ieronim, roagă-te pentru noi!

Înălțându-te la Dumnezeul cel Înalt, Ieronime, părinte de Dumnezeu insuflate, în afară de trup și de lume ai ajuns și ai văzut frumusețile cerești pe care mintea omului nu le-a gândit, nici ochii nu le-au văzut.

Stih: Cuvioase Părinte Ieronim, roagă-te pentru noi!

Ai iubit pomenirea morții, ca una ce mult folosește și, făcându-ți-o apropiată, ai omorât patimile trupului tău, Ieronime înțelepte: pentru aceasta, prin har devenit-ai moștenitor al adevăratei vieți.

Slavă…

 Ca un sfeșnic cu totul luminat, faptele tale risipesc întunericul necunoștinței, Ieronime părinte, și răspândesc razele zilei celei neînserate: și acum locuiești în ceruri, în corturile Luminii bucurându-te.

Și acum… A Născătoarei

 În curat pântecele tău L-ai încăput pe Cel neîncăput, Născătoare de Dumnezeu, pe Făcătorul cerului și al pământului, pe care Îl laudă cetele îngerilor: pe Acesta, ca o Maică roagă-L să ne izbăvească pe noi de tot necazul.

Învrednicește-ne pe noi a ne învăța poruncile Domnului și pe ele fără preget a le păzi, Ieronime, învățătorule al dumnezeieștii filosofii.

Neîntinată, ceea ce prin cuvânt negrăit ai născut pe Cuvântul, în zilele cele mai de pe urmă, roagă-te Lui, ca ceea ce ai îndrăznire de Maică.

Ectenie și Condac

Glas 2. Podobie: Ceea ce ești păzitoarea creștinilor…

Cu înțelepciunea învățăturilor tale de Dumnezeu insuflate și cu bogăția duhovniceștilor tale scrieri, ai străbătut cărările credinței, calea poruncilor cu pricepere arătându-o, în cuvinte și în fapte; cinstim deci, după cum se cuvine, dumnezeiască viețuirea ta și îți strigăm ție cu veselie: Bucură-te, Ieronime.

Prochimen

Gura mea va grăi înțelepciune și cugetul inimii mele pricepere

Stih. Preoții tăi, Doamne, se vor îmbrăca întru dreptate, și Cuvioșii tăi cu bucurie se vor bucura.

Evanghelia

De la Luca (Cap 12 8-12)

Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Pe tot cel ce Mă va mărturisi pe Mine înaintea oamenilor, și Fiul Omului îl va mărturisi înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Iar cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, lepădat va fi înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Oricine va spune un cuvânt împotriva Fiului Omului, va fi iertat; dar cel ce va blasfemia împotriva Duhului Sfânt, nu va fi iertat. Iar când vă vor duce în sinagogi și la dregători și la stăpâniri, nu vă îngrijiți cum sau ce să răspundeți sau ce să spuneți, că Duhul Sfânt, în chiar ceasul acela, vă va învăța ce trebuie să spuneți“.

Slavă…

Pentru rugăciunile Cuviosului Tău, Milostive, curățește mulțimea greșelilor mele.

Și acum…

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curățește mulțimea greșelilor mele.

Stih. Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, curățește fărădelegile mele.

Prosomie. 

Glas 6. Toată nădejdea…

Bucură-te, Ieronime, de Dumnezeu fericite Părinte, organul înțelepciunii și locașul Sfântului Duh; din belșug ai luat bunele daruri și ai scris ale tale cărți; pe acestea ținându-le ca pe o necheltuită comoară, ne învățăm cele mai bune spre mântuire. Deci, cu dumnezeieștile tale rugăciuni, învrednicește-ne pe noi a lucra poruncile Domnului, ca niște buni robi.

Mântuiește, Doamne, poporul tău…

Cântarea a 7-a

Irmos: Tinerii, cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credința Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.

Stih: Cuvioase Părinte Ieronim, roagă-te pentru noi!

Cine va cânta după vrednicie, Ieronime părinte, vrednicule de minunare, bune obiceiurile tale, curată viața ta și dumnezeieștile harisme cu care Hristos Dumnezeu pe pământ pe tine te-a slăvit.

Stih: Cuvioase Părinte Ieronim, roagă-te pentru noi!

Ieronim, sfântul tăinuitor al înțelepciunii, iarăși în mijloc a stătut, punând înainte-ne desfătarea cea din înțeleptele învățături ale cărților sale.

Slavă…

Cu râvnă fericim sfinte cărările tale, o Ieronime: de la Roma plecat-ai cu Paula, Evstohia şi alte fecioare cincizeci, spre a te statornici în sfânta mănăstire din Palestina.

Și acum… A Născătoarei

Cât de dulce este frumuseţea ta, cât de strălucită bună-cuviința feței tale, cât de dumnezeiască cinstea ta și de nespus a ta slavă, Preasfântă Mireasă a lui Dumnezeu, că ai întrecut în mărire și cetele îngerești.

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștile îngerești, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.

Stih: Cuvioase Părinte Ieronim, roagă-te pentru noi!

Cinstită și strălucită viețuirea Cuviosului Ieronim, de Dumnezeu-purtătorul, îngerii văzându-o, de mirare au fost cuprinși.

Stih: Cuvioase Părinte Ieronim, roagă-te pentru noi!

Vas cinstit al alegerii te-ai făcut, Cuvioase părinte Ieronim, spre slujirea lui Dumnezeu gătindu-te.

Slavă…

Văzând Dumnezeu smerenia și blândețea sufletului tău, Ieronime părinte, te-a pus pe tine luminător în Biserica lui.

Și acum… A Născătoarei

Veniți neamurile oamenilor, cu cântări dumnezeiești într-un glas să o fericim pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu fecioara.

Cântarea a 9-a

Irmos: Fecioară Preacurată, cei mântuiți prin tine, de Dumnezeu Născătoare, te mărturisim, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.

Stih: Cuvioase Părinte Ieronim, roagă-te pentru noi!

Ca pe o hrană a necuvântătoarelor ai văzut slava lumii, Ieronime părinte, pentru aceasta cu înțelepciune pe ea ai lăsat-o, luând sfințitul chip.

Stih: Cuvioase Părinte Ieronim, roagă-te pentru noi!

Ascultând cuvintele dumnezeiescului Grigorie de Dumnezeu-Cuvântătorul, te-ai făcut ucenic al său și asemenea în slavă, o Ieronime.

Slavă…

Bucură-te, Dalmatia lui Ieronim, și tu, toată Biserica lui Hristos, veselește-te de dumnezeiasca cinste a preaslăvitului tău fiu.

Și acum… A Născătoarei

Împreună cu Îngerul, Bucură-te strigăm ție, Născătoare de Dumnezeu, Marie, căci prin tine neamurile oamenilor am luat har.

Și Megalinariile:

Bucură-te, Sfinte Ieronim, slavă cuvioșilor și a drepților laudă; bucură-te, învățătorule al înțelepciunii și tăinuitorule preaplin de comorile cunoștinței.

Îngerii și oamenii împreună măresc cu cântări pe Ieronim, Bucură-te! strigând lui, în ziua prăznuirii sale cea plină de bună-cuviință.

Vedeți pe slăvit fiul meu, strigă Dalmatia, ca o maică lăudându-se: căci el ca o făclie se pune în sfeșnic, ca să strălucească și să lumineze marginile lumii.

Cuvintele preaînțelepte și cinstite ale lui Grigorie de Dumnezeu-Cuvântătorul, ca pe o călăuză le-ai avut în viață, pentru aceasta ai mers pe calea adevărului, o Ieronime.

Scris-ai cu sârguință, cu a ta mână, cărți de Dumnezeu insuflate, Ieronime, și pe acestea le-ai dat ca pe o comoară și bună moștenire, celor ce vor să învețe toate câte aduc folos.

Cu toată inima ta, cu tot sufletul, cu toată dorirea și sârguința, Ieronime, L-ai iubit pe Dumnezeul și Împăratul tuturor, Lui urmându-I cu credință.

Cinstesc, Ieronime, viețuirea ta cea slăvită și plăcută lui Dumnezeu; cu cântări măresc faptele tale cele mari, minunându-mă de slava ta cea preaminunată.

Te-ai împuternicit a răbda nedreptăți, clevetiri, amărăciuni și necazuri, și având credința în Domnul ca pe o armă, purtător de biruință ai ieșit din luptă, o Ieronime.

Cu mulțumire laudă îți înălțăm, părinte al părinților, Ieronime minunate, cinstind cu dorire ale tale fapte și laudă cântând măririlor tale.

Toate cetele Îngerilor, Înaintemergătorul Domnului, cei doisprezece Apostoli, Sfinților toți, împreună cu Născătoarea de Dumnezeu, faceți rugăciuni ca să ne mântuim noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Că a Ta este împãrãția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Și aceste tropare de umilință. 

Glas 6

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.

Slavă…

Doamne, miluieşte-ne pe noi că întru Tine am nădăjduit, nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.

Și acum…

Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne izbăvim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Și troparul. Glas 1. Podobie: Locuitor pustiului…

Cu râvnă învățându-te, Sfinte Ieronim, de la Grigorie de Dumnezeu-Cuvântătorul, ai căutat adâncul înțelepciunii cerești, tălmăcind cuvintele Scripturii; ca și cu o comoară ne îmbogățim cu ale tale cărți, pe care cu mâna ta le-ai alcătuit; bucură-te, cinstea preoților, bucură-te, lauda cuvioșilor, bucură-te, călăuză a cinstitelor fecioare Paula și Evstohia.

Ectenie și Apolis, după care cântăm cele ce urmează

Glas 2. Podobie: Când pe lemn…

Bucură-te, iubitorule al înțelepciunii, tăinuitorule al cuvântării de Dumnezeu, minte a filosofiei și floare cu bună-mireasmă a dumnezeieștii cunoștințe, Ieronime cuvioase, părinte slăvite, și temeiule al monahilor; bucură-te, făclie a pustiei, care arată celor ce zac în întuneric adevărul Evangheliei.

Cinstesc, Ieronime înțelepte, și cu laude și cântări după cuviință laud slăvită mâna ta, cu care cu înțelepciune ai alcătuit cărțile tale și pe ele le-ai dăruit tuturor ca pe o preacinstită comoară a vieții, așa încât ținând cu râvnă cuvintele învățăturilor tale, cunoaștem tainele credinței.

Dalmatia să se bucure ca o maică, fericite părinte Ieronime, la luminată prăznuirea ta, și Palestina să se veselească împreună cu dânsa; căci acolo ai ridicat cinstite mănăstiri și ai străbătut calea nevoinței. Să se bucure și ceata fecioarelor, pe care împreună cu Evstohia și Paula, pe calea monahicească ai călăuzit-o.

Bucură-te, Dalmație, ca o mamă preaiubitoare, de sărbătoarea luminoasă a fericitului părinte Ieronim; împreună cu tine se veselește și Palestina, căci acolo a ridicat sfinte lăcașuri și a străbătut cu vrednicie calea nevoinței. Se bucură și ceata fecioarelor pe care, cu Evstochia și Paula alături, le-a povățuit pe calea monahicească, întru sfințenie și har.

Stăpână, primește rugăciunile robilor tăi, și ne izbăvește pe noi din toată nevoia și necazul.

Toată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumnezeu, păzește-mă sub acoperământul tău.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeul, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.