Ioan Iacob Hozevitul

GRAIURI PROFETICE
(Culese din hrisoave grecesti)

1La anii veacului din urma,
Pastorii cei duhovnicesti
Se vor abate de la turma,
Urmand curentelor lumesti.

2Pasi-voi ei pe cale stramba,
Lasandu-si drumul parintesc,
Si vor canta la oi din "dramba",
Iar nu din "fluier pastoresc",

3Vor face focul cu "progresul"
In "staulul duhovnicesc"
Si fumul va starni eresul
Retezului papistasesc.

4Atuncea lumea cu stiinta
Va face nascociri mereu.
Si nu va fi la ea credinta,
Nici temere de Dumnezeu!

5Poporul cel cu simplitate
- De frica vesnicelor munci -
Va mai pazi cu scumpatate
Dumnezeiestile porunci.

6Dar vietuind in neunire
Si fara povatuitori,
Vor fi urati de stapanire
Si multi vor sta prin inchisori.

7Acei cu ravna mai fierbinte
La fapta buna, si smeriti,
Vor fi ca cei iesiti din minte
De toata lumea socotiti.

8Intelepciunea omeneasca
Va face idoli pe pamant.
Si lumea vrea sa foloseasca
Dezmatul ca asezamant.

9Vor tunde barbile si parul
Si hainele vor reteza,
Iar legile cu adevarul
La moda toate vor scurta.

10La tineri nu va fi rusine
Si nici iubire intre frati,
Iar moda va tari cu sine
Pe oamenii destrabalati.

11Atuncea Dumnezeu, cu greata,
Va cauta spre pamanteni
Si-i va lipsi pe multi de viata
Ca oarecand pe "sodomeni".

12Pamantul isi va pierde mana
Si munca nu va fi cu spor,
Ca multi vor crede pe Satana
Tovaras slobozirii lor!

13Atuncea lumea va sa fiarba
Ca un cazan la "pirostea",
- Aprinsa de manie oarba -
Si pacea ei se va lua.

14Razboaie mari, infricosate,
Se vor tine aproape lant,
Dar mai grozav va fi ca toate
Al "celor la bizant!"

15Popoarele civilizate
Cand mai vartos vor progresa,
Ca fiarele infometate
Cu dintii se vor sfasia.

16Vor face "care" zburatoare,
Iar coada lor de scorpion
Va face iarasi tulburare
Ca turnul de la Babilon.

17Atuncea vor fi ca armatura
Balauri groaznici de metal,
Imprastiind parjol din gura
Si fumuri cu venin mortal.

18La vii abia a treia parte
Din toata lumea va scapa,
Iar restul se va da la moarte;
Apoi razboiul va-nceta!

19Caci Inger va veni din ceruri,
Strigand cu glas infricosat,
Sa puna capat la maceluri
Puterile din Tarigrad.

20Acolo Ingerii vor pune
Pe tronul bizantin un Sfant
Si pasnic toti se vor supune,
Lipsind razboiul pe pamant.

21
Atunci va fi Ortodoxia
In toata lumea stralucind,
Si va sa piara dusmania,
Belsug si dragoste fiind!

VANTUL PUSTIIRII
(Urgia cereasca)

1Iarasi lupte, iarasi sange
Iarasi zgomot de razboi,
Iarasi lacrimi nesfarsite,
Iarasi valuri si nevoi!

2Cand a sters sarmana lume
Lacrima de pe obraz,
Au venit napraznic iarasi
Alte valuri de necaz.

3Vaduvele iar vor plange
Cu batranii cei sarmani
Si copiii vor ramane
Iar cu miile orfani.

4Pustii-se-vor orase
Si pe multi ii vor robi,
Unde sunt cantari desarte,
Gloantele vor dantui.

5Iar in locul rasfatarii
Si al luxului nebun,
Va domni de-acuma groaza
Si cutremurul de tun.

6Care azi, (de zburdaciune),
Umbla goi, nerusinati,
Vor ajunge ca sa umble
De nevoie dezbracati.

7Cand sporeste rautatea
Se scarbeste Dumnezeu,
Pentru asta vin in lume
Si razboaiele mereu!

(Cea din urma poezie scrisa de Sf. Ioan Iacob, la 15 iulie 1960)

FIARA APOCALITICA

1Acum sporeste rautatea,
Deschis-a scoala Antihrist
Si dascaleste multa lume
Cu “alfabetul ateist”!

2Caci astazi “fiara cea gandita”
Isi misca capetele ei:
Masoneria, comunismul
Si razvratitii de evrei!

3Papalitatea de la Roma
Si cu paganii din Agar
Arunca mai cu indarjire
Sagetile lui veliar!

4Din sapte capete de fiara,
Aceste cinci s-au aratat,
Iar cand se vor ivi si restul,
Sfarsitul s-a apropiat!

5Va mai iesi o alta fiara
Cu doua coarne ca de miel
Iar glasul ei ca de balaur,
Avand putere de la el.

6Mai are fiara zece coarne
Cu semnele lui “Lucifer”,
Sunt patimile pierzatoare
Ce striga astazi catre cer.

7Aceasta este "uraciunea"
Ce va sedea pe locul Sfant
Si cu putere diavoleasca
Va fi stapana pe pamant!