Interviu cu PS Marc la radio RCF

Rcf : Intrunirea crestinilor pentru Paste 2010 (emisiune radio in franceza)

Invitati:

* PS Marc, Episcop ortodox al Mitropoliei Ortodoxe Romane pentru Europa Occidentala si Meridionala (PS Marc)

*Pastorul Emmanuel Alvarez, pastor Protestant (Em A)

* Parintele Serge Ricaut, preot catolic, delegat cu ecumenismul in dioceza de la Bordeaux (SR)

Cateva fragmente din aceasta emisiune radio:

Reporterul : Cum trebuie se spunem ecumenica [fr. oecumenisme] sau ecumenista [fr. écuménisme] ?

SR: Cred ca amandoua se spun.

PS Marc: Amandoua se spun, dar imi amintesc de un profesor de greaca care insita sa facem diferenta, si sa vorbim de ecumenism [fr. oecumenisme] ca enologie [fr. oenologie ] si nu ecumenica [fr. écuménisme], dar nu este o erezie in orice caz.

EmA: Da, in general suntem de acord asupra acestui lucru.

Rep.: O slujire ecumenista de Paste, o intrunire a tuturor crestinilor, pentru aceasta sarbatoare de Paste, este ceva simbolic?

SR: Mai intai cuvantul slujire nu este totusi corect, ci am vrut sa fim impreuna, crestini de orice confesiune pentru a anunta impreuna ceea ce face credinta noastra, invierea lui Hristos, si apoi, sa ne rugam impreuna, pentru ca aceasta este posibil. Nu este nicio dificultate in fata cuvantului Domnului [ cred ca se refera la Ioan 17,21 n.t.]. Si aceasta am vrut sa o facem impreuna in mod public, in acest loc.

PS Marc: Stiind totusi ca este o rugaciune particulara. Ne intalnim toti impreuna in Saptamana de Uniate pentru a ne ruga impreuna, dar acum este altceva, pentru ca ne intalnim toti impreuna pentru a anunta invierea lui Hristos, in fata lumii si a orasului [fr."à la face du monde, et à la face de la cité" un fel de "urbi et orbi" n.t.], in acest caz Bordeaux. E ceva unic si important sa manifestam.

EmA : Da, este in orice caz o vizibilitate a credintei noastre, si ma gandesc in orice caz, pentru oras, fara a ne pune inainte, dar a spune in ce credem, pentru ce suntem acolo, pentru ca vrem sa sarbatorim Pastele, deci sa manifestam o comuniune.

Rep. : A spune in ce credem, este in afara unui simbolism. Spuneam ca acesta intrunire de Paste este simbolica pentru unitatea crestinilor, dar ce spuneti aici depaseste aspectul simbolic. A spune credinta sa intr-un loc public, este mai mult decat un simbolism, este un angajament, este un act...

EmA: Da, fiecare poate gasi in acest eveniment ceea ce vrea sa dea. Acest cuvant al evangheliei va fi citit, si auzit de multi. Va fi citit de unii si de altii, deci ca cei care manifesta credinta noastra, a fiecaruia.

SR: Pentru noi crestinii, oricare ar fi confesiunea noastra, locul lui Dumnezeu nu este un templu, un loc de piatra. Locul lui Dumnezeu este inima omului, si a proclama aceast loc in mod public, este consecinta directa a botezului noastru, pentru ca noi am fost martorii acestei vesti bune [evanghelii] a Invierii, si nu pentru a pastra-o doar pentru noi in locuri ascunse, ci a o marturisi in fata lumii.

PS Marc: Ca botezati fiecare dintre noi trebuie sa marturiseasca credinta sa, fiecare botezat este apt sa declare credinta sa. Ceea ce noi marturisim este evenimentul cel mai bulversant din istoria umanitatii, este Invierea lui Hristos. Am sarbatorit pe 25 martie Buna Vestire, care este incarnarea lui Hristos. Invierea lui Hristos nu poate fi separata de aceasta incarnare a lui Hristos, dar este un eveniment formidabil, extraordinar, pe care nu putem sa-l trecem sub tacere. Este ceea ce este cel mai important in istoria umanitatii.

