Obiectiv comun: "noua evanghelizare" a Europei. O delegatie a Bisericii Ortodoxe Ruse in vizita la Vatican. O intalnire intre Patriarhul Kiril al Moscovei si Papa Benedict al XVI-lea este din ce in ce mai apropiata.
ROMA, 24 mai 2010 – Papa Benedict al XVI-lea va creea in curand un nou "consiliu pontifical" care va fi in mod expres insarcinat de "noua evanghelizare". Nu pentru tarile de misiune, pentru care lucreaza deja congregatia "De propaganda fide", ci pentru tarile care, crestine de mult timp, sunt astazi pe cale sa-si piarda credinta.
Papa Iosif Ratzinger vrea sa lege pontificatul sau de aceasta initiativa. Si acesta este principalul subiect pe care l-a discutat la Castel Gandolfo, intr-o dimineata de primavara in 2009, cu patru cardinali cu greutate, pe care i-a chemat in consultatie : Camillo Ruini, Angelo Bagnasco, Christoph Schönborn si Angelo Scola - acesta ultimul fiind partizanul cel mai convins pentru creerea noului consiliu.
Dar, de atunci un mare aliat, exterior Bisericii catolice, s-a unit deja cu Papa pentru aceasta initiativa de a intreprinde o noua evanghelizare.
Acest mare aliat este Biserica Ortodoxa Rusa.In dupa-amiaza zilei de joi 20 mai, chiar inainte de a incepe concertul oferit lui Benedict al XVI-lea de catre Patriarhia Moscovei, in sala de audiente, la Vatican, presedintele departamentului de Relatii externe ale acestui patriarhat, mitropolitul Hilarion de Volokolamsk (foto), tocmai a spus papei : Biserica catolica, nu va fi singura in noua evanghelizare in Europa descrestinata, pentru ca ea va avea alaturi de ea Biserica Rusa, "nu ca o concurenta, ci ca un aliat".
Raportul pozitiv care s-a instaurat intre Biserica Ortodoxa Rusa si Biserica Romei este un avans din cele mai spectaculoase ale pontificatului lui Benedict al XVI-lea. Spectaculos de asemenea, si din cauza rapiditatii cu care el are loc. De fapt, e de ajuns sa mergem in trecut timp de un singur deceniu, pentru a regasi raceala care caracteriza relatiile intre cele doua Biserici.
Intrebat de catre www.chiesa a propos de aceste motive care au condus la aceasta extraordinara schimbare, mitropolitul Hilarion a indicat trei dintre acestea.
Primul motiv, a declarat el, este personalitatea noului papa. Un papa care este obiectul unei "opinii pozitive din partea intregii lumi ortodoxe ruse" cu toate ca aceasta a fost timp de secole impregnata de sentimente anti-romane. [anti-catolice n.t.]
Al doilea motiv este ca cele doua Biserici au o viziune comuna asupra sfidari care le este lansata prin descrestinarea tarilor, si care constituiau in trecut inima crestinatatii.
Si cel de-al treilea motiv este ca atat una cat si cealalta vad in marea traditie crestina axa majora a noii evanghelizari.
Intrebat a propos de o intalnire - care ar fi si prima in istorie - intre seful Bisericii Romei si celei de la Moscova , IPS Hilarion a raspuns : "este o dorinta, este o speranta si noi trebuie sa lucram pentru ca aceasta sa aibe loc" . El a mai adaugat ca trebuie mai intai sa se aplaneze anumite obstacole, in primul rand, dintre acestea, fiind conflictul dintre cele doua Biserici in Ucraina, dar, a afirmat ca el crede ca aceasta intalnire va avea loc in curand: "nu intre un patriarh si un papa oarecare, ci intre patriarhul Kiril si papa Benedict".
O dovada a importantei apropierii intre opiniile sefilor celor doua Biserici este data de doua carti care au fost publicate la cateva luni una de alta si care nu au precedent in istorie.
Prima carte a fost publicata in decembrie trecut, de catre Patriarhia Moscovei. Ea reda in ruseste si italiana principalele texte ale lui Ratzinger asupra Europei, inainte si dupa alegerea lui ca papa, cu o mare introducere scrisa de catre IPS Hilarion.
Cea de-a doua carte a fost scoasa acum cateva zile, si este editata de catre Libreria Editrice Vaticana. Este un manunchi de texte scris de catre Patriarhul Kiril, inainte si dupa alegerea lui ca patriarh, a propos de demnitatea omului si de drepturile omului, cu o introducere a arhiepiscopului Gianfranco Ravasi, presedintele consiliului pontifical al culturii.
Un pasaj din introducerea IPS Hilarion din prima carte a fost reprodus la timpul sau de catre www.chiesa, si un extras din textul scris de Patriarhul Kiril, extras din cea de-a doua carte poate fi citit mai jos.[in continuarea articolului de pe site-ul Chesia n.t.]
