In firea noastra este sa iubim si sa fim iubiti
[...] In firea noastra este sa iubim si sa fim iubiti. Avem nevoie si sa fim iubiti, nu numai sa iubim. E foarte greu cand nu te iubeste cel de langa tine. Uneori ti se pare ca mama sau tata nu te iubeste pentru ca sunt stresati. Si vin de la servici si te intreaba, cand vii de la scoala: "Ai luat note bune?", "Nu", sau "Da" - bineinteles, pentru ca atunci cand luam note bune spunem. Cand nu luam spunem: "Nu s-a intamplat nimic". Si cam atat.
"Intelepciune, drepti, sa ascultam Sfanta Evanghelie"
Am devenit asa de neatenti! Groaznic, groaznic! Stati sa va spun eu prima neatentie de astazi: Domnul spune asa: "Cel ce asculta cuvintele Mele pe Mine ma iubeste". Pai ce-a zis diaconul? "Intelepciune, drepti, sa ascultam Sfanta Evanghelie". Pai ce inseamna drepti? Care au facut armata stiu ce inseamna "drepti": in picioare. Voi ce-ati facut? "Intelepciune, in genunchi sa ascultam Sfanta Evanghelie". N-am auzit comanda asta. Am auzit: "Intelepciune, drepti, sa ascultam Sfanta Evanghelie".
V-ati pus vre-o data intrebare de ce se spune "drepti"? Va dati seama ca la Primul Sinod Ecumenic – Primul Sinod a toata lumea, adica adunarea a tutror episcopilor a toata lumea locuita (ca oikoumenē nu inseamna un balaur pe care-l practica astia care sunt in occident si sunt ecumenisti. Oikoumenē, inseamna unde stau casele, ca oikos inseamna case, si menē inseamna a ramane, a sta. Oikoumenē inseamna lumea locuita, unde stau casele. Si Sinod Ecumenic nu inseamna un sinod de balauri care se intalnesc acolo sa vorbeasca impotriva ortodoxiei, ci inseamna Sinodul a toata lumea) – si la Primul Sinod s-au intalnit Parintii si unul dintre lucrurile pe care le-au subliniat atuncea a fost acesta: "se cuvine ca tot omul in ziua de duminica, in ziua de Praznice Imparatesti, si in ziua de la Pasti si pana la Rusalii sa nu plece genunchiul jos, si cine face altfel... La Rusalii, dupa Liturghie, este Vecernia plecarii genunchilor, si de atuncea inseamna ca se dezleaga sa se plece genuncii. De ce?
1. Pentru ca noi suntem credinciosi cu toata fiinta noastra. Noi nu suntem credinciosi numai cu sufletul, ci credem cu toata fiinta noastra ca Hristos a murit si a inviat. Pai a inviat in limba greaca inseamna anesti si anesti inseamna a stat in sus. Nu la intamplare suntem verticali, si avem o verticalitate. Si, problema oamenilor de astazi este ca incepe sa-i doara spatele. De ce? Pentru ca nu mai sunt verticali, pentru ca toata lumea e inclinata in fata. Asa constata specialistii kinetoterapeuti – kinetoterapeuti inseamna specialistii miscarii. Si singura pozitie in care se odihneste coloana verticala este cand omul sta in picioare, nu culcat pe... "dormeo memory". Si atunci "drepti" inseamna ca noi marturisim cu toata fiinta noastra ca "Hristos anesti", a inviat, adica S-a ridicat in sus.
V-ati pus vre-o data intrebare de ce se spune "drepti"? Va dati seama ca la Primul Sinod Ecumenic – Primul Sinod a toata lumea, adica adunarea a tutror episcopilor a toata lumea locuita (ca oikoumenē nu inseamna un balaur pe care-l practica astia care sunt in occident si sunt ecumenisti. Oikoumenē, inseamna unde stau casele, ca oikos inseamna case, si menē inseamna a ramane, a sta. Oikoumenē inseamna lumea locuita, unde stau casele. Si Sinod Ecumenic nu inseamna un sinod de balauri care se intalnesc acolo sa vorbeasca impotriva ortodoxiei, ci inseamna Sinodul a toata lumea) – si la Primul Sinod s-au intalnit Parintii si unul dintre lucrurile pe care le-au subliniat atuncea a fost acesta: "se cuvine ca tot omul in ziua de duminica, in ziua de Praznice Imparatesti, si in ziua de la Pasti si pana la Rusalii sa nu plece genunchiul jos, si cine face altfel... La Rusalii, dupa Liturghie, este Vecernia plecarii genunchilor, si de atuncea inseamna ca se dezleaga sa se plece genuncii. De ce?