Rep.: Este sarbatoarea crestina prin excelenta, este soclul pe care se fondeaza credinta tuturor crestinilor, Invierea?

EmA: In orice caz eu tin la aceasta. Este evenimentul, asa cum spunea PS Marc, de iesire din moarte, este iesirea din tot cee ce este negarea vietii, este toata relatia de regasire a omului cu Dumnezeu in Hristos, fundamentul credintei, nu doar la nivelul doctrinei, ci a intregii spiritualitati, si chiar a vietii crestine.

Rep.: Acest an sarbatoarea Pastelui este la aceiasi data. Data trecuta stiti cand a fost?

SR: Noi avem doua calendare diferite, ortodocsi si crestinii occidentali, calendarul iulian si gregorian, amandoua sunt fondate pe luni si ani, dar nu in acelasi mod.

PS Marc: Ceea ce putem spune ca anumite biserici ortodoxe, printre care biserica ortodoxa romana, utilizeaza calendarul gregorian pentru sarbatorile fixe, si pe cel iulian pentru cele mobile, dupa care calculam data Pastelui, astfel incat sa putem fi in comuniune cu bisericile care au conservat pentru toate sarbatorile calendarul iulian. Deci complica un pic lucrurile, si daca ne intrebati daca sarbatorim Craciunul pe 6 ianuarie, ei nu, ci pe 25 decembrie, dar sarbatoarea de Paste in comuniune cu toti ortodocsii dupa calendarul iulian.

Rep: Data viitoare in orice caz va fi in 2011, apoi 2014 si pe urma 2017, deci nu in toti anii. Data de Paste, vorbeati de sarbatori mobile, de ce aceasta sarbatoare este mobila, cum este fixata?

PS Marc:Pentru ortodocsi data este aleasa si in functie de pastele evreiesc, dar ea trebuie sa fie diferita, este prima duminica care urmeaza pastelui evreiesc; dar de maniera sa nu fie confundata cu data pastelui evreiesc.

Rep.: La Bordeaux aceasta intrunire ecumenica este prevazuta pentru ora 7.08, ora oficiala a rasaritului soarelui. O celebrare ecumenica este destul de rara. De ce este atat de dificil sa facem unitatea crestinilor? Care este obstacolul principal al unitatii? De ce acesta unitate nu se face?

EmA: Cred ca nu putem sa revedem acum diviziunea a secole de istorie in trei miscari. Pentru ca ele s-au inradacinat in culturi, in practici, in obisnuinte, si sunt probabil lucrurile cele mai dificil de a schimba. Unitatea intre biserici este atat de exigenta a se realiza, precum unitatea dintre noi insine, dar mergem spre ea.

PS Marc: Unitatea este poate ceva abstract, totusi, de care suferim cu totii. Unitatea este capacitatea de a se impartasi impreuna din Sangele si Trupul lui Hristos din acelasi potir. Unitatea este fondata pe comuniunea in Trupul si Sangele lui in Hristos. Pentru moment acest lucru nu putem sa-l facem. Este si altceva decat divergentele istorice, care sunt totusi evidente, sunt divergente in ceea ce marturisim, ca de exemplu Crezul, pe care nu-l spunem toti la fel, si cateodata chiar "Tatal nostru". Sunt motive din acestea, nu numai divergente culturale, si noi suntem ceea ce marturisim. Deci unitatea, comuniunea o regasim cand, fara spirit polemic, toate acesta se vor pune in ordine, este ceea ce se face, este o munca magnifica care se face in acest moment intre teologi, pentru ca, fara spirit polemic, sa punem in ordine ceea ce diverge in felul nostru de a marturisi credinta noastra, si incepand cu acest moment putem sa ne regasim cu totii in fata aceluias potir pentru a ne impartasi cu Trupul si Sangele lui Hristos.

Rep.: Pentru a intelege mai bine este credinta care nu este aceiasi sau este felul de a o marturisi?