Promovarea celor doua carti a fost asigurata de catre o asociatie internationala avand sediul la Roma:"Sofia : Idea Russa, Idea d'Europa". Aceasta animeaza o academie italiano-ruseasca, "Sapientia et Scientia", inaugurata pe 20 mai a.c. in cadrul "Zilelor culturii si spiritualitatii ruse" care au fost organizate la Roma de catre o delegatie a Patriarhiei Moscovei condusa de catre IPS Hilarion.
Aceste Zile au fost marcate de doua momente mai importante. Primul a avut loc pe 19 mai, in localurile noii biserici ortodoxe ruse Sfanta Ecaterina de Alexandria, construita acum catvia ani la Roma, la mica distanta de Vatican. Mitropolitul Hilarion, arhiepiscopul Ravasi, si cardinalul Walter Kasper, presedintele consiliului pontifical pentru promovarea unitatii crestinilor, au discutat acolo asupra temei : "Ortodocsi si catolici in Europa de astazi. Radacilile crestine si patrimoniul cultural comun intre Orient si Occident".
Cel de-al doilea moment important a fost concertul oferit papei pe 20 mai a.c. de catre Patriarhul Kiril I-ul, in timpul caruia au fost cantate extrase din operele marilor muzicieni rusi ai secolelor al XIX-lea si al XX-lea, precum Moussorgski si Rimski-Korsakov, Tchaïkovski si Rachmaninov. In comentariile pe care le-a dat, la sfarsitul concertului, papa Benedict al XVI-lea a subliniat "legatura stransa, originala, intre muzica rusa si cantarea liturgica". O legatura bine perceputa de asemenea in sugestivul "Cantec al Inaltarii", simfonie pentru cor si orchestra in cinci miscari, compusa de catre Mitropolitul Hilarion, si care a fost cantat in cursul aceluiasi concert, fiind foarte apreciat de public si de catre papa.
In mesajul sau, patriarhul Kiril a aminti ca in Rusia "in timpul anilor de persecutie, cand majoritatea populatiei nu avea acces la muzica sacra, aceste opere, la fel ca si capodoperele literaturii ruse si ale artei figurative, au contribuit la purtarea acestui anunt evanghelic, propunand lumii laice idealuri de un inalt nivel moral si spiritual".
Si Benedict al XVI-lea, in discursul sau final, a remarcat ca in extrasele muzicale pe care tocmai le ascultasera "se realizeaza deja intalnirea, dialogul, sinergia intre Orient si Occident, dar in mod egal si intre traditie si modernitate". Un dialog care este de altfel mult mai urgent daca vrem ca Europa sa respire din nou cu "doi plamani" si ca ea sa reajunga la constiinta radacinilor ei crestine.
Bendedict al XVI-lea si mitropolitul Hilarion sunt, atat unul cat si celalalt, pe deplin convinsi ca arta crestina este un vehicol de evanghelizare si un ferment de unitate intre Biserici.
Inainte de a ajunge la Roma, pentru intalnirea sa cu papa, IPS Hilarion a poposit la Milano, Torino si Bolognia. Ravena,Prima dintre aceste patru orase a fost capitala imperiului crestin din Occident si Orient si bazilicile sale sunt o minunata marturie a acesteia. In cursul conferintei sale din 19 mai, IPS Hilarion a povestit ca a admirat in mozaicurile de la Ravena "splendoarea unei Biserici in armonie, neranita inca de diviziunea intre Oreint si Occident". Si el a mai adaugat: "Daca aceasta armonie a fost reala pentru stramosii nostrii, ea poate sa fie reala de asemeni si pentru noi. Daca noi nu reusim sa recreem armonia evocata de mozaicurile de la Ravena, noi vom fi singurii responsabili de aceasta".
LEGATURI WEB:
Articolul in engleza: http://chiesa.espresso.repubblica.it/articolo/1343399?eng=y
Articolul in franceza: http://chiesa.espresso.repubblica.it/articolo/1343399?fr=y
Alte articole in franceza:
http://orthodoxe-ordinaire.blogspot.com/2010/05/la-3-croisade-du-rosaire-ou-la.html
http://www.laportelatine.org/communication/sermonsecrits/cacqueray090815/Cacq090815.php
http://www.laportelatine.org/pourvous/12millions/mars10.php
In acesta ultime legaturi un extremist catolic vorbeste de consacrarea Rusiei, Inimii Imaculate a Fecioarei Maria, pe care, chiar ea ar fi cerut-o Luciei de Fatima. Pentru aceasta a fost organizata cea de "a treia cruciada a rozariului" - tip de rugaciuni - la care credinciosii se puteau inscrie, ajungandu-se ca in final toate aceste sa fie bine contorizate si indosariate. Totalul puteti sa-l vedeti pe pagina: http://www.fsspx.org/fr/focus/resultats-de-la-croisade-du-rosaire/. Aceasta consacrare presupune ca religia catolica sa fie recunoscuta oficial de catre guvernanti ca fiind religia statului, si care, de altfel, este dupa ei si singura religie mantuitoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu