joi, 15 aprilie 2010

Sf. Nicolae Velimirovici "Simboluri si semne" -Recenzie

Sfantul Nicolae Velimirovici, "Simboluri si semne", Colectia "Arhipeleagul slav, Varasta Omului", Lausanne, 2010, 110 pag.

Saint Nicolas Vélimirovitch, « Les symboles et les signes », coll. L’archipel slave, L’Age d’Homme, Lausanne, 2010, 110 p.

Aceasta carte micuta, unde textul are dimensiunea unui mare articol, a fost scrisa in 1932 de catre episcopul sarb Nicolae Velimirovici (viitorul Sfant Nicolae de Jitcha), pentru studentii de teologie de la Facultatea de Teologie din Belgrad, pentru a-i initia in principialele semne si simboluri folosite in Vechiul si Noul Testament.

Dupa un capitol introductiv asupra "realitatii si simbolurilor sale", scrierea trateaza mai intai pamantul, soarele, stelele, mineralele, vegetalele, animalele, obiecte, acte, fapte si activitati in calitate de simboluri, apoi vise, evenimente, ganduri, sentimente, circumstante ordinare, fenomene si cataclisme naturale, razboiul, foametea, si pierdera ca semne. Dupa un capitol asupra semnelor de la sfarsitul lumii si un capitol concluziv asupra "cunoasterii adevarului", autorul precizeaza astfel diferenta intre simboluri si semne:

"Simbolul este permanent, semnul este efemer."
De exemplu: moartea corporala este de maniera generala simbolul mortii spirituale. Dar moartea fiului lui David din cauza pacatului patern este un semn pentru tatal sau, de descoperire a pacatului si chemare la pocainta.
Soarele este cel mai mare simbol al lui Dumnezeu in natura, eclipsarea sa este un semn divin adresat oamenilor.
Piatra este simbolul lui Hristos, si a credintei in Hristos ca fundament al vietii spirituale. Piatra care se sfarama la moarte este un semn.
Fiara salbatica este simbolul unei patimi. Dar cand o fiara ataca un om pentru a-l sfasia ca in cazul adolescentilor care au ras de Elisei, sau de profet (IV Regi, 2, 23-24) aceasta este un semn.
Vantul este unul din simbolurile Sfantului Duh; dar cand vantul darama o casa, aceasta este un semn.
Crucea este simbolul suferintei si al matuirii, dar crucea care s-a aratat in cer imparatului Constantin cel Mare, sau cea care se va arata la a doua venire a lui Hristos, aceasta este un semn.
Apa este simbolul slavei lui Dumnezeu si al purificarii; potopul si inundatiile sunt semne.
Omul in relatia sa fata de natura este un simbol a lui Dumnezeu; dar acel om care, prin viata sa, prin menirea sa, prin cuvintele sale reprezinta un avertisment pentru altul, acest om este un semn.
A pieri fara vina asa cum si a pieri din cauza unei vine sunt semne.
Bolile trupului in genral simbolizeaza afectiunile spirituale, dar o boala subita in famile este un semn.
Un vis indubitabil, nu necesita nicio interpretare, este un semn. Dar un vis poate de asemenea fi simbioic, reprezentand imagini si evenimente, subiecte de interpretat.

Intr-un cuvant intreaga lume care apare este simbolul unei realitati invizibile, spirituale; dar serveste de semn in relatiile care se tes intre creaturile din sanul sau - raporturi, schimbari, perturbari, actiuni, evenimente, si stari.

Pentru cel care a patruns stiinta spirituala, si cel care are sub ochi Sfanta Scriptura a lui Dumnezeu, este usor sa distinga simbolurile de semne.

Din cauza scopului sau pedagogic si publicului caruia i se adreseaza in mod initial, aceasta carte nu poarta o gandire atat de profunda si nici un stil la fel de liric si poetic precum putem gasim in alte scrieri ale aceluiasi autor, si hermeteutica simpla a acesteia, din abundenta ilustrata cu citatii din Sfanta Scriptura, depaseste rareori sfera interpretarilor evidente sau deja binecunoscute. Gasim nu mai putin, in afara unui paragraf sau altul, cateva pretioase invataturi spirituale.

Recenzie facuta de Jean-Claude Larchet

Sursa : http://www.orthodoxie.com/2010/04/recension-saint-nicolas-v%C3%A9limirovitch-les-symboles-et-les-signes-.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu