joi, 28 iulie 2016

Protos. Hrisostom de la Putna: "Pocainta este dorul dupa Persoana iubita". "Daca ne gandim numai ca trebuie sa scapam de pacate, ne gandim numai la noi; atunci unde este Dumnezeu, unde este dorinta de a a fi impreuna cu El?"

Protos. Hrisostom - Predică la Duminica a V-a după Rusalii (2016)



Preacuviosi Parinti si frati credinciosi, Duminica de astazi, a V-a dupa Pogorarea Sfantului Duh, ne pune inainte un episod din viata Mantuitorului, un episod nu prea fericit, pentru ca, desi asistam la vindencarea unor demonizati, in acelasi timp asistam si la o rezistenta a oamenilor, o indaratnicie a lor, o impietrire a inimii lor care a facut sa-L indeparteze pe Hristos, in loc sa se inoarca catre El cu recunostinta.

Si, ati auzit, in Evanghelia de astazi, cum in tinutul Gherghesenilor, dincolo de lacul Ghenizaret, intr-un cimitir traiau doi oameni indraciti, doi oameni care erau posedati de duhul cel rau, de satana. Si, acestia, spune Sfantul Evanghelist Matei, erau atat de furiosi, si atat de ingrozitori, incat nimeni nu indraznea sa treaca prin fata acelui cimitir, pe acel drum, pe unde umblau ei. Hristos, insa, a venit in zona aceea, si, acei indraciti au iesit inainte, iar dracii au inceput sa strige: "ce este tine si noua, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu? Ai venit sa ne chinuiesti inainte de vreme?".

Bagati de seama ca vrajmasul nu stie planul lui Dumnezeu. El numai face unele observatii, niste aprecieri, si vorbeste ca si cum ar sti el toate. Stia el ca este Fiul lui Dumnezeu? Nu stia, insa i-a spus asa, L-a numit asa. Hristos nu i-a raspuns nimic. Stia el care este planul lui Dumnezeu, cand va fi sa vina El, si cand va fi sa vina a Doua oara, si cand va fi Judecata? Hristos Insusi a spus ca numai Tatal stia acest lucru. Dar el, vrajmasul, vorbea de ca si cum stia, pentru ca lucrarea lui este o lucrare de inselare. Insa, aceasta lucrare de inselare nu se opreste aici. De fapt, scopul lui este sa dezbine.

Spun Sfintii Parinti ca diavolul nu poate sa faca nimic, nicio lucrare asupra pamantului sau a oamenilor, ci numai prin intermediul fiintelor vii. De aceea el intra in oameni sau in animale, incercand sa provoace groaza si mai ales dezbinare, incercand sa-i departeze pe oameni de Dumnezeu.

Spune Sfantul Iustin Popovici ca diavolul incearca sa maimutareasca lucrarea lui Dumnezeu. Si, daca Dumnezeu l-a facut pe om dupa chipul si asemanarea sa, acest lucru incearca sa-l strambe satana. Si, atunci acesta se straduieste sa ne confectioneze, spune Sfantul Iustin, o alta identitate care sa nu mai semene cu Dumnezeu, ci sa semene cu el, cu satana. De acea, nu ne miram, ca de multe ori noi avem niste reactii foarte nepotrivite la gesturile de iubire din partea lui Dumnezeu sau din partea aproapelui. Si, la un astfel de gest am sa ma refer astazi, pentru ca de multe ori noi nu tinem cont de lucrul acesta.

A venit Hristos nezicand nimic. Pur si simplu era acolo, dar prezenta Lui provoaca. Prezenta lui Dumnezeu provoaca. Asa cum a proorocit Sfantul si Dreptul Simeon, ca "Acesta va fi pus spre ridicarea si poticnirea multora", acest lucru il vedem si astazi. Si, sa stiti ca nu numai Dumnezeu provoaca, ci si slujitorii Lui. De fiecare data cand apare vre-un preot, un monah, sau un credincios evlavios in lume, de fiecare data cineva se simte provocat, lumea se simte provocata. Lumea se simte obligata sa reactioneze si, din pacate, in ziua de astazi vedem ca reactia nu este cea mai buna. Este o rezistenta, un fel de vrajmasie, daca vreti, impotriva slujitorilor lui Dumnezeu. Desigur, sunt slujitori buni, sunt slujitori rai, dar unul este Dumnezeu. Si, daca a zis Hristos: "cei care va primesc pe voi, Ma primeste pe Mine, care v-am trimis, si cel care Ma primeste pe Mine, il primeste pe Cel care M-a trimis pe Mine", atunci ar trebui sa tinem seama de lucrul acesta, si sa ne gandim ca Dumnezeu lucreaza prin oameni. Noi vedem astazi cum satana lucreaza prin oameni. 

marți, 26 iulie 2016

Unui preot catolic i-a fost taiat gatul la slujba. François Hollande: "Suntem in fata unui grup Daesh care ne-a declarat razboi. Trebuie sa ducem acest razboi prin toate mijloacele"



Mai mulți oameni au fost luați ostatici, marți, la o biserică din nordul Franței. Autorii luării de ostatici, de la o biserică din Saint-Etienne-du-Rouvray, l-au înjunghiat în gât cu un cuțit pe preot, care a murit, înainte de a fi la rândul lor uciși de forțele de ordine, relatează Le Parisien.

Poliția și forțele speciale ajunse rapid la fața locului au dat asaltul la ora locală 11 (12 ora României), la circa o oră și un sfert de la începerea crizei. Oamenii legii i-au ucis pe cei doi atacatori.

Potrivit primelor informații, cei doi agresori luaseră cinci ostatici: un preot, două călugărițe și doi enoriași.

Nu este clar deocamdată ce i-a determinat să comită un astfel de atac.

Președintele francez Francois Hollande și ministrul francez de Interne Bernard Cazeneuve sunt așteptați la din Saint-Etienne-du-Rouvray, unde a avut loc incidentul. Conform Le Figaro, unul dintre atacatori avea barbă și purta pe cap o chachia, un fel de pălărie specifică tunisienilor.

Luarea de ostatici a avut loc la o biserică din Saint-Etienne-du-Rouvray, în departamentul Seine-Maritime. Circa 10 focuri de armă au fost auzite din biserică.

Potrivit RTL, surse din serviciile de pompieri vorbesc de mai mulți răniți.

Poliția, pompierii și serviciile de intervenție se află la fața locului. 


 

François Hollande: [...] Suntem in fata unei incercari, a uneia in plus, pentru ca amenintarea este foarte ridicata, ramane foarte ridicata, dupa tot ceea ce am trait in aceste zile si chiar in acesti ultimi ani. Suntem in fata unui grup Daesh (ISIS n.n.) care ne-a declarat razboi. Trebuie sa ducem acest razboi prin toate mijloacele, in respectul dreptului, ceea ce face ca sa fim o democratie. Ceea ce vor sa faca acesti teroristi este sa ne divida.

Si, astazi, dupa moartea acestui preot [Jacques Hamel, 86 ani, n. ROF], am pentru toti catolicii din Franta un gand, si vreau sa le exprim sustinerea. In aceasta seara voi primi pe episcopul de Normandia, care va face astfel incat sa vorbeasca populatiei. Maine, voi primi toate cultele, pentru ca noi trebuie sa fim impreuna! Catolicii au fost loviti, dar asta priveste pe toti francezii. De aceea trebuie sa fim intr-o coeziune, intr-un ansamblu, intr-un bloc pe care nimeni nu poate sa-l fisureze. [...] Astazi trebuie sa fim constienti ca teroristii nu vor ceda la nimic, atata timp cat nu-i vom opri. Este dorinta noastra, este ceea ce facem, este tot ceea ce am pus in functiune ca lege, ca modalitati, si inca, recent ca desfasurare a fortelor [de ordine]. Francezii trebuie sa stie ca sunt amenintati. Nu este singuura tara, Germania este de asemenea, si altele inca, dar forta lor consta in coeziunea lor. Multumesc!

sâmbătă, 23 iulie 2016

Parintele Dumitru Staniloae: "societate secularizata nu indica o societate total necredincioasa, ci o societate in care majortiatea membrilor nu mai practica rugaciunea decat foarte rar"


# Credinta unei persoane este sustinuta de credinta altor persoane.
# In timp ce omul de odinioara gasea in mediul social un factor prin care isi intarea credinta si practica rugaciunii, astazi acest mediu este un factor de racire, un factor impotriva caruia cel care vrea sa-si mentina credinta si rugaciunea trebuie sa se apere. 
# O trasatura caracteristica a acestei societati este aceea ca omul se simte in ea mult mai singur decat in societatea de ieri in care nu lipsea preocuparea pentru Dumnezeu.
# Iubirea de Dumnezeu primeste in noi o putere curatitoare fata de raporturile noastre cu lucrurile si cu celelalte persoane, pentru ca Dumnezeu nu poate fi inchis de nimeni in granite strimte, ca sa slujeasca numai unei singure persoane, ci El Se daruie numai in masura in care fiecare Il primeste in comuniune cu toti ceilalti.

# Dar cel care se roaga arunca si spre semenii sai punti mai consistente decat puntile fragile si superficiale ce se gasesc intr-o societate secularizata. In fond, toti oamenii doresc astazi mai mult ca niciodata astfel de punti. Cei ce se roaga pot nu numai sa arunce, sa ofere astfel de punti, dar pot sa si deschida inima celorlalti pentru ca acestia sa le primeasca si sa raspunda comunicarii de iubire a celor ce se roaga prin comunicarea propriei lor iubiri

# Gandindu-ma la Dumnezeu atunci cand aproapele face apel la mine, cand vad ca are nevoie de mine sau bucurandu-ma de prezenta si atentia lui, eu ascult porunca lui Dumnezeu si Ii multumesc lui Dumnezeu pentru darul si pentru cuvantul pe care mi le adreseaza prin acela. Dialogul meu cu aproapele este in acelasi timp dialogul sau cu Dumnezeu. Dar acest dialog nu se realizeaza intr-un mod desavarsit, atat intre noi oamenii, cat si intre fiecare din noi si Dumnezeu, decat sub forma rugaciunii, adica atunci cand ascult chemarea celuilalt si ii raspund in duhul rugaciunii si daca ma rog in ambianta acestui dialog si pentru a gasi capacitatea de a sluji. In rugaciune eu ma sensibilizez cu totul fata de celalalt asa cum o cere dialogul.
# Rugaciunea deci este un factor de insanatosire si intarire spirituala a fiintei mele, dar si o insanatosire si intarire a coeziunii sociale intr-un plan mai profund. Cel ce se roaga ii are pe ceilalti in inima lui iar ei simt aceasta si vin spre el.
# Omul milostiv este un adevarat medic, mai intai pentru sine insusi indepartand din fiinta sa patimile. Milostenia si iubirea de ceilalti produc lumina in propriul sau suflet si astfel cunoasterea tainelor lui Dumnezeu. O viata pur individuala este oarba si atee. Am pierdut umanitate pentru ca am devenit solitari. 

marți, 19 iulie 2016

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse: "Sinodul care a avut loc în Creta nu poate fi considerat ca panortodox"


În conformitate cu Protocolul nr. 48 al sesiunii sale din 15 iulie 2016, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a luat decizia următoare cu privire la Sinodul din Creta:

"S-a decis:

1. De a recunoaște faptul că Sinodul care a avut loc în Creta, la care au participat Întâistătătorii și episcopii a zece din cele cincisprezece[14 n.n.] Biserici Ortodoxe Autocefale, a fost un eveniment important în istoria procesului sinodal în Biserica Ortodoxă, inițiat de prima conferință panortodoxă din Rhodos în 1961.

2. De a sublinia că fundamentul cooperării panortodoxe în cursul întregului proces sinodal a fost constituit de principiul consensului.

3. De a constata faptul că întrunirea Sinodului, în absenta acordului mai multor Biserici Ortodoxe Autocefale încalcă principiul numit[al consensului n.n.] și, în consecință, Sinodul care a avut loc în Creta nu poate fi considerat ca panortodox și documentele care au fost adoptate acolo [nu pot fi considerate n.tr.fr.] ca exprimând consensul panortodox.

4. Ia act de poziția Sfântului Sinod al Patriarhiei Antiohiei.

5. După ce a primit copiile certificate oficial ale documentelor aprobate de Sinodul din Creta, încredințează Comisiei Biblico-teologice, publicarea și studiul lor, luând în considerare, de asemenea, posibilele reacții și comentarii ale Preasfințiților Episcopi, a instituțiilor ecleziale, a teologilor, clericilor, călugărilor și laicilor. La încheierea studiului lor în toate aspectele, vor prezenta concluziile lor Sfântului Sinod.


LEGATURI:

"Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine" - traducerea oficiala a documentului dezbatut in Creta și traducerea comparată a celor patru versiuni oficiale: franceză, engleză, greacă si rusă



Publicam în cele ce urmează traducerea oficială a documentului "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine" și, în cea de-a doua parte, o traducere comparată a textului apărut în cele 4 versiuni oficiale ale Sinodului din Creta: franceză, engleză, greacă și rusă, și pe care am primit-o din partea unui Părinte, căruia ii mulțumim pentru osteneală. De notat că notele de subsol fac referire la traducerea documentului presinodal din Basilica.

joi, 14 iulie 2016

Președintele Vladimir Putin s-a împărtășit în timpul Sfintei Liturghii la Mănăstirea Valaam


Președintele rus, Vladimir Putin, a vizitat mănăstirea Valaam, în ziua pomenirii Sfinților Serghie și Gherman [11 iulie 2016 n.n.]. Conform tradiției, acești doi sfinți au fost ieromonahi greci care au venit la Novgorod cu primii misionari ortodocși. Ei au fondat viata monahală la Valaam, care a devenit o mănăstire celebră din Rusia, și unde trăiesc în prezent 200 de călugări și novici.

Patriarhul Kirill, care a slujit Sfânta Liturghie a spus președintelui:
"Suntem foarte bucuroși să vă vedem și să ne rugam cu dumneavoastră. Apreciem tot ceea ce faceți pentru țara noastră și pentru noi toți".
Zilnic rugăciuni se spun în toate bisericile ortodoxe pentru "conducătorii, armata și poporul" țării, a adăugat patriarhul, menționând că "foarte mulți creștini ortodocși se roagă pentru dumneavoastră chiar acum".

Președintele s-a împărtășit în timpul Sfintei Liturghii. 

Mitropolitul Atanasie de Limassol precum și Mitropoliții sârbi Amfilohie de Muntenegru și Irineu de Backa au confirmat că nu au semnat documentul "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine" adoptat în Creta

Mitropolitul Atanasie de Limassol (Biserica Ciprului) 



Mitropolitul Atanasie de Limassol  (Biserica Ciprului) a confirmat că nu a semnat textul "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine" prin următoarea afirmație:
"Pentru ca am putut observa o confuzie în informarea credincioșilor, atunci când se pune întrebarea dacă aș fi semnat în cele din urmă textul Sfântului și Marelui Sinod pe tema: "Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine", doresc să informez pe cei interesați că, din motive de conștiință, nu l-am semnat pentru că sunt în dezacord cu acest text, așa cum a fost în cele din urmă constituit.
Dau, spre publicare, versiunea scrisă a punctului de vedere pe care l-am înaintat Sfântului și Marelui Sinod, cu privire la acest text.
Aceasta, pentru simpla informare, cu mult respect și stimă pentru toți". 

Versiunea menționată în scris, în greacă este disponibilă pe site-ul de mai jos:


Traducere de Roman Ortodox în Franța de pe Orthodoxie.com, Déclaration du métropolite de Limassol Athanase au sujet du Concile



*

Mitropolitul Amfilohie de Muntenegru și Littoral (Biserica Serbiei)




Mitropolitul de Muntenegru și Littoral, Amfilohie (Biserica Ortodoxă Sârbă) a declarat că nu a semnat documentul "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine", adoptat în cursul lucrărilor Sinodului din Creta, care a avut loc între 18 - 26 iunie 2016.

Aceasta este ceea ce a spus, printre altele, în timpul  emisiunii "Živa Istina" ( "Adevărul viu") a canalului de televiziune "Atlas" din Muntenegru, menționând că acest document a provocat chiar o polemică amară la Sinod. 

Mitropolitul Amfilohie consideră că documentul în cauză a fost insuficient pregătit, ceea ce delegația sârbă a indicat deja în reuniunile pregătitoare. 
"Trebuie să vă spun că am fost unul dintre cei care nu au semnat al șaselea document [adică "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine"]", 

vineri, 1 iulie 2016

Mai mulți ierarhi au refuzat să semneze documentele finale ale Sfântului și Marelui Sinod


Presa greacă a anunțat (1, 2 și 3) că mai mulți ierarhi au refuzat să semneze documentele finale ale Sfântului și Marelui Sinod. Printre cei care nu au semnat textul "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine", care a declanșat politica cea mai acerbă, presa greacă menționează pe: Mitropoliții Atanasie de Limassol, Neofit Morfu, Nicolae de Amathous, Epifanie de Ledra, Porfirie de Neapolis (Biserica Ciprului), Episcopul Irineu de Backa (Biserica Serbiei) și Mitropolitul Ierothei Vlachos de Nafpaktos (Biserica Greciei). Aceasta din urmă și-a exprimat dezacordul cu privire la textele "Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană" și "Taina căsătoriei și impedimentele sale". 

S-a comunicat anterior că printre cei care au refuzat să semneze textul "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine" s-ar fi aflat, de asemenea, și Mitropolitul Vasile de Konstantia (Biserica Ciprului) dar, cu toate acestea, el a negat aceste informații în mod public. Ceilalți ierarhi n-au confirmat și nici nu au negat refuzul lor de a semna unele dintre documentele sinodale. 

În același timp, informații neoficiale indică un număr mai mare de ierarhi sârbi care au refuzat să semneze documentele sinodale. Până în prezent, singurul mitropolit care a confirmat (pe site-ul Mitropoliei sale) refuzul său de a semna documentul "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine" este Mitropolitul Neofit de Morfu. În declarația pe care a adresat-o participanților la Sinodul din Creta, el a caracterizat documentul cu pricina ca fiind "neclar dogmatic" și a menționat că este fructul "compromisurilor diplomatice". Referindu-se la o serie de citate ale Sfântului Paisie din Muntele Athos, a Sfântului Porfire Kafsokalvitul, Stareților Sofronie (Saharov) și Iacov (Tsalikis), precum și a altor nevoitori contemporani, Mitropolitul Neofit a subliniat faptul că documentul în cauză este diferit de predania aceastora și nu spune foarte clar că Biserica Ortodoxă este singura deținătoare a plinătăii adevărului. 

Este demn de menționat faptul că publicarea documentelor adoptate pe site-ul oficial al Sinodului nu permite să fie determinat cu exactitate dacă un participant a semnat sau nu un document anume. Sub fiecare dintre documentele publicate în versiunea electronică figurează toate numele, fără excepție, ale membrilor delegațiilor, ceea ce face să se creadă că au semnat toți, ceea ce ar dezminți informațiile de mai sus. Scanarea semnăturilor documentelor nu a fost publicată. Originalele semnăturilor nu sunt prezentate de nicio presă care au publicat documentele adoptate. Acest fapt creează "o situație foarte ambiguă", potrivit site-ului Pravoslavie.ru al mănăstirii Sretensky din Moscova. 

Sursa: Traducere de Roman Ortodox în Franta după Orthodoxie.com, Plusieurs participants au Concile auraient refusé de signer certains documents conciliaires


De ce nu am semnat
Mitropolitul Ierotheos Vlahos, de Nafpaktos și Agios Vlasios:


S-au publicat diferite comentarii referitoare la poziția pe care am avut-o la Sfântul și Marele Sinod față de textul intitulat: ”Relațiile Bisericii Ortodoxe față de restul lumii creștine”. Unii scriu că nu l-am semnat, alții că l-am semnat cu rețineri, iar alții că l-am semnat pur și simplu.

Prin această declarație a mea confirm că într-adevăr nu am semnat acest text și că, în plus, mi-am exprimat reținerile față de textele ”Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană” și ”Taina Căsătoriei și impedimentele la aceasta”, la anumite puncte pe care le-am dezvoltat în intervențiile mele din timpul sesiunilor Sinodului.

Mai ales cu privire la primul text menționat, ”Relațiile Bisericii Ortodoxe față de restul lumii creștine”, vreau să spun că, într-adevăr, nu am semnat, și aceasta după o cugetare profundă, bazându-mă pe criterii teologice.

Nu este încă timpul să dezvolt toate argumentele mele istorice și teologice, lucru pe care îl voi face când voi analiza mai general toate procedurile și atmosfera pe care am constatat-o pe durata desfășurării sesiunilor Sfântului și Marelui Sinod. Aici voi menționa succint câteva motive particulare.

[În decizia mea de a nu semna,] am avut în vedere faptul că nu au fost acceptate toate hotărârile unanime ale Sinodului Bisericii Greciei, nu doar în ce privește formularea ”Biserica Ortodoxă cunoaște existența istorică a celorlalte confesiuni și comunități creștine”, dar și în alte 4-5 cazuri.

Am fost de acord de la început să particip la Sfântul și Marele Sinod ca membru al delegației Bisericii Greciei, mai înainte însă am așteptat hotărârile Sinodului din mai 2016, pentru a decide definitiv dacă voi fi prezent sau nu la Sinod. Când am constatat că hotărârile Sinodului Elen sunt importante și unanime, am decis să particip la Sfântul și Marele Sinod ca să le susțin.

Încă de la început mă problematiza întreaga structură și modul de gândire al textului, pentru că acesta a rezultat din combinarea a două texte diferite, dar până la sfârșit am tot sperat că va fi corectat și prin propunerile altor Biserici. Însă în cele din urmă am observat că amendamentele care au fost propuse de Biserici nu au fost toate acceptate în text din diferite motive.

Mitropolitul Pergamului, care, evident, în calitate de consilier, la îndemnul Patriarhului, era ultimul evaluator al propunerilor, fie le respingea, fie le corecta, fie le adopta și evaluarea lui era acceptată de către Biserica Constantinopolului și de către celelalte Biserici.

Astfel, după părerea mea, textul nu era gata pentru a fi emis de Sfântul și Marele Sinod, dat fiind că până în ultima clipă, înainte de semnarea lui, se tot corecta și prelucra, încă și la traducerea acestuia în celelalte trei limbi – franceză, engleză și rusă – s-a lucrat până în ultima clipă.

Acesta este motivul pentru care unele Biserici, încă de la început, au cerut retragerea textului pentru o mai amplă elaborare. De asemenea, se cuvine precizat că textul este mai degrabă diplomatic și fiecare poate să îl folosească după cum preferă.

Așa cum am susținut la sesiunea Sfântului și Marelui Sinod, textul nu are o bază eclesiologică riguroasă, iar subiectul referitor la definiția Bisericii și a membrilor acesteia a fost unul dintre cele aproximativ 100 de subiecte propuse pentru Sfântul și Marele Sinod, dar între timp a fost scos de pe ordinea de zi, cu perspectiva că va avea loc o mai amplă discuție și dezbatere, și ulterior se va decide în acest sens.

Trebuia, prin urmare, mai întâi să se discute și să se definească ce este Biserica și care sunt membrii acesteia și abia apoi să se stabilească poziția eterodocșilor. De asemenea, dacă semnam acest text, în fapt aș fi tăgăduit tot ce am scris de-a lungul timpului pe teme de eclesiologie pe baza Sfinților Părinți ai Bisericii. Și nu puteam face acest lucru.

Nu se poate înțelege deplin de ce am refuzat să semnez, dacă nu dau și unele informații despre felul cum reprezentanții Bisericii Greciei în acel moment au schimbat hotărârea omofonă a Sinodului Bisericii Greciei, [pe care au fost mandatați să o reprezinte.]

După cum se știe, inițial Sinodul Elen, în sesiunea din mai 2016, a hotărât în plen să propună amendamentul ”Biserica Ortodoxă cunoaște existența istorică a altor confesiuni și comunități creștine” și acesta a fost modificat prin propunerea: ”Biserica Ortodoxă acceptă denumirea istorică a altor biserici și confesiuni creștine eterodoxe.

Diferența dintre cele formulări este evidentă. Vineri, când s-a discutat textul respectiv, discuția a ajuns într-un impas la paragraful 6, unde se vorbea despre denumirea eterodocșilor. Biserica României au propus să fie numiți ”Confesiuni și Comunități Eterodoxe”. Biserica Ciprului a propus să fie numiți ”Biserici Eterodoxe”. Și Biserica Greciei a propus să fie numiți ”Confesiuni și Comunități Creștine”. Întrucât Biserica României și-a retras propunerea, se discuta între propunerea Bisericii Ciprului, care a fost acceptată de celelalte Biserici, și propunerea Bisericii Greciei.

La o discuție particulară a delegației noastre, care a avut loc vineri la prânz, s-a hotărât să rămânem statornici în hotărârea plenului Sinodului și să se propună soluții alternative, adică să se scrie ”Biserica Ortodoxă cunoaște existența eterodocșilor” sau ”a altor creștini” sau ”a creștinilor neortodocși”.

Pentru că propunerile Bisericii Greciei nu au fost acceptate, Patriarhul Ecumenic, la sesiunea din după-amiaza de vineri a propus în public să aibă loc o discuție între Mitropolitul Pergamului și mine [Mitropolitul de Nafpaktos], pentru a se găsi o soluție. Mitropolitul Pergamului nu s-a arătat dispus pentru așa ceva, iar eu am declarat că aceasta nu este o chestiune personală, ca să îmi asum o asemenea răspundere, ci este o chestiune care privește întreaga delegație a Bisericii Elene. Atunci Patriarhul Ecumenic i-a propus Arhiepiscopului Atenei să se găsească în orice caz o soluție.

Sâmbătă dimineață, înainte de sesiunea Sinodului, delegația noastră s-a întâlnit pentru a decide în acest sens. Arhiepiscopul Atenei și întregii Grecii, Ieronim, într-o abordare democratică, a menționat că există trei soluții concrete. Prima este să rămânem statornici în hotărârea plenului Sinodului Elen; a doua să depunem o nouă propunere, despre care nu știu cum a apărut și cine a propus-o, adică să propunem formularea: ”Biserica Ortodoxă acceptă denumirea istorică a celorlalte Biserici și Confesiuni Creștine eterodoxe”, cu o rațiune a ei particulară; și a treia, să acceptăm propunerea Bisericii Ciprului, care propus formularea ”Biserici eterodoxe”.

A avut loc o discuție și membrii delegației noastre au decis prin vot asupra celor trei propuneri. Eu, personal, am susținut prima propunere, cu formulările alternative care au fost menționate anterior, în timp ce toți ceilalți prezenți au votat noua propunere, cea de-a doua.

Am considerat că această propunere nu a fost cea mai adecvată din punct de vedere istoric și teologic și am declarat imediat în față tuturor celor prezenți că nu voi semna textul acesta, dacă va fi depusă această propunere, însă, de dragul unității, mă voi abține de la orice discuție. Prin urmare, și din acest motiv, nu pot semna textul.

Încă un motiv, care nu este, desigur, esențial, dar are o greutate specială, este că s-a exercitat o puternică critică verbală față de Biserica Greciei pentru hotărârile acesteia. Desigur, Arhiepiscopul Atenei și Întregii Grecii, Ieronim, a respins printr-un cuvânt foarte important această atitudine injurioasă.

În cele din urmă însă, această reacție a jucat un rol psihologic în configurarea celeilalte propuneri. Asupra mea personal, cel puțin, s-a exercitat o presiune serioasă și o abordare injurioasă din partea unor ierarhi, datorită poziției mele, și am fost informat că s-au exercitat presiuni și asupra altor arhierei ai Bisericii Greciei. Și pentru că întotdeauna acționez cu calm, sobrietate și în mod liber, nu puteam să accept asemenea practici injurioase.

Acestea sunt cele mai importante motive care m-au determinat ca, deplin conștient și într-o abordare teologică, să refuz să semnez.

Desigur, în ultimul text care a fost publicat [pe situl Sfântului și Marelui Sinod] a fost folosit și numele meu, cum că, chipurile, aș fi semnat textul, cu siguranță, pentru că am fost membru al Delegației Bisericii Greciei.

Închei spunând că acestea sunt doar câteva date din cele petrecute legat de acest subiect. Mai multe voi scrie ulterior, când voi analiza și problematica propunerii finale pe care a depus-o Biserica Greciei – din punct de vedere istoric și teologic, și care a fost acceptată în textul oficial.

Sursa: http://www.romfea.gr/epikairotita-xronika/9157-naupaktou-ierotheos-giati-den-upegrapsa

Traducere: Tatiana Petrache







LEGATURI:

Punct de vedere antiohian cu privire la "Sinodul" din Creta. Carol Saba la KTOTV


 Prin telefon la KTOTV Carol Saba, purtător de cuvânt al delegației antiohiene la Sinodul din Creta


Primul lucru pentru Bisericile care nu au fost în Creta este în mod esențial de a se poziționa în raport cu calificarea juridica a reuniunii: este un Sinod sau nu este? Si, ceea ce este clar, este că în raport cu ceea ce a fost spus la reuniunea din Creta, este că această reuniune a fost convocată cu acordul celor 14 Biserici, ceea ce nu este adevărat pentru ca Biserica Antiohiei nu a semnat aceasta decizie. Deci, pentru Biserica din Antiohia, aceasta reuniune, aceasta întâlnire care a avut loc în Creta este importantă, dar nu este un Sinod din punct de vedere juridic, și deci nu poate implica un proces de primire a canoanelor sau a deciziilor care au fost luate, sau a documentelor care au fost adoptate. Acestea fiind spuse trebuie diferențiat în raport cu lucrările care au fost făcute acolo, adică de a înțelege și a lua în considerare documentele care au fost făcute și de a le considera ca documente care sunt mereu într-un proces presinodal. 

Știind acum poziția Bisericii Ruse în raport cu Mesajul care a fost emis de către Bisericile care s-au reunit în Creta, acest Mesaj, bineînțeles cuprinde câteva probleme care privesc omul de astăzi. Deci, nu putem să nu fim interesați și, pe undeva, dublu interesați de aceste problematici, dar, acuma, am fost excluși din această reuniune din Creta pentru că Biserica Antiohiei și-a manifestat dorința sa de a fi acolo, a lucrat pentru a fi acolo, dar a spus ca există un număr de lucruri care sunt importante în organizarea acestui Sinod, pentru ca acest Sinod să exprime plinătatea sinodalității ortodoxe. Dar nu am fost auziți, nu numai cu privire la aceste probleme, cu privire la Regulamentul [de funcționare al Sinodului], nici asupra reglării problemei din Quatar. Deci, pe undeva am fost excluși de la participarea și redactarea acestui Mesaj, care, totuși este foarte important, și care va fi cu atât mai important dacă exprima plinătatea sinodalității ortodoxe, adică plenitudinea celor 14 Biserici Autocefale Ortodoxe, care sunt membrele ale aceluiași Trup. Nu trebuie uitat asta, ci trebuie revenit la ecleziologia Sfântului Pavel, care spune: sunteți "mădularele unui singur Trup", care este Trupul lui Hristos. Deci, nu putem să spunem că sunt 10 membre ale Trupului care au participat la acest "Sinod", la această întâlnire, și celelalte 4 sunt în afară și se continuă să se spună că e o deplinătate a Ortodoxiei care s-a manifestat la acestă reuniune.



 LEGATURI:

joi, 30 iunie 2016

Jurnal special despre Sinodul Ortodox la KTOTV. Care este privirea Papei Francisc asupra Sinodul din Creta?

Jurnal special despre Sinodul Ortodox la KTOTV



Min 5.20:

Reporter: 4 Biserici nu au participat la acest Sinod, marea absentă fiind Biserica Ortodoxă Rusă. Atunci, cum va primi ea concluziile Sinodului? Ei, bine, am pus întrebarea ieromonahului Alexandre Siniakov, rector al seminarului rus în Franța.

Ierom. Alexandre Siniakov, rector al seminarului rus în Franța: Cred ca deciziile Sinodului nu vor pune probleme, în măsura în care acestea nu aduc nimic nou și nimic excepțional. Adică, această inițiativă în Creta a confirmat într-o anume maniera le status quo în Biserica Ortodoxă pentru că asupra niciunei teme care a fost abordate nu s-a adus nimic nou. Ceea ce ar fi bine, este ca acest Sinod să se reunească în mod regulat, pentru ca toate Bisericile să aibă curajul de a participa, în ciuda diferitelor probleme dintre ele și ca Sinodul să aibă îndrăzneala de a aborda toate problemele care sunt necesare.     

Reporter: In ciuda absentei celor 4 Biserici, cele 10 prezente au adoptat în unanimitate cele 6 texte supuse votului, cum a dorit Patriarhul Constantinopolului, primatul de onoare al Bisericii Ortodoxe. Si, chestiunea ecumenismului a fost cea mai dezbătută, înainte de a  fi aprobata sâmbătă [25 iunie 2016 n.n.], la sfârșitul zilei. Un pas în plus deci, în relațiile dintre Bisericile Ortodoxe și celelalte Biserici creștine.  

miercuri, 29 iunie 2016

Cati ierarhi au participat sau au semnat documentele Sinodului din Creta?


In total 156 episcopi, și nu 290, așa cum a fost comunicat de către reprezentanții Sinodului în timpul interviurilor de presă, au participat la Sfântul și Marele Sinod în Kolymbari Creta. 

Motivul acestei diferențe provine din faptul că fiecare dintre cele zece biserici participante aveau dreptul la 25 de episcopi, dar Polonia, Republica Cehă și Cipru nu a avut atât de mulți episcopi. 

În conformitate cu informațiile colectate de agenție Romfea.gr, ierarhi ai Bisericilor din Grecia, Cipru și Serbia, care au participat la Sfânta și Marele Sinod nu a semnat unele texte finale. 

Sursa: Traducere de Roman Ortodox in Franța, dupa Orthodoxie.com 156 hiérarques, et non 290, ont participé au Concile

  Câți ierarhi au semnat documentele Sinodului din Creta?

Cifrele oficiale


In cele de mai jos este prezentata lista ierarhilor (in engleza) care, in mod oficial apar ca semnatari ai tuturor documentelor Sinodului din Creta (cele 6 subiecte dezbatute, publicate in cele 4 limbi: greaca, engleza, franceza, rusa). Dupa un calcul, se poate constata ca au participat:

10 Patriarhi +
24 ierarhi din Patriarhia Constantinopolului
23 ierarhi din Patriarhia Alexandriei
5 ierarhi din Patriarhia Ierusalimului
24 ierarhi din Patriarhia Serbiei
24 ierarhi din Patriarhia Romana
16 ierarhi din Biserica Ciprului
23 ierarhi din Biserica Greciei
5 ierarhi din Biserica Poloniei
6 ierarhi din Biserica Albaniei
2 ierarhi din Biserica Cehiei si Slovaciei
________________________________
162 ierarhi  ortodocsi

Interesant este faptul ca ni se pune la sfarsitul fiecarui document lista tuturor ierarhilor, fara sa fie specificat in scris ca AU SEMNAT documentul! Astfel se subânțelege ca toți ierarhii numiți ar fi semnat documentul la sfârșitul căruia apare numele lor, însă, se pare mai de graba ca este vorba doar de cei care au participat la Sinod!

Atunci cum oare se explica numărul de 290, ba chiar "peste 300" ierarhi care ni s-a comunicat in mod oficial? Răspunsul ar putea fi ca nu au fost numărați doar ierarhii ortodocși, ci și cei aparținând altor confesiuni.


marți, 28 iunie 2016

MESAJUL "Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe" din Creta

MESAJ 

al Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe

Către poporul ortodox 

și toți oamenii de bună voință,


Lăudăm și slăvim pe Dumnezeul „milelor și a toată mângâierea” pentru că ne-a învrednicit să ne întâlnim în timpul acestei săptămâni a Cincizecimii (18-26 iunie 2016) în Creta, unde Apostolul Pavel și ucenicul său Tit au propovăduit Evanghelia în cursul primilor ani de viață ai Bisericii. Mulțumim Dumnezeului slăvit în Treime că a binevoit ca într-un duh să ducem la bun sfârșit lucrările Sfântului și Marelui Sinod al Ortodoxiei, pe care l-a convocat Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, în acord cu Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale locale.

Urmând cu fidelitate exemplul Sfinților Apostoli și al Părinților purtători de Dumnezeu, am aprofundat din nou Evanghelia libertății, prin care "Hristos ne-a făcut liberi” (Galateni 5, 1). La baza discuțiilor noastre teologice a stat încredințarea că Biserica nu viețuiește pentru sine. Ea transmite mărturia Evangheliei dragostei și libertății și oferă întregii lumi darurile lui Dumnezeu: iubirea, pacea, dreptatea, împăcarea, puterea Crucii și a Învierii și așteptarea veșniciei.

1. Prioritatea majoră a Sfântului și Marelui Sinod a fost proclamarea unității Bisericii Ortodoxe. Bazată pe Dumnezeiasca Euharistie și succesiunea apostolică a episcopilor, unitatea existentă are nevoie de a fi  întărită și să aducă noi roade. Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolică este comuniune divino-umană, pregustare și experiență a celor viitoare în Sfânta Euharistie. Asemenea unei continue Cincizecimi, ea este un glas profetic care nu poate fi pus sub tăcere, o prezență și o mărturie a Împărăției Dumnezeului iubirii. 

Fidelă Tradiției Apostolice unanime și experienței sacramentale, Biserica Ortodoxă constituie continuarea autentică a Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolică, după cum este mărturisit în Simbolul de Credință (Crez) și confirmat de învățătura Părinților Bisericii. Biserica ne face cunoscută taina dumnezeieștii iconomii prin viața sa sacramentală, centrată pe Sfânta Euharistie.

Biserica Ortodoxă exprimă unitatea sa și sobornicitatea sa în Sinod. Sinodalitatea structurează organizarea sa, modul prin care ea ia deciziile și îi determină destinul. Bisericile Ortodoxe Autocefale nu sunt o federație de Biserici, ci Biserica Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolică. Fiecare Biserică locală, slujind Sfânta Euharistie este prezența și manifestarea locală a Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolică. Asemenea, pentru Diaspora Ortodoxă în diferite țări din lume, s-a hotărâtă să se continue funcționarea Adunărilor Episcopale, până la aplicarea acriviei canonice. Aceste Adunări se compun din episcopii canonici, care sunt desemnați și continuă să depindă de o Biserică Autocefală. Funcționarea consecventă a Adunărilor Episcopale asigură respectarea principiului ortodox al sinodalității.

În timpul lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod a fost subliniată importanța Sinaxelor Întâistătătorilor care au avut loc și s-a decis convocarea repetată a Sfântul și Marele Sinod la fiecare șapte sau zece ani. [Cum traducerea de pe Basilica s-a făcut după documentul oficial în limba greaca apare o diferență substanțială: "În timpul lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod a fost accentuată importanța Sinaxelor Întâistătătorilor care au avut loc și a fost făcută propunerea ca Sfântul și Marele Sinod să devină o instituție care să se repete". n.n.]