PS Marc: Cand spun felul de a marturisi nu este o problema de cultura. Putem sluji intr-o limba sau intr-un rit . Marturisirea credintei insemana crezul nostru, care pentru moment nu este acelasi. Putem sa vrem sa sterge diferentele, trebuie sa punem accentul pe ceea ce ne uneste, dar si pe ceea ce traim. Credinta nu este ceva exterior ci este un fel de a trai. Cand ne intalnim unii cu altii vedem ca avem un fel de a trai diferit, cateodata chiar foarte diferit. De ce? Aceasta vine dintr-o divergenta din ceea ce credem, dar nu trebuie sa ascundem realitateav printr-un discurs consensual: toate merg bine. Bineinteles este o enorma munca care se face, si daca este o munca, atunci este si un motiv.

Em A: Da eu gasesc foarte bine ca ecumenismul sa fie mereu pe cale [de a se infaptui]. Ceea ce este mai rau, este ceea ce a fost deja evocat, adica consensul ca toate merg bine, dar de fapt avem culturi, traditii si aspecte teologice diferite. Cand vedem ca demarajul ecumenismului cu anglicantii, si in interiorul protestantismului de fapt, nu suntem foarte departe de aceata latura , deci e ceva sanatos sa punem intrebarile adevarate, si in acelasi timp ne dem seam ca la nivel spiritual dragostea noastra pentru Hristos este ceva real...

SR: Un parinte din primele secole, Dorotei de Gaza avea aceasta imagine, de a pune in centru pe Hristos, dupa modelul unei roti cu spite, si pe discipoli in jurul Lui, si pe urma spunea :"Mai mult ne apropiem de Hristos, mai mult ne apropiem unii de altii" si cred ca aceasta imagine a lui Dorotei de Gaza poate sa ne ajute in acest demers ecumenic. Efectiv mai mult ne apropiem de Hristos, mai mult putem sa ne iubim in adevar unii cu altii si sa traim Evanghelia.

Rep.: Mesaj de speranta de Paste. Este sarbatoarea nadejdii in inviere. Am sa va rog pe fiecare in parte sa spuna ceva, un mesaj de Paste...

Em A: Da, Hristos a inviat, este cea mai mare bucurie pentru oamenie. Este poate adevarat ca biserica nu a spus-o bine mereu, cu cele mai potrivite cuvinte, dar este o realitate care ne depaseste pe toti, si este o realitate pentru lumea noastra intreaga. Deci este un eveniment in acelasi timp din istoria noastra, si din afara istoriei noastre, si un eveniment cand fiecare trebuie sa-si puna intrebarea: Paste, Hristos a inviat , cred in aceasta?

PS Marc :Hristos a inviat si aceasta se adreseaza la toti, intr-o lume care ne pare absurd sa credem in inviere : razboiele, suferinta, egoismul, si care se ciocnesc unele cu altele. Invierea este o depasire a tuturor acestea. Si putem sa reluam cuvantul Sfantului Ioan Gura de Aur: "Unde-ti este moarte boldul? Unde-ti este iadule biruinta? Inviat-a Hristos si tu ai fost nimicit."

SR: Jean Paul Sartre spunea ca "Infernul este celalalt". Eu cred ca infernul este in fiecare dintre noi, si intr-o zi Cineva a coborat la iad si a scos mortii, si continua sa o faca. Este Hristos, si El pune in noi o "punte" extraordinara care deschide in noi o umila incredere aspura mortii, invierea Sa.

Cateva legaturi (unele in franceza) cu privire la ecumenic si ecumenism:

http://dictionnaire.reverso.net/francais-definition/%C3%A9cum%C3%A9niquec:

écuménique , oecuménique

1 universel en matière de religions chrétiennes (universal in materie de religii crestine)

2 souhaitant rassembler toutes les Églises chrétiennes (dorinta de a intruni toate Bisericile crestine)

http://fr.wikipedia.org/wiki/%C5%92cum%C3%A9nisme

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecumenism:

Ecumenismul este o mişcare religioasă care urmăreşte reuniunea tuturor bisericilor creştine într-una singură (din fr. oecuménique, lat. oecumenicus, gr. oikumenike).

Obs. Imi amintesc ca am citit un articol interesant pe Razboilul intru Cuvant, cam acum un an daca nu ma insel, si care facea foarte bine diferenta intre aceste cuvinte: ecumenism/ecumenic. Din pacate nu am mai gasit acest articol, dar sper ca va putea cineva sa ne ajute sa facem diferenta intre aceste cuvinte cum trebuie.

Parerea mea este ca de fapt cuvantul "ecumenic" a fost confiscat intr-un fel, si pornind de la sensul lui initial "universal in materie de credinta" a fost utilizat in sensul de "universal, care se aplica la toate credintele numite crestine", adica s-a cautat un numitor comun pentru toate credintele care chiama numele lui Hristos. Datorata acestui "numitor" se vrea reuniunea tuturor credintelor care "il poseda". Numai ca, reuniunea tuturor aduce dupa sine reuniunea mai multor "adevaruri", ceea ce face ca tocmai lucrul acesta sa excluda insusi Adevarul prin amestecarea lui cu minciuna, si prin aceasta, ecumenismul astfel vrut, se intoarce chiar impotriva ecumenicitatii ca esenta, si ca sens initial.

********************

Comentariul meu :

PS Marc vine cu o marturie buna cu privire la unitatea crestinilor, spunand ca aceasta inseamna "capacitatea de a se impartasi impreuna din acelasi potir" si ca "noi suntem ceea ce marturisim" iar pentru moment nu putem sa facem aceasta unitate, pentru ca nu avem acelasi crez. Dar in toata marturisirea pe care o face se intrezareste si "calcaiul lui Ahile", spunand de la bun inceput ca ecumenismul nu este o erezie. Daca intr-adevar se refera la sensul initial al cuvantului ii dam dreptate, ca doar si cele 7 consilii tot ecumenice s-au numit, numai ca in ziua de astazi ecumenismul are alte valente, si stim clar ca prin ecumenism se vizeaza unirea tuturor credintelor. Nu putem sa facem abstractie de acest lucru, stiind ca insusi PS Marc a participat la aceasta intalnire ecumenica de Paste la Bordeaux.

Atat la Bordeaux, cat si la Paris, dar si in alte mari orase s-au organizat astfel de intalniri ecumenice in piete, locuri publice. Hristos insa, a venit in lume, nu in cel mai mare oras de la vremea aceia, ci intr-o pestera, intr-un loc smerit, dar in schimb a fost rastignit intr-un loc public, si pe urma a inviat, nu in vazul tuturor, in mijlocul orasului, in fata lui Pilat sau a fariseilor, ci cu smerenie s-a aratat mai intai celor care venisera sa-L caute. Vazand acestea, cum a venit Hristos in lume, si cum s-a aratat dupa inviere, ma face sa cred ca locul public nu este cel mai nimerit loc, unde, in loc de a se marturisi credinta, aceasta se pune, de fapt, in spectacol. Pe toti ar putea se ne castige idea ca a marturisi invierea lui Hristos intr-un loc public este un act de credinta si de curaj, numai ca adevarata credinta nu se marturiseste strigand cat mai tare in vazul lumii, ci asa cum ne-a invatat Hristos, marturisirea credintei se face cu smerenie si cu jertfelnicie.

Ori, ceea ce s-a intamplat acum de Paste n-a fost o marturisire de credinta in Duhul lui Hristos, ci un pas vizibil spre aceasta unitate ecumenica, a tuturor credintelor. S-a folosit un adevar, si anume invierea lui Hristos, pentru a arata o minciuna, si anume unitatea tuturor crestinilor mai ales acum, asa cum se spune, in moment de criza. Criza este intr-adevar, dar mai intai este de natura spirituala, iar infatisarea aceasta in public, chiar daca se face in numele adevarului, are un efect contrar, nu de marturisire a unitatii crestinilor, ci mai repede de sminteala.