2. Mai este un lucru, un motiv pentru care, atunci cand auzim cuvanatul lui Dumnezeu, stam in picioare. Pai, fratilor, in baza a ce ii zicem lui Dumnezeu Tata? De ce-I zicem lui Dumnezeu Tata, si ne permitem cu indraznire si fara de osanda si cutezam a-I zice lui Dumnezeu Tata? De ce? In baza la ce? Vreau sa aud un raspuns. [...] Pai ne-a creat, bun, de acord! Si pe chinezi, si pe indieni, si pe toti i-a creat. De ce nu-i zic lui Dumnezeu: Tata? [...] Ah, ca nu sunt botezati. Pai unii sunt botezati, ca a fost Sfantul Ioan Maximovichi pe acolo si altii. Dar prin botez am devenit ce? Am primit duhul infierii, ne-am facut fiii Lui. Si zice: "fa-l pe-acesta fiul si mostenitor al imparatiei Tale". De ce mostenitor? Pentru ca fiul este mostenitorul de drept al tatalui. Tatal nostru cine este? Dumnezeu! Pai daca Tatal nostru este Dumnezeu, inseamna ca El ne lasa mostenire Imparatia. Ii spune Dumnezeu fiecaruia dintre noi, asa cum il auzim pe tatal fiului risipitor ca ii spune: "tot ce este al Meu este al tau". Foarte frumos suna aceasta, numai ca nu ne intereseaza.
Fratilor, daca acuma ar veni o delegatie de la curtea palatului, de la Buckingham Palace si ar zice: "luminatia sa, regia Angliei a decis sa va infieze pe fiecare dintre voi si sa va lase mostenire cate o suta de mii de lire", care dintre voi spune: "nu ma intereseaza"? Dar daca vine Domnul la fiecare dumnezeiasca Liturghie si ne aduce aminte statutul pe care il avem fiecare dintre noi, de fii si fice ale lui Dumnezeu, si ne propovaduieste aceasta Biserica, si Parintii, ca suntem fii si mostenitori ai Imparatiei Cerurilor si ca am primit prin botez statutul de ce cetateni, nu ai Uniunii Europene, ci cetateni ai Imparatiei Cerurilor, cat ne intereseaza? Prin botez suntem cetateni de drept ai Imparatiei Cerurilor, dar nu ne intereseaza cetatenia asta. Unde ne lamurim noi, si intelegem, ca suntem cetateni ai acestei Imparatii? La dumnezeiasca Liturghie, care incepe cu binecuvnatarea – Ce zice parintele cand incepe? – "Binecuvantata este Imparatia Tatalui, si a Fiului, si a Sfantului Duh". Cand? Acum! "Acum si pururea si in vecii vecilor". "Acum" este al nostru, "pururea si in vecii vecilor" este a lui Dumnezeu si a tuturor generatiilor care au trecut pana la noi si vor trece de la noi incolo, caci nu se opreste lumea cu noi, si nici nu se termina cu noi, desi nu e sigur dupa cum sunt de tulburi lucrurile. Ca nu se stie. S-ar putea ca unii dintre voi sa prindeti, sau sa prindem, chiar finalul. Adica finalul si inceputul cel nou, pamant nou si cer nou.
Bun, pai vedeti fratilor, si daca Dumnezeul nostru este Dumnezeul iubirii si zice: "sa va iubiti unii pe altii" si El este iubirea insasi, inseamna ca de aicea noi incepem sa ne deschidem perspectiva felului in care e sanatos sa iubim. Ca v-ati pus intrebarea acolo: Cui şi cum dăruim dragostea noastră? [tema taberei a fost: „Cui şi cum dăruim dragostea noastră? Iubirea – şansă, binecuvântare şi limite“ n.n.] Deja ne spune: "unul pe altul". Vine Domnul Hristos si ne spune: "precum si Eu v-am iubit pe voi". La temelia aceasta este iubira fata de Dumnezeu, ca Dumnezeu prima porunca pe care a dat-o omului este: "sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din tot sufletul tau, din tot cugetul tau, din toata inima ta" si "pe aproapele tau ca pe tine insuti". Si Domnul vine si spune mai mult decat atat: "precum si Eu v-am iubit pe voi". Si cum a iubit Dumnezeu? A iubit fara sa tina cont daca suntem vrednici sau nu de iubirea Lui, si a mers pana sa iubeasca pe vrajmasi. Si spune: "iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blesteama". Ca asa se rezolva blestemele, stiti, nu trebuie sa te duci la dezlegarea dezlegarilor, si la vrajitoare, si la descantatoare sau la descantator, chiar daca sunt din Biserica cateodata, si care nu-s preoti, sunt descantatori bisericesti, iar preotia lor este zero, chiar daca nu sunt caterisiti asa cum se cuvine si spun canoanele, caci "deschid carti". Deci, rugati-va pentru cei ce va prigonesc. Asta este expresia iubirii, asa cum a iubit Dumnezeu.
Noi nu incepem cu ce e mai greu, incepem cu ce e mai usor, ce e la mai indemana. Dar uitati-va pana unde a mers iubirea Sfantului Marelui si Tamaduitor fara de arginti Panteleimon – Panteleimon vine de la cuvantul panteleimos din greceste care inseamna atotmilostiv–, pana la a-si da viata pentru Dumnezeu. De ce, pentru ce? Pentru ca cea mai mare iubire nu este decat sa-si puna cineva viata pentru cel, sau cei pe care ii iubeste. Nu pentru cei care il iubesc. Si Sfantul Apostol Pavel zice: si Domnul a murit si si-a dat viata pentru noi cand eram inca pacatosi. Adica n-a stat sa vada care sunt cuminit si care nu, si sa sa-si dea viata numai pentru unii. Si asta deschide un orizont foarte larg, pe care voi trebuie sa stiti sa-l folositi si sa nu vi-l inchideti in asa fel incat sa fiti agatati de unul sau de una, de parca ati pus mana pe un lipici din ala, superglue, v-ati lipit unul langa altul si nu va mai puteti desface; intr-un tandem din asta ca o bicicleta care nu merge decat daca dau amandoi din pedale in acelasi timp.
Si libertatea asta inseamna: libertatea in Hristos si in Biserica, care te duce pe calea vietii sa intalnesti poate pe cineva, cu care sa intalnesti Taina aceasta mare, care devine viata de familie. Mare este Taina aceasta, –zice Pavel–, in Hristos si in Biserica. Daca e altundeva in afara de Biserica, adica in discoteca, sau pe stadion, sau..., sau..., sau... - ca nu vreau sa va dau idei acuma... Stiti, un cunoscut de-al meu din Franta, un grec, era student in Franta, si i-a dat telefon la mama-sa si i-a zis: "mama, am gasit o fata si ma gandesc sa ma insor". Si mama-sa o femeie dintr-un sat, dintr-o insula undeva pierduta; tatal lui fusese cioban care avea oi si capre, si au avut opt copii; si zice: "copilul meu o singura intrebare vreau sa-ti pun: miroase a tamaie?". Si el s-a cam blocat asa un pic, ca ea era frantuzoaica atee, si zice: "mama, stii, nu e grecoaica, nu e ortodoxa". "Copilul meu, ai grija, ca daca nu miroase a tamaie e problema!". Din nefericire pentru el, nu a ascultat-o pe mama lui si dupa douazeci de ani, cu doi copii nascuti, femeia aceasta i-a spus: "nu te-am iubit niciodata si nu m-ai iubit niciodata si pe mine credinta ta si toate prostiile astea ortodoxe si crestine nu ma intereseaza, si du-te, si iesi de la mine din casa" - ca era in casa ei, dupa 20 sau 22 de ani! Acuma sa nu incepeti sa cautati parfum cu miros de tamaie, ca sa..., stiti! Unii sau ceilati. Asta inseamna ca stai aproape de Dumnezeu sau nu. Pai va dau un criteriu. Daca stai aproape de cineva care se parfumeaza, cum devii? Parfumat, nu?! Parfumat din punct de vedere gramatical ce este? Ce fel de verb este, la ce forma? Participiu, da! Pai de ce zice participiu? Pentru ca participi la actiunea de a parfuma si devii parfumat. Si daca participi la actiunea de a fuma, devii...afumat. Altfel, te duci la afumatoare si te afumi, si esti foarte important, si esti puternic, asa, cand tii afumatoarea, si faci si muschi asa cand o ridici. Si iti da o demintate pe care nu ti-o da nici Uniunea Europeeana, si o barbatie asa, sau o feminitate deosebita. Dar daca stati langa cel care e sfant, devii cum? Sfintit – nu Prea Sfintit ca n-ai sanse. Asta e privilegiu numai a unora...–, sfintit! Deci depinde cum vrem sa fim. Si daca stai langa cel care te iubeste, cum devii? Iubit si iubita! Ai vazut? Pai fratilor asta trebuie sa intelegem ca noi facem si de pe acuma, cand sunteti mici, alegerile, si ca ce alegeti la aia participati, si la ce participati la aia deveniti. Deveniti participiu de la...a iubi, a parfuma, a tamaia, a afuma si asa mai departe. Voi alegeti la ce participati si deveniti participiu la acel lucru.
Un lucru vreau sa mai adaug. Noi am primit prin botez tot ce trebuie, fiecare dintre noi, ca sa ne asemanam, nici mai mult nici mai putin cu Hristos, Fiul lui Dumnezeu intrupat, Dumnezeu in trup, in Care salasluia trupeste plinatatea dumnezeirii, spune Sfantul Apostol Pavel.
Prin botez am devenit fiii Celui Preainalt, adica am devenit niste pui de vultur, dar avem o mentalitate de gaini si de cocosi, de ograda, la care orizontul este orizontala, cat se vede si cat se pricepe ca in rest nu exista si nu ne intereseaza. Si zice in povestea cu vulturul si cocosul, pe care o stim de la Sfantul Siluan, ca s-a coborat vulturul si zice: saracul cocos! Cat e de frumos sa vezi inaltimea cerurilor, sa vezi raurile, sa vezi muntii, sa vezi vaile, sa vezi toata frumusetea asta. Hai sa ma duc sa-i spun si eu ca saracu' vede numai ograda. Si a inceput sa-i spuna cocosului, si a ascultat el cat a ascultat dar a vazut o gaina si a fugit dupa ea, si asa mai departe, si si-a revenit la activitatile lui cotidiene. Si vulturul a ramas asa, cam surprins, cam nedumerit: cum de nu-l intereseaza?
Avem pus in noi de la botez tot ce trebuie, ca am primit pecetea darului Sfantului Duh pe frunte, ca sa gandim ale lui Dumnezeu, si sa gandim si sa descoperim cele ale lui Dumnezeu. Ni s-a pus pecetea darului Sfantului Duh pe ochi, adica ni s-a pus Sfantul si Marele Mir, ca sa avem capacitatea ca ochii nostri sa vada dincolo de ce este in lumea asta, adica sa vada pe cele ale lui Dumnezeu. Pe urechi ni s-a pus pecetea darului Sfantului Duh, ca sa avem capacitatea sa recunoastem glasul adevarului si sa nu ne luam dupa radio sant. Ca oricine spune ceva tu crezi, orice prostie spune la radio tu crezi, si orice vezi la televizor sau in ziar crezi. Dupa aia ni s-a pus pe nas, ca sa recunoastem mirosul de bunamireasma, nu dupa Fa si Rexona si ce mai este acuma, cu ce va deghizati acolo si va improscati. Pe buze ni s-a pus Sfantul si Marele Mir ca sa recunoastem gustul, ca sa "gustati si vedeti ca bun este Domnul", sa dorim dupa ale lui Dumnezeu. Nu asa, sa vin cu o guma de mestecat si mai facem cateva baloane, se termina cursul si o mai impartim asa pe la colegi sau o lipim pe banca sa o gasim si maine si chestii de genul acesta. Pe maini, ca sa lucram ale lui Dumnezeu, am fost unsi, pe piept, ca sa dorim dupa ale lui Dumnezeu, pe spinare, ca toate puterile noastre sa se puna in slujba lui Dumnezeu si pe picioare ca sa mergem in calea lui Dumnezeu. Asta inseamna potentialul care s-a pus acolo prin botez. Dar de voi depinde daca vreti sa mergeti inaite. Stiti cum se intampla? E ca si cu calculatorul, ca daca nu dai clik nu functioneaza programul. Aveti instalate toate driverele, toate programele sunt instalate in voi, dar daca nu dai click nu merge mai departe. Click inseamna Amin din perspectiva crestina, "Doamne vreau si eu asta!". Depinde acuma de fiecare dinte voi. 
Daca vreti sa ramaneti in curtea, in ograda lumii acesteia n-aveti decat fratilor, nu va poate obliga nimeni sa devenit pui de vulturi dar, nu uitati va rog ca aveti vocatia sa deveniti vulturi, ca asta v-a dat Dumnezeu. Si calea prin care devenim vulturi este sa stam aproape de cel care este Modelul nostru, Iisus Hristos, sa ne impartasim din El, din cuvantul Lui, din Trupul si Sangele Lui, ca suntem trupul si sangele Lui. Prin botez, suntem altoiti pe El, am devenit una cu El ca si cum crenguta a devenit una cu copacul si ia seva din pom asa cum luam noi din Hristos viata. Trupul si Sangele Lui vin in noi. "Eu sunt vita si voi sunteti mladitele, daca o mladita se rupe din Mine, se usuca si nu mai este buna decat sa fie aruncata in foc".
Ganditi si vedeti. Stati aproape de Dumnezeu si o sa vina in voi adevarata simtirea a dragostei, a iubirii, care inseamna mult mai mult decat ce va inchipuiti voi ca inseamna iubirea. E mult mai mult decat vedeti ca tresalta in voi inima voastra si se misca fata de cineva anume. Si Dumnezeu sa va trezeasca spre ceea ce este mai frumos si mai bun si mai asemanator cu El.
"Stati aproape de Dumnezeu si o sa vina in voi adevarata simtirea a dragostei"
Bun, pai vedeti fratilor, si daca Dumnezeul nostru este Dumnezeul iubirii si zice: "sa va iubiti unii pe altii" si El este iubirea insasi, inseamna ca de aicea noi incepem sa ne deschidem perspectiva felului in care e sanatos sa iubim. Ca v-ati pus intrebarea acolo: Cui şi cum dăruim dragostea noastră? [tema taberei a fost: „Cui şi cum dăruim dragostea noastră? Iubirea – şansă, binecuvântare şi limite“ n.n.] Deja ne spune: "unul pe altul". Vine Domnul Hristos si ne spune: "precum si Eu v-am iubit pe voi". La temelia aceasta este iubira fata de Dumnezeu, ca Dumnezeu prima porunca pe care a dat-o omului este: "sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din tot sufletul tau, din tot cugetul tau, din toata inima ta" si "pe aproapele tau ca pe tine insuti". Si Domnul vine si spune mai mult decat atat: "precum si Eu v-am iubit pe voi". Si cum a iubit Dumnezeu? A iubit fara sa tina cont daca suntem vrednici sau nu de iubirea Lui, si a mers pana sa iubeasca pe vrajmasi. Si spune: "iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blesteama". Ca asa se rezolva blestemele, stiti, nu trebuie sa te duci la dezlegarea dezlegarilor, si la vrajitoare, si la descantatoare sau la descantator, chiar daca sunt din Biserica cateodata, si care nu-s preoti, sunt descantatori bisericesti, iar preotia lor este zero, chiar daca nu sunt caterisiti asa cum se cuvine si spun canoanele, caci "deschid carti". Deci, rugati-va pentru cei ce va prigonesc. Asta este expresia iubirii, asa cum a iubit Dumnezeu.
Si libertatea asta inseamna: libertatea in Hristos si in Biserica, care te duce pe calea vietii sa intalnesti poate pe cineva, cu care sa intalnesti Taina aceasta mare, care devine viata de familie. Mare este Taina aceasta, –zice Pavel–, in Hristos si in Biserica. Daca e altundeva in afara de Biserica, adica in discoteca, sau pe stadion, sau..., sau..., sau... - ca nu vreau sa va dau idei acuma... Stiti, un cunoscut de-al meu din Franta, un grec, era student in Franta, si i-a dat telefon la mama-sa si i-a zis: "mama, am gasit o fata si ma gandesc sa ma insor". Si mama-sa o femeie dintr-un sat, dintr-o insula undeva pierduta; tatal lui fusese cioban care avea oi si capre, si au avut opt copii; si zice: "copilul meu o singura intrebare vreau sa-ti pun: miroase a tamaie?". Si el s-a cam blocat asa un pic, ca ea era frantuzoaica atee, si zice: "mama, stii, nu e grecoaica, nu e ortodoxa". "Copilul meu, ai grija, ca daca nu miroase a tamaie e problema!". Din nefericire pentru el, nu a ascultat-o pe mama lui si dupa douazeci de ani, cu doi copii nascuti, femeia aceasta i-a spus: "nu te-am iubit niciodata si nu m-ai iubit niciodata si pe mine credinta ta si toate prostiile astea ortodoxe si crestine nu ma intereseaza, si du-te, si iesi de la mine din casa" - ca era in casa ei, dupa 20 sau 22 de ani! Acuma sa nu incepeti sa cautati parfum cu miros de tamaie, ca sa..., stiti! Unii sau ceilati. Asta inseamna ca stai aproape de Dumnezeu sau nu. Pai va dau un criteriu. Daca stai aproape de cineva care se parfumeaza, cum devii? Parfumat, nu?! Parfumat din punct de vedere gramatical ce este? Ce fel de verb este, la ce forma? Participiu, da! Pai de ce zice participiu? Pentru ca participi la actiunea de a parfuma si devii parfumat. Si daca participi la actiunea de a fuma, devii...afumat. Altfel, te duci la afumatoare si te afumi, si esti foarte important, si esti puternic, asa, cand tii afumatoarea, si faci si muschi asa cand o ridici. Si iti da o demintate pe care nu ti-o da nici Uniunea Europeeana, si o barbatie asa, sau o feminitate deosebita. Dar daca stati langa cel care e sfant, devii cum? Sfintit – nu Prea Sfintit ca n-ai sanse. Asta e privilegiu numai a unora...–, sfintit! Deci depinde cum vrem sa fim. Si daca stai langa cel care te iubeste, cum devii? Iubit si iubita! Ai vazut? Pai fratilor asta trebuie sa intelegem ca noi facem si de pe acuma, cand sunteti mici, alegerile, si ca ce alegeti la aia participati, si la ce participati la aia deveniti. Deveniti participiu de la...a iubi, a parfuma, a tamaia, a afuma si asa mai departe. Voi alegeti la ce participati si deveniti participiu la acel lucru.
"Prin botez am devenit fiii Celui Preainalt"
Un lucru vreau sa mai adaug. Noi am primit prin botez tot ce trebuie, fiecare dintre noi, ca sa ne asemanam, nici mai mult nici mai putin cu Hristos, Fiul lui Dumnezeu intrupat, Dumnezeu in trup, in Care salasluia trupeste plinatatea dumnezeirii, spune Sfantul Apostol Pavel.
Prin botez am devenit fiii Celui Preainalt, adica am devenit niste pui de vultur, dar avem o mentalitate de gaini si de cocosi, de ograda, la care orizontul este orizontala, cat se vede si cat se pricepe ca in rest nu exista si nu ne intereseaza. Si zice in povestea cu vulturul si cocosul, pe care o stim de la Sfantul Siluan, ca s-a coborat vulturul si zice: saracul cocos! Cat e de frumos sa vezi inaltimea cerurilor, sa vezi raurile, sa vezi muntii, sa vezi vaile, sa vezi toata frumusetea asta. Hai sa ma duc sa-i spun si eu ca saracu' vede numai ograda. Si a inceput sa-i spuna cocosului, si a ascultat el cat a ascultat dar a vazut o gaina si a fugit dupa ea, si asa mai departe, si si-a revenit la activitatile lui cotidiene. Si vulturul a ramas asa, cam surprins, cam nedumerit: cum de nu-l intereseaza?
Daca vreti sa ramaneti in curtea, in ograda lumii acesteia n-aveti decat fratilor, nu va poate obliga nimeni sa devenit pui de vulturi dar, nu uitati va rog ca aveti vocatia sa deveniti vulturi, ca asta v-a dat Dumnezeu. Si calea prin care devenim vulturi este sa stam aproape de cel care este Modelul nostru, Iisus Hristos, sa ne impartasim din El, din cuvantul Lui, din Trupul si Sangele Lui, ca suntem trupul si sangele Lui. Prin botez, suntem altoiti pe El, am devenit una cu El ca si cum crenguta a devenit una cu copacul si ia seva din pom asa cum luam noi din Hristos viata. Trupul si Sangele Lui vin in noi. "Eu sunt vita si voi sunteti mladitele, daca o mladita se rupe din Mine, se usuca si nu mai este buna decat sa fie aruncata in foc".Ganditi si vedeti. Stati aproape de Dumnezeu si o sa vina in voi adevarata simtirea a dragostei, a iubirii, care inseamna mult mai mult decat ce va inchipuiti voi ca inseamna iubirea. E mult mai mult decat vedeti ca tresalta in voi inima voastra si se misca fata de cineva anume. Si Dumnezeu sa va trezeasca spre ceea ce este mai frumos si mai bun si mai asemanator cu El.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu