Viața părintelui Sofronie Saharov
"In Ortodoxie, vederea luminii dumnezeiești îl preface pe om, preface viața acestuia, dăruindu-i dragoste pentru toată zidirea" (Arhim. Sofronie Saharov)
"Am perceput-o ca pe o atingere a Veșniciei dumnezeiești de duhul meu. Dulce, plină de pace și de iubire, ea a rămas cu mine timp de trei zile. A alungat întunecimile neantului care se ridicau înaintea mea. Am înviat și, în mine și odată cu mine, lumea întreaga a înviat. Singura adevărata robie nu este decât cea a păcatului. Singura adevărata libertate este învierea în Dumnezeu" (Arhim. Sofronie Saharov)
"Nimic nu este mai greu în această lume decât a te mântui, pentru că primul pas pe calea către "asemănarea cu Dumnezeu" este iubirea de vrăjmași". (Arhim. Sofronie Saharov)
*
Egumenul: Gheronda, locul acesta de aici [mănăstirea sfinției voastre] este o oază.
Părintele Sofronie Saharov: Da?
Egumenul: Este o oaza, în deșertul acesta al ideologiei materialiste.
Părintele Sofronie Saharov: Suntem doar... (cum sa va spun?)... recunoscători celor care conduc țara, reginei și celorlalți agenți guvernamentali. Însă viața ortodoxă în afara Greciei este dificilă. Întreaga noastră gândire teologică și ascetică nu se potrivește cu... [ininteligibil], nu se potrivește cu tradiția apuseană, cu cea a romano-catolicilor și a protestanților. Însa aici aceștia sunt stăpânii locului.
*
Atât în scrierile Sfântului Siluan, cât și în cele ale Părintelui
Sofronie (...) predomină același element pozitiv. Căci amândoi vorbesc
despre un Dumnezeu cunoscut și iubit, ale cărui lumină și prezență se sălășluiesc în inima omului în chip simțit" (Arhim. Zaharia Zaharou)
Părintele Sofronie Saharov – Mărturie despre cancerul de care a suferit
Părintele Sofronie Saharov – „Când nu mai ai puteri, odihnește-te puțin și bea un ceai”
Părintele Sofronie Saharov: Vreau să spun că în această carte, așa cum este firesc, de vreme ce Pronia lui Dumnezeu m-a adus la Gheroda Siluan, se vorbește despre o asceza duhovnicească de cel mai înalt nivel. O formă mai adâncă, mai profundă, de asceză nu există. Si, de aici, se poate înțelege că este de la Dumnezeu: "Tine-ți mintea în iad și nu deznădăjdui".
Egumenul: Cartea sfinției voastre, Sfântul Siluan Athonitul, a devenit pentru mulți oameni un motiv de a veni și de a deveni monahi în Sfântul Munte. De asemeni, în întreaga Europa, mulți eterodocși au devenit ortodocși.
Părintele Sofronie Saharov: Si din scrierile mele, după cum spun unii, se vede că monahismul nu este lucrare omenească, ci chemarea lui Dumnezeu. Iar, dacă va citi cineva aceasta carte, va spune că nu monahii sunt cei care aleg omenește această cale, ci este o chemare de la Dumnezeu. Din acest punct de vedere, cartea poate fi teologică, adică teologia care coincide cu practica ascetului ortodox. De aceea, trimiterile sunt doar la Sfânta Scriptura.
Egumenul: Si sfinția voastră, Gheronda, trebuie să fi avut o experiență personală de mijlocire din partea Sfântului Siluan.
Părintele Sofronie Saharov: Să vă spun, sfințite egumen, povestea acestei mijlociri. A doua zi de Paști, probabil în anul 1930 sau 1931, în chilia mea din Mănăstirea Sfântului Pantelimon, m-a vizitat un pustnic rus, un om educat, fusese inginer... Si mi-a spus: "Părinte Sofronie, cum sa ne mântuim?". Eu țineam la acest om. Era un om foarte blând și plăcut, dar și ager la minte. I-am pregătit o ceașcă cu ceai și i-am spus: "Să stai pe marginea prăpastiei și, atunci când simiți că este peste puterea ta, să te retragi și să bei o ceașcă cu ceai".
In ziua următoare m-am întâlnit cu Gheronda Siluan, cu care nu avusesem încă un dialog personal, însă îi simțeam puterea duhovnicească. Si, îmi zice: "Ieri a fost la tine părintele Vladimir?". Eu nu i-am răspuns că: "da, a fost", ci i-am spus: "Cumva, am greșit cu ceva?"."Nu, dar ceea ce ați spus a fost peste puterea, peste măsura lui. Veniți sa vorbim". Astfel, m-a chemat să-mi vorbească. Si, datorită acestei fraze: "Sa stai la marginea prăpastiei, și când nu mai ai puteri, odihnește-te puțin și bea un ceai", a început cunoștința, legătura duhovniceasca [între noi]. Apoi, am mers la Gheronda și mi-a explicat [acea fraza] prin: "Tine-ți mintea în iad și nu deznădăjdui".
Părintele Sofronie Saharov explică cuvintele: „Ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui”
Părintele Sofronie Saharov: Știți, sfințite egumen, cum mă simt, ce sufăr pentru această stare? Ce a vrut să spună Domnul prin "Tine-ți mintea în iad" care, pentru [Gheronda] Siluan, a fost ridicarea desăvârșită a Harului vreme de o oră întreagă înainte de apariția lui Hristos? Și-a văzut în chip deslușit pierzarea sa veșnică, și apoi Domnul a apărut fără nici un motiv, adică fără să spună nimic... pentru o clipă. Si după ce s-a întâmplat aceasta fără motiv, vreau să spun fără cuvinte, a început să se roage pentru întreaga umanitate.
Egumenul: Mare lucru este acesta!
Părintele Sofronie Saharov: Si s-a întâmplat ca o stare, nu ca un gând, ci ca o stare. Si, când a spus Domnul: "Tine-ți mintea", [Gheronda] Siluan L-a văzut. Si astfel, deci, profunzimea cuvântului despre această stare numai [Gheronda] Siluan o știe. Deoarece pentru noi, caracteristica este mai degrabă autocritica, dar nu aceasta stare.
Si, ce convorbire, adică vorbire cu Hristos! A fost foarte, cum sa va spun, scurtă. Pentru că i-a zis: "văd demoni". "Cei mândri pătimesc din pricina demonilor". "Dar, cum să mă smeresc Doamne?"."Tine-ți mintea în iad și nu deznădăjdui". Si a plecat.
Această stare, pe care a experimentat-o [Gheronda] Siluan are o oarecare asemănare cu cea a Părinților Egiptului. Avva Pimen, atunci când i s-a spus că va merge la Împărăteasă, a zis: "Credeți-mă, fraților, că în locul unde se aruncă Satana, acolo voi fi aruncat și eu".
Egumenul: Acesta era duhul Părinților.
Părintele Sofronie Saharov: Iar Avva Antonie se gândea la fel ca cizmarul din Alexandria: "Toti se vor mântui, numai eu voi merge în iad". Aceasta este poziția ascezei duhovnicești.
Egumenul: Autocritica ca stare.
Părintele Sofronie Saharov: Da, ca stare!
Egumenul: Ca stare neîntreruptă.
Părintele Sofronie Saharov - Despre lupta împotriva gândurilor pătimașe
Gheronda Sofronie: Teologia este conținutul rugăciunilor noastre. Si, pilda acestei teologii este Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Întreaga Anafora[la] este teologie și se exprimă prin rugăciune. Insă, după aceea vine teologia ca stare [de a fi]. Din punct de vedere academic, Sfântul Ioan Teologul nu a fost teolog, ci vorbea pur și simplu [din inimă]. Ceea ce spunea devenea dogmă pentru toți. Părinții din jurul nostru au mare evlavie la Gheronda, [pentru că] înțeleg oarecum despre cine este vorba, [cine este Gheronda].
- La care Gheronda [au evlavie]?
Gheronda Sofronie: La [Gheronda] Siluan... Acesta a fost unul dintre ei. Si, să vorbesc despre unul [dintre aceștia] și să vorbesc despre celălalt este același lucru.
Si, desigur, lunea aceasta care a trecut, le-am recomandat fraților mei să descrie puțin mai bine chipul luptei împotriva gândurilor pătimașe. O interpretare a războiului o avem când Domnul s-a războit cu satana în deșert. Dar, vreau să vă spun că poate oamenii au nevoie să afle cum se poartă războiul împotriva gândurilor pătimașe. Eu vorbesc câte ceva despre acesta în cartea despre Gheronda [Siluan]... Dar, ce credeți? In prima carte explic că fiecare gând pătimaș are legătură cu pământul, adică cu materia, și întotdeauna are o formă, un chip. Si, dacă acest chip nu este primit în inimă sau în gândul nostru, patima încetează. Insă, odată, la început, trebuie să fie lupta, cum se spune, corp la corp.
[...] Da. Insă singurul studiu care ne face să simțim cum este Dumnezeu, este viața ascetică după poruncile Evangheliei. Când viața noastră este potrivit voinței lui Dumnezeu, atunci înțelegem că între porunci și mintea lui Dumnezeu Însuși, nu poate exista vreo diferență. Când vom gândi potrivit cu poruncile [lui Dumnezeu] atunci mintea noastră se obișnuiește să gândească la fel ca Însuși Dumnezeu.
Si, se vorbește despre dumnezeire, dar ce este dumnezeirea? La început să-și taie voia prin ascultare față de duhovnic, apoi, față de ascultare de poruncile Evangheliei ajunge la aceasta stare [de îndumnezeire]. Chiar dacă facem lucruri mici, rezultatele trebuie să fie mari.
Rugăciunea „Împărate ceresc” rostită de părintele Sofronie Saharov
LEGATURI:